In vino veritas

friptane, carnatzi, sarmale, vinuri, bere

Mesajde gaga » Joi Feb 24, 2005 5:13 pm

gigiell scrie: Nu inteleg de ce multa lume vorbeste despre vinuri de tara si vinuri de firma in loc vinuri de casa si vinuri industriale.


pentru ca nu este corecta clasificarea ta. ce intelegi prin industrial? franta (de exemplu si restrang exemplul aici), are mii de podgorii si podgoriute, afaceri familiale, unele care scot cateva sute de sticle care costa enorm si majoritatea dispunand de aparatura moderna dar producand vinuri neindustriale.

si ce zici tu oricum inseamna acelasi lucru :p

oricum clasificarea de casa/tzara si firma/industriale poti sa o aplici intr-adevar la romania, dar afara nu si aici vorbim de mai multe vinuri decat cele romanesti. parerea mea.

cometo, o sa insist si pentru tine sa mi se dea un michimaus din ala care isi da o palma peste frunte. chianti, ca si tokaj e o zona in care se fac diverse vinuri, am baut chianti bun si mai prost decat vinu nostru la kil (chiar d'ala am adus cadou din italia pentru necunoscatori ca era ieftin ca berea noroc ~p)

alea pe care scrie numai Chianti is niste vinuri de masa de doi lei, daca mai scrie ceva gen: chianti fiorentini sau chianti castello de nushcare (ca nu le tin minte) ai o sansa sa fie mai bun si daca are si eticheta DOCG (DOC in italiana) deja poti sa zici ca ai sansa sa bei un vin bun.
semnatura fara culori si nestridenta
gaga
 
Mesaje: 18663
Membru din: Sâm Aug 04, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

Mesajde cometa » Vin Feb 25, 2005 10:37 am

danonulkutzica,im recunosc neatentiunea de a ma fi uitat pe etiketa dar, prin aburii sai, de a nu fi optservat ce scria langa chianti. dau un tel si editez mai tarziu :D
...ceea ce va dorim si dumneavoastra :D
Avatar utilizator
cometa
Junior Member
 
Mesaje: 326
Membru din: Lun Ian 17, 2005 12:00 am

Mesajde jeorj » Vin Feb 25, 2005 1:17 pm

Adica cum Dano, daca VW face jdemii de masini pe an e industrie iar Lamborghini face numa vo suta deci nu e industrie?(Cifrele nustu daca-s reale dar ma refer la proportie)
Eu zic ca daca nea Ion si-a facut srl-ul lui, baga vinul in sticle pune bilet cu numele nevestesi pe sticla si iasa cu el pe piata face industrie.
Daca nea Gheorghe vecinuso face niste orgii cu pretenii si-si consuma vinurile in activitati caritabile , io cred ca are vin de casa. Si asta-i valabil fie ca stau la tara sau la oras.
Binenteles ca nea Ion trebuie sa se mai roage si de aia sa-i puna parafa cu DOC daca vrea sa fie mai tare in parcare, mai trebuie sa-i convinga pe aia de la sanepid ca ce wc curat are .......

Dupa asta putem discuta si de calitatea vinului, soi de struguri folositi, calitatea lor(care poata sa fie diferita de la un an la altul, mod de preparare, vechime etc.

Pentru cei care se plang de dureri de cap sa stiti ca necunoscatorii care baga zahar in vin n-o fac pentru a le face vanzare comerciantilor de algocalmin. Un vin facut prin fermentatie naturala daca nu ajunge la un grad alcoolic suficient infloreste(ca primavara). Dureri de cap apar de la vinul nefermentat suficient(tulburel).
Eu de exemplu desi am bagat zahar in fiecare an in must(soiurile de struguri din curtea mea nu acumuleaza suficient zahar pana vine frigul), nu ma pot plange de dureri de cap decat dupa o cantitate serioasa ingurgitata si asta daca mai amestec si cu altceva.
mare e gradina domnului da multi o sarit parleazul
Avatar utilizator
jeorj
Junior Member
 
Mesaje: 1138
Membru din: Joi Ian 20, 2005 12:00 am

Mesajde gaga » Vin Feb 25, 2005 3:45 pm

gigiell, exemplul tau e nerelevant si ne indepartam de la subiect, ia fa tu o etichetare in ce intra la "industrial" si ce intra la "de casa" sa vedem daca suntem de acord.
si pe urma sa fim seriosi, producatorii pentru uz propriu si familial nici macar nu au cunostintele necesare unei bune directionari a calitatii vinului, zi-mi tu cum masoara nea gheorghe procentajul continutului de tanin, aciditate, zaharuri, mai stiu io ce ... alcoolmetrul este singurul instrument pe care l-am vazut pe la curtile oamenilor.

si nu, nea ion cu veta pe sticla nu e industrie, cel mult afacere familiala, se si impoziteaza diferit :D
semnatura fara culori si nestridenta
gaga
 
Mesaje: 18663
Membru din: Sâm Aug 04, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

Mesajde jeorj » Lun Feb 28, 2005 2:16 pm

Spicuire din CAEN(clasificarea activitatilor din economia nationala)

0113 Cultivarea fructelor, nucilor, a plantelor pentru bauturi si mirodenii
Aceasta clasa include:
- producerea de fructe: mere, pere, prune, cirese, visine, caise, piersici, capsuni, zmeura, citrice, smochine, banane, avocado etc.;
- cultivarea de struguri pentru vin si a strugurilor de masa;
- producerea de vin din struguri productie proprie;
............etc.

1593 Fabricarea vinurilor
Aceasta clasa include:
- fabricarea vinului:
. vin de masa;
. VCPAR (vin de calitate, produs in anumite regiuni);
- fabricarea vinului spumos;
- fabricarea vinului din must de struguri concentrat.
Aceasta clasa include de asemenea:
- fabricarea vinului slab alcoolizat sau fara alcool.
Aceasta clasa exclude:
- productia de vin din struguri de productie proprie, vezi 0113;
- imbutelierea si ambalarea fara transformare a vinului, vezi 5134 si 7482

5134 Comert cu ridicata al bauturilor
Aceasta clasa include:
- cumpararea de vin in vrac si imbutelierea sa, fara transformare;
- cumpararea de vin in vrac, cu amestecare, purificare, imbuteliere si revanzare.

7482 Activitati de ambalare
Aceasta clasa include:
- activitatile pe baza de tarif sau contract, indiferent daca sunt sau nu procese automatizate, cum sunt: amestecare si umplere a atomizoarelor, cutiilor sau sticlelor, imbutelierea produselor farmaceutice, a cosmeticelor etc., etichetajul, stampilarea, imprimarea ambalajelor, impachetarea caietelor si cutiilor de cadouri.
Aceasta clasa exclude:
- activitati de ambalare, conexe transportului, vezi 6340


Concluzia mea: 0113 = agricultura ( productie vin de casa)
1593 = industrie (productie vin industrial)

Celelalte sunt comert si servicii.

Adica nea Ion nu mai are timp de cules struguri ca dauneaza la bisnis. Asa ca cumpara de la nea Gheorge si alti vecini struguri pe care ii proceseaza in instalatiile pe care le-o dobandit dupa niste proiecte de finantare cu credite mai mult sau mai putin rambursabile :D.
mare e gradina domnului da multi o sarit parleazul
Avatar utilizator
jeorj
Junior Member
 
Mesaje: 1138
Membru din: Joi Ian 20, 2005 12:00 am

Mesajde gaga » Mar Mar 01, 2005 8:40 am

gigiell, eu zic ca imi mentin afirmatiile, ce zici tu acolo nu se aplica la romania decat intr-o mica proportie si bunul simt nu ma lasa sa iti dau dreptate stiind foarte bine o gramada de neamuri pe la tzara care nu au nici in clin nici in maneca cu ce zici tu acolosha, nu e vorba de biznis niciunde, tzaranii mei traiesc din productie proprie si mai dau si la neamuri si isi cheltuiesc pensiile pe ce nu pot produce, bere si parizer (de exemplu).

deci nu. nu intotdeauna ce e in scripte concorda realitatii, uite io am avut un soc dimineatza sa vad ca salamu de sibiu e 4,29 de exemplu :D

plus ca exemplul matale e sarit din realitate, nea ion daca are biznis cu vin are vitza de vie si culegatori, da? :D
semnatura fara culori si nestridenta
gaga
 
Mesaje: 18663
Membru din: Sâm Aug 04, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

Mesajde jeorj » Mar Mar 01, 2005 11:37 am

Toata tarasenia a pornit de la termenul de "vin de tara" care pe mine m-a intrigat.
Nu vad nici o diferenta intre vinul facut de nea Gheorge din satul Podgoreasa sau de domnul Ion Orasanu care locuieste pe bulevardul Industriilor si care a cumparat struguri din acelasi sat(si face vreo doua butoaie de vin in pivnita blocului). Nu ma refer la calitate , ci la denumire. Adica in loc de vin de tara si vin de oras as spune simplu vin de casa. Celelalte vinuri ce le iei la butelie din magazin le-as numi vinuri industriale indiferent ca sunt facute de de o fabrica cu sute de tone productie anuala sau de o simpla asociatie familiala cu doar cateva sute de sticle(indiferent de natie).
Trecand dincolo de terminologie problema calitatii vinului apare in oricare din situatiile enumerate (la tara, la oras, SA, AF, in Romania sau nu). Din pacate conditiile meteo pot influenta,de la an la an, calitatea strugurilor si implicit a vinurilor, oriunde in lume. Iar tehnologia nu ajuta intotdeauna.
De aceea renumele unui vin de colectie e dat de renumele firmei producatoare si de anul de fabricatie.

Mon point de vue.
Am incheiat :T .

In rest.....

:-" Adevaru-i doar in vin
Spune-un vechi proverb latin
Hai sa bem si sa ne veselim.:-" :)

Ps. Cand te gandesti ca salam de Sibiu original nu se mai egzista. Tata lui a murit si a ramas reteta la el. ~( :D
mare e gradina domnului da multi o sarit parleazul
Avatar utilizator
jeorj
Junior Member
 
Mesaje: 1138
Membru din: Joi Ian 20, 2005 12:00 am

Mesajde pacha » Mar Mar 01, 2005 12:07 pm

Vorba lunga.Parca ati beut ceva.Va recomand o feteasca neagra-dealu mare(industriala)Este vandut intr-o sticla cu gat inalt,eleganta
pacha
 
Mesaje: 2042
Membru din: Vin Mai 14, 2004 11:00 pm

Mesajde gaga » Mar Mar 01, 2005 12:12 pm

da, din aceasta perspectiva sunt de acord cu tine, in schimb pe mine nu ma deranjeaza terminologia impamantenita de "vin de tzara" cum nu ma deranjeaza nici faptul ca in anumite zone se spune shunca la slanina. da' asa e, e buna clasificarea.

cu salamul de sibiu nu ai dreptate, exista doar doua fabrici care au dreptul sa foloseasca denumirea de salam de sibiu tocmai pentru ca pastreaza reteta originala :p
si nici una din fabrici nu e in sibiu, una e la sinaia si a doua ... pfui ca am uitat, la bacau sa fi fost? imi amintesc eu si editez.
acuma ca si cei de la Scandia isi aroga dreptul de a perora lozinci (salamul nostru e original) numai fiindca sunt in Sibiu e alta poveste.

si mai e o poveste interesanta, aparent "originalitatea" retetei se mai da si pe shpagi, adica mai apare cate un michimaus de megafirma care obtine drepturi, dar nu dureaza. si oricum calitatea adevaratului sibiu se vede de la ambalaj.
plus ca alta poveste mi s-a spulberat inca de pe bancile liceului, vis a vis de mult ravnit produs dinainte de rebeliune, reteta din cartea de merceologie nu includea deloc carne de cal :D numai porc si procesul de fabricatie dureaza trei luni.
e adevarat insa ca la testul organoleptic 80% din ce se afla pe piata la "Sibiu" sau mai nou de cand cu interdictiile "Tip Sibiu", pica cu brio.

p.s. asta nu e despre vin, pana mea suntem offtopic
semnatura fara culori si nestridenta
gaga
 
Mesaje: 18663
Membru din: Sâm Aug 04, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

Mesajde simone » Lun Mar 28, 2005 12:41 pm

In primul rand vinurile de calitatea sunt cele cu denumire de origine controlata(DOC), vinurile hibride (de tara) sunt de o calitate indoielnica, deoarece la tara nu exista in primul rand materia prima(strugurele) de calitate, nu exista cunosterea prepararii vinurilor, nu exista tehnologia necesara pentru prepararea vinurilor, pentru a le asigura limpiditatea, culoarea adecvata, si gustul.
De regula, vinurile se beau seci, in afara soiurilor aromate care se pot prepara cu rest de zahar (demiseci, demidulci, dulci). Vinul curat este cel sec, deoarece zaharul poate masca anumite defecte.
Cat despre vinul naturaletea vinului imbuteliat, va pot spune urmatoarele: in producerea unui produs de calitate intervine tehnologia, de exemplu: ca vinul sa fie limpede trebuie supus unor tratamente specifice cum ar fi cleirea, pentru pastrarea vinului in parametri normali de consum el trebuie stabilizat din punct de vedere fizico-chimic si microbiologic, si asa mai departe. Uitati-va la vinul de tara, la culoarea vinului alb, produs de parinti, bunici si comparati-l cu o sticla de vin alb din comert, uitati-va la gradul de limpiditate dintre cele doua.
Cat despre soiuri, fiecare are ceva aparte.
Pe plan mondial cele mai cerute soiuri sunt urmatoarele:

Vinuri albe: Vinuri rosii:
1. Chardonnay 1. Cabernet sauvignon
2. Sauvignon Blanc 2. Merlot
3. Pinot Gris 3. Pinot noir

Dar si Feteasca Neagra este un soi care da vinuri excelente, este un fel de locul 4, dar nu prea este cunoscut in afara tarii. In unii ani Feteasca Neagra chiar poate intrece cele 3 soiuri cu renume mondial.
simone
Junior Member
 
Mesaje: 61
Membru din: Joi Mar 03, 2005 3:28 pm
Localitate: BUCURESTI

Mesajde Djinn » Lun Mar 28, 2005 12:47 pm

simone scrie:vinurile hibride (de tara) sunt de o calitate indoielnica, deoarece la tara nu exista in primul rand materia prima(strugurele) de calitate

jicnire. Abarnai ce struguri buni avea bunica si ce vin mishto scotea din ei. Deci sa nu generalizam.

nu exista cunosterea prepararii vinurilor, nu exista tehnologia necesara pentru prepararea vinurilor

teasc si damijana, ce mai trebe?! :D si stai linijtita, ca stia bunicu toate etapele "intocmirii" unui vin bun :)
sa-mi amintiti voi, ca io sigur uit
Avatar utilizator
Djinn
 
Mesaje: 4332
Membru din: Lun Noi 15, 2004 12:00 am

Mesajde simone » Lun Mar 28, 2005 12:59 pm

faw scrie:jicnire. Abarnai ce struguri buni avea bunica si ce vin mishto scotea din ei. Deci sa nu generalizam.


teasc si damijana, ce mai trebe?! :D si stai linijtita, ca stia bunicu toate etapele "intocmirii" unui vin bun :)


Daca tu crezi ca un vin de calitate de face asa usor te inseli.
Daca folosesti teascul si damigeana (care de fapt ar trebui sa fie butoi de stejar) crezi ca asta inseamna tehnologie >?
simone
Junior Member
 
Mesaje: 61
Membru din: Joi Mar 03, 2005 3:28 pm
Localitate: BUCURESTI

Mesajde gaga » Lun Mar 28, 2005 1:04 pm

nu trebuie generalizat, exista si la noi ca si in alte tzari mici producatori care respecta anumite standarde si anumite tehnologii, desi ma indoiesc ca mai sunt multi cei care tin vinul 5 ani in butoi ca sa il traga mai apoi la sticle cum se facea inainte de filoxera.

Vinul bun nu poate iesi decat din strugure de calitate, dar si aici exista ani buni sau prosti, calitatea finala fiind data si de nefericite accidente climaterice, precipitatii, etc.
Nu este corect sa cataloghezi atat de strict vinurile, atata timp cat pana si oenologii recunosc ca in romania nu este climat propice pastrarii unei calitati identice de la an la an; conteaza pana si componentza solului si a subsolului, expunerea la soare, altitudinea, culturile vecine.

un vinificator foarte priceput poate produce un vin acceptabil din struguri prosti la fel de bine cum un ageamiu poate duce de rapa o cultura renumita.

si la fel cum vinurile de tzara nu e musai sa fie hibride, la fel si clasificarea vinurilor de calitate stricto la cele doc, nu e tocmai reala.

vinurile propriu zise se clasifica in: vin de masa, vin de masa superior, vin de calitate superioara (VS), vin cu denumire de origine controlata (DOC) si vin cu denumire de origine controlata si trepte de calitate (DOCC).

biensur ca mai sunt si vinuri speciale (de care nu s-a vorbit), ca vinul spumos, spumant, perlant si petiant (toate cu continut in bioxid de carbon) si vinuri aromatizate (pelin, vermut, etc) plu vinul licoros.

vinurile superioare mai poarta si alte inscriptii (pe langa doc si docc) pt cunoscatori fiind de ex simplu cand vede un DOCC CMD sa stie ca e vorba de struguri culesi la maturitate deplina, CT culesi tarziu, CIB cules la inobilarea boabelor sau CSB cules la stafidirea boabelor.

cat despre vinurile cele mai cerute, fireste moda americana si filoxera au dus la inmultirea acelor soiuri, ceea ce nu inseamna ca sunt mai bune decat o Cadarca de Minish sau un Burgund Mare de Sambureshti.

p.s. alta data cand vii cu sfaturi intelepte sa iti faci mai bine tema :p
semnatura fara culori si nestridenta
gaga
 
Mesaje: 18663
Membru din: Sâm Aug 04, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

Mesajde simone » Mar Mar 29, 2005 8:51 am

1. Nu am cred ca bunica de la tara se poate numi mic producator. E corect insa ca exista si mici producatori care fac vinuri acceptabile. Dar fara tehnologie nu-ti iese nimic.


Vinul bun nu poate iesi decat din strugure de calitate, dar si aici exista ani buni sau prosti, calitatea finala fiind data si de nefericite accidente climaterice, precipitatii, etc.
Nu este corect sa cataloghezi atat de strict vinurile, atata timp cat pana si oenologii recunosc ca in romania nu este climat propice pastrarii unei calitati identice de la an la an; conteaza pana si componentza solului si a subsolului, expunerea la soare, altitudinea, culturile vecine.


Nu era vorba despre anii nefavorabili, ci de potentialul soiurilor nobile.


2. Nu imi spune ca din struguri hibrizi un bun vinificator poate scoate vreo scula de vin. Si sa sti ca la tara 80% sunt hibrizi.
3. Cat despre clasificare esti pe aproape, dar nu esti la curent. Clasificarea este urmatoarea : vinurile stricto-sensu ; vinurile de masa; vinurile de calitate superioara(VS), care se vor numi in curand vinuri cu indicatie geografica recunoscuta; vinurile cu denumire de origine controlata(DOC) cu indicatia CMD, CT, CIB; vinuri speciale (spumante, petiante, spumoase, perlante, licoroase, oxidative, aromatizate, de tip aperitiv ).
4. Daca tu poti compara Burgund Mare cu Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Feteasca Neagra, inseamna ca te pricepi cu adevarat.
Pot iesi vinuri bune si din Cadarca, Babeasca, etc., dar nu le poti compara cu cele 4 de mai sus.

P.S. De alta data cand vrei sa te dai cunoscator, fa ceva mai mult decat sa citesti o carte sau informatiile de pe un site. Nu redacta tot ce ai vazut scris pentru ca unele nu sunt actualizate.
Oricum te pricepi ceva mai mult decat altii.
simone
Junior Member
 
Mesaje: 61
Membru din: Joi Mar 03, 2005 3:28 pm
Localitate: BUCURESTI

Mesajde gaga » Mar Mar 29, 2005 9:18 am

[quote="simone"]

1. Nu era vorba despre anii nefavorabili, ci de potentialul soiurilor nobile.

2. Nu imi spune ca din struguri hibrizi un bun vinificator poate scoate vreo scula de vin. Si sa sti ca la tara 80% sunt hibrizi.
3. Cat despre clasificare esti pe aproape, dar nu esti la curent. Clasificarea este urmatoarea : vinurile stricto-sensu ]

1. o laie, habar n-ai, mai treci pe la societatile oenologice si stai de vorba cu vinificatorii, oricine iti poate spune de exemplu ca 1993 a fost un an prost la jidvei. hai sa vorbim ca sa spunem: in ce sens "potential"?

2. si sa stii ca la scoala te invata si gramatica si sa stii ca habar nu am de care "tzara" vorbesti. zi pe podgorii si vecinatati si stam de vorba. ca asa zici tu nu este un generator de regulament.

3. frumos, ai gasit un site, hai sa vedem bibliografia cu care clasifici. uite-o pe a mea (citita si insusita):

mihai matici: vinurile romaniei
rar: bucate vinuri si obiceiuri romanesti
al o teodoreanu: gastronomice (cu referiri deosebite vis a vis de maretele realizari ale vinului si vinificatorilor)
al o teodoreanu: de re culinaria
i c teodorescu: perlele moldovei, cotnarii si uricanii, podgoria alba iulia

4. cine zice ca nu le poti compara? dvs? pe ce baza? oenologii zic ca se compara si daca ajung pe acasa iti dau citate din carti scrise de oameni care au o meserie din asta.

p.s. cartile enumerate sunt de prin anii 40, 70 si intr-adevar, un pastorel reeditat in 2000. gaseste-le pe net si ca premiu te duc sa vezi podgorii particulare in zona buzaului nehibride (in sensul in care vorbesti tu de hibride, dupa filoxera toate nobilitatile matale date la export sunt hibrizi).

p.s.2 te pricepi mult mai putin ca multi pe care ii cunosc, insa pt ca ai 1% mai multe cunostinte decat majoritatea ai si oarece nas, din pacate ai intrat pe teritoriu minat pentru domnia ta si o sa iti mai aduc ceva cunoscatori daca ai chef de o discutie in limitele bunului simtz. daca vii si dictezi tampenii o sa ai surpriza neasteptata de a realiza ca esti, (copy vdv) varaza.

p.s.3 din momentul asta discutam punctual si pe referinte. enjoy :D
semnatura fara culori si nestridenta
gaga
 
Mesaje: 18663
Membru din: Sâm Aug 04, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

Mesajde simone » Mar Mar 29, 2005 10:09 am

Hai s-o luam de la capat.
Nu ma invata ceea ce tu ai citit in carti. Pentru cultura ta generala e bine ca te informezi.
Vrei sa-ti dau bibliografia mea, e greu: 3 ani de Colegiul de Tehnologia vinului si produselor derivate, unde vinificatia, microbiologia, chimia vinului, viticultura, etc. le mancam pe paine. Cu 12 luni practica la Institutul de Cercetare si Dezvoltare Vitivinicola Valea Calugareasca, cu 6 luni practica la S.C. Zarea S.A.si acum lucrez in domeniu.


in ce sens "potential"?

Caracteristicile strugurelui : caracteristicile fizico-chimice si organoleptice.

cine zice ca nu le poti compara? dvs? pe ce baza? oenologii zic ca se compara si daca ajung pe acasa iti dau citate din carti scrise de oameni care au o meserie din asta.

De comparat le poti compara, nu am spus ca vinuri bune poti scoate doar din cele 4, poate sa iasa Cadarca invingatoare daca vinul este mai bine realizat. Dar, daca vrei sa compari Cadarca cu un Cabernet bine realizat, rezultatul o sa-l dai tu.

Cel mai bun vin este cel care iti place, asa se zice.
Te-ai ofuscat de pomana, nu te-am luat peste picior, dar cu "o carte de bucate" nu se face primavara. Incearca sa citesti : Ingrijirea si prepararea vinurilor de I. Namolosanu, V. Cotea; Marea carte a degustarii vinurilor de V. Stoian; Oenologie vol. I si II de Stoian, Namolosanu, Cotea; etc. si o sa intelegi mai multe despre soiuri si vinuri.
simone
Junior Member
 
Mesaje: 61
Membru din: Joi Mar 03, 2005 3:28 pm
Localitate: BUCURESTI

Mesajde aphextwinz » Mar Mar 29, 2005 10:19 am

simone, experientza ta poate sa fie irelevanta, caci de specialishti proshti nu duce lipsa Romania. conteaza in ce masura informatziile pe care le prezintzi respecta informatziile din bibliografia pe care tzi-o arogi.

zici "In primul rand vinurile de calitatea sunt cele cu denumire de origine controlata(DOC), vinurile hibride (de tara) sunt de o calitate indoielnica" ( o impartzeala suficienta shi incompleta), primeshti o corectura, dupa care vii cu o clasificare nitzel copiata de la corectura abia administrata, dar shi nitzel prost (de pilda ignori dintr-un motiv abscons DOCCu, apare acea categorie cel putzin bizara de "vinuri stricto sensu") shi faci pe marea specialista. probabil ai dat un gugle mic, ai intrebat colegii, ai gasit un curs prafuit shi probabil de mult uitat shi faci valuri. de pilda, la Jidvei pe site, un mic rezumat de legislatzie ne spune ca:
http://www.romanianwines.ch/legislation.htm.
deshi niciuna din cele doua clasificari nu se suprapune peste cea de acolo, varianta ta este mai indepartata. ashadar vehementza nu este justificata.

"mihai matici: vinurile romaniei" - carte de bucate? macar de n-ai fi trecut prin shcoala ca prin apa .... :rolleyes: shi am asha o banuiala ca alde Pastorel te-ar fi mancat pe tine pe paine in materie de vinuri - bineintzeles daca ai habar cine este personagiul ;)

ps: danone, nu-l cheama macici?
aphextwinz
Junior Member
 
Mesaje: 2126
Membru din: Lun Iul 30, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

Mesajde gaga » Mar Mar 29, 2005 10:25 am

Caracteristicile strugurelui : caracteristicile fizico-chimice si organoleptice.


asa. si TU zici ca aceste caracteristice nu pot fi influentate de conditii climaterice si sol si ce am zis eu mai sus?

Cel mai bun vin este cel care iti place, asa se zice.


~p asta nu am zis-o eu ~p

Colegiul de Tehnologia vinului si produselor derivate, unde vinificatia, microbiologia, chimia vinului, viticultura, etc. le mancam pe paine.


~p~p pai da bre o adresa ca sunt multi care vor sa ia la bataie un vinificator habarnist pe motiv de dureri de cap provocate de produse prost facute.

hai sa vedem cat de bine va invatza la shcoala:
1. listele soiurilor de vitza roditoare si normele tehnice de producere a vinurilor de calitate superioara cu origine controlata s-au modificat in anumitzi ani. cand ai teminat sa stim de ce vorbim? (tehnic nu ai atins problema soiurilor dinainte de filoxera, spinoasa si reala de care nu prea au habar vinificatorii.)

2. stoian a lucrat cu macici la mai multe carti, referintele matale sunt din aceeasi sfera cu ale mele asa ca treaba cu "o carte de bucate" nu tzine, ce vrei parada de nume, mujadba, oshlobeanu, giurescu?
cotea a zis cam ce a zis si maria mea in multe privintze si este pertinent, daca ai fi "citit" si nu din obligatie cartile dumnealui, ma indoiesc ca m-ai fi contrazis aiurea la treburile cu clima si conditii climaterice.

peseu: Colegiul de Tehnologia vinului si produselor derivate, unde vinificatia, microbiologia, chimia vinului nu inseamna neaparat viticultura, la fel cum merceologia in care dvs excelati nu va fac un bun vinificator nici daca v-ati da de trei ori peste cap si ati rasuci inelul arabelei :D

proprietatile organoleptice le poate identifica si un ageamiu cu putina "cultura"
de valea calugareasca si zarea mai vorbim, nu e bine sa lungim aiurea posturile ;)
semnatura fara culori si nestridenta
gaga
 
Mesaje: 18663
Membru din: Sâm Aug 04, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

Mesajde aphextwinz » Mar Mar 29, 2005 10:27 am

voala, macici era :D
aphextwinz
Junior Member
 
Mesaje: 2126
Membru din: Lun Iul 30, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

Mesajde gaga » Mar Mar 29, 2005 10:30 am

da, macici, greseala de tastare da-l in ma-sa ca daca stie ce vorbim stie cine este. sau vrei sa auzi leibnitz ? :D
semnatura fara culori si nestridenta
gaga
 
Mesaje: 18663
Membru din: Sâm Aug 04, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

Mesajde aphextwinz » Mar Mar 29, 2005 10:38 am

http://www.transylvania.be/legislatie6_eng.htm <- uite docomentu' oficial de clasificare
aphextwinz
Junior Member
 
Mesaje: 2126
Membru din: Lun Iul 30, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

Mesajde simone » Mar Mar 29, 2005 12:25 pm

aphextwinz scrie:(de pilda ignori dintr-un motiv abscons DOCCu, apare acea categorie cel putzin bizara de "vinuri stricto sensu")


vinul "stricto-sensu" = este vinul la prepararea caruia nu s-au folosit fortifianti.
simone
Junior Member
 
Mesaje: 61
Membru din: Joi Mar 03, 2005 3:28 pm
Localitate: BUCURESTI

Mesajde gaga » Mar Mar 29, 2005 12:36 pm

stricto sensu cuprindea vinurile propriu-zise, naturale. am spus mai sus, era intre 93 si 97 cuprins in clasificarea din legislatia din vigoare, intre timp s-a scos din uz si nu se mai foloseste (cum se vede si in linkul gasit de antevorbitorul meu).
la scoala folosesc tot manuale vechi probabil :D
semnatura fara culori si nestridenta
gaga
 
Mesaje: 18663
Membru din: Sâm Aug 04, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

Mesajde simone » Mar Mar 29, 2005 1:38 pm

danone scrie:asa. si TU zici ca aceste caracteristice nu pot fi influentate de conditii climaterice si sol si ce am zis eu mai sus?


Pot fi influentate, dar de exemplu aroma unui strugure nu se modifica (doar daca este botrytizat), dar noi vorbeam de strugurii sanatosi.


danone scrie:Colegiul de Tehnologia vinului si produselor derivate, unde vinificatia, microbiologia, chimia vinului nu inseamna neaparat viticultura, la fel cum merceologia in care dvs excelati nu va fac un bun vinificator nici daca v-ati da de trei ori peste cap si ati rasuci inelul arabelei

Nu se poate una fara alta.

Cel mai bun vin este cel care iti place, asa se zice.
Eu am spus asta.
simone
Junior Member
 
Mesaje: 61
Membru din: Joi Mar 03, 2005 3:28 pm
Localitate: BUCURESTI

Mesajde gaga » Mar Mar 29, 2005 1:48 pm

simone scrie:Pot fi influentate, dar de exemplu aroma unui strugure nu se modifica (doar daca este botrytizat), dar noi vorbeam de strugurii sanatosi.


da si nu. exemplu: din strugurele busuioaca, in anumiti ani, dar numai in ANUMITI ani, se face Zghihara de Husi, unicat al podgoriilor, este unul din exemplele clasice in care complexitatea gusto-olfactiva se schimba cand conditiile de clima pot asigura o maturare buna si de lunga durata.

mai e un exemplu dat de pastorel unde are o intreaga poveste legata de vinul de cotnari al carui gust inconfundabil este dat de perioada de invechire la butoi, inainte de tras in sticla.

babeasca neagra, un alt exemplu care doar la nicoresti are voie sa fie facuta si sub titlul de doc, fluctueaza intre calitatile de vin de masa si vin superior in functie de clima. bine, acolo mai e si oporto care prin cupaj cu babeasca da vin foarte bun de masa.

si precis mai sunt cazuri.
semnatura fara culori si nestridenta
gaga
 
Mesaje: 18663
Membru din: Sâm Aug 04, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

Mesajde simone » Mar Mar 29, 2005 1:53 pm

danone scrie:normele tehnice de producere a vinurilor de calitate superioara cu origine controlata

Dupa legea romaneasca 244 pe 2002 sau dupa reglementarea europeana 1493 pe 1999?
Gasesti tot in H.G. nr. 1134/2002 la art. 25 paragraful 3.
[quote="danone"]proprietatile organoleptice le poate identifica si un ageamiu cu putina "cultura"de valea calugareasca si zarea mai vorbim, nu e bine sa lungim aiurea posturile ]
Nu-i asa ca orice guster poate degusta un vin?

Da-mi si o ecuatie daca tot te-ai pus pe verificat.
Intreaba-ma despre tehnologia de preparare a vinurilor linistite, a celor speciale, a distilatelor, despre legislatia vitivinicola romaneasca si cea comunitara, degustarea vinurilor, ca sa inveti si tu.
simone
Junior Member
 
Mesaje: 61
Membru din: Joi Mar 03, 2005 3:28 pm
Localitate: BUCURESTI

Mesajde simone » Mar Mar 29, 2005 2:05 pm

danone scrie:da si nu. exemplu: din strugurele busuioaca, in anumiti ani, dar numai in ANUMITI ani, se face Zghihara de Husi, unicat al podgoriilor, este unul din exemplele clasice in care complexitatea gusto-olfactiva se schimba cand conditiile de clima pot asigura o maturare buna si de lunga durata

Esti sigur de ceea ce afirmi?
E ca si cand eu ti-as zice ca din Feteasca Regala fac Feteasca Alba.

danone scrie:mai e un exemplu dat de pastorel unde are o intreaga poveste legata de vinul de cotnari al carui gust inconfundabil este dat de perioada de invechire la butoi, inainte de tras in sticla.

E foarte adevarat ca in perioada de invechire vinul sufera unele modificari, unele pozitive(buchetul de invechire), altele negative(oxidarea), dar ce legatura are asta cu aroma primara a strugurelui. Si inca ceva acest lucru se intampla cu toate vinurile lasate la invechit.

[quote="danone"]babeasca neagra, un alt exemplu care doar la nicoresti are voie sa fie facuta si sub titlul de doc, fluctueaza intre calitatile de vin de masa si vin superior in functie de clima. bine, acolo mai e si oporto care prin cupaj cu babeasca da vin foarte bun de masa.QUOTE]
Este normal Babeasca Neagra este un soi care nu este constant, despre Oporto daca te intereseaza c-am incalcam legea (Oporto este marca inregistrata de portughezi care detin soiul Oporto)
simone
Junior Member
 
Mesaje: 61
Membru din: Joi Mar 03, 2005 3:28 pm
Localitate: BUCURESTI

Mesajde gaga » Mar Mar 29, 2005 2:28 pm

simone scrie:Esti sigur de ceea ce afirmi?
E ca si cand eu ti-as zice ca din Feteasca Regala fac Feteasca Alba.

dar ce legatura are asta cu aroma primara a strugurelui.

Oporto daca te intereseaza c-am incalcam legea (Oporto este marca inregistrata de portughezi care detin soiul Oporto)


Sunt foarte sigura si nu am afirmat asa ceva.
zghihara este o celebritate a podgoriei husi, are grad ridicat de zaharuri (peste 240 g/l). de ce pe google nu e?

dar ce legatura are asta cu vinul final? de la bobitza pana la pa'arel e drum lung si noi vorbeam de vin nu de fruct. este extrem de importanta calitatea strugurelui (nu am negat), dar nu este singurul lucru foarte important (am afirmat).

sincer ma intereseaza prea putin legea, dar esti sigura ca ti-a priit ceva din scoala? scrii foarte agramat.

edit: podgoria dealu mare, in care intra valea calugareasca, daca tot zici, are calitatea vinurilor rosii si din cauza positiei sudice si sud estice a dealurilor = un plus de temperatura acumulata in perioada de vegetatie, fara exces de ploi (daca o mai fi valabil), sol cu mult oxid de fier si intr-adevar, nu in ultimul rand conteaza si soiurile de valoare cultivata.

deci daca v-a invatat ca strugurele face tot, v-a invatat ca si gramatica: gresit :D
semnatura fara culori si nestridenta
gaga
 
Mesaje: 18663
Membru din: Sâm Aug 04, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

Mesajde simone » Mar Mar 29, 2005 2:56 pm

danone scrie:Sunt foarte sigura si nu am afirmat asa ceva.
zghihara este o celebritate a podgoriei husi, are grad ridicat de zaharuri (peste 240 g/l). de ce pe google nu e?

Nu a contestat nimeni proprietatile Zghiharei, dar ce legatura are Busuioaca de Bohotin?

danone scrie:caracteristice nu pot fi influentate de conditii climaterice si sol si ce am zis eu mai sus?

Ce legatura are lectia asta de pedologie pe care mi-o dai?
Ti-am spus eu ca solul, clima nu influenteaza gustul vinului?
Fiecare strugure are proprietatile sale, iar clima si solul le poate pune sau nu in evidenta. De aceea la Jidevi nu se cultiva vinuri rosii, de exemplu. Fiecare centru de vinificatie cultiva soiurile care au potential maxim si dau vinuri de buna calitate. Ce tot ma aburesti cu solul si cu clima?

Si cu greseala mea imi cer scuze, de alta data o sa fiu mai atent cand scriu si o sa-mi pun inainte gandurile in ordine. Dar stii cum este vorba rade ciob de oala sparta.
simone
Junior Member
 
Mesaje: 61
Membru din: Joi Mar 03, 2005 3:28 pm
Localitate: BUCURESTI

Mesajde aphextwinz » Mar Mar 29, 2005 3:06 pm

simone, mai intervin sho io ca poate unii s-au plictisit, shi io azi am talent chitzibusharesc
matale zici:
"caracteristicile fizico-chimice si organoleptice. "
care caracteristici dupa cum se arata in exemplele pe care eu le pot citi mai sus (busuioaca, babeasca - ca soiuri shi ca podgorii in care sunt cultivatzi, dealu mare - ca podgorie) difera in functzie de altzi factori decat de calitatea strugurelui in sine. ashadar nu este un numai potentzial al soiului, ci shi o influentza a altor factori asupra acestuia.
aphextwinz
Junior Member
 
Mesaje: 2126
Membru din: Lun Iul 30, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

AnteriorUrmătorul

Înapoi la Mancaruri si Bauturi. Restaurante

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 4 vizitatori