Raritati si curiozitati culinare mai vechi sau mai noi

friptane, carnatzi, sarmale, vinuri, bere

Raritati si curiozitati culinare mai vechi sau mai noi

Mesajde gaga » Mie Oct 29, 2003 12:40 pm

Gugalind mi-a venit ideea unui subiect in care sa prezentam diverse chestii (retete, obiceiuri, curiozitati si lucruri interesante) care sa lege bucataria de trecut (romanesc sau strain). Nu neaparat un trecut foarte indepartat, amintiri personale legate de ceaushism sunt, zic eu, savuroase si bine venite...
Cele ce urmeaza le-am gasit pe net, daca subiectul rezista venim si cu documente "din batrani"

===
STOMACUL SI Gí‚TLEJUL BRASOVULUI - Sextil Puscariu

Zola si-a intitulat un roman, care avea de subiect halele centrale ale Parisului, Le ventre de Paris. Brasovul n-are hale centrale, dar stomacul si gatlejul este si a fost totdeauna un element de prima ordine in viata brasovenilor.(...)
Cand pentru "ele" - adica pentru servitoare, numite si "cele de afarí£" - nu rí£manea mancare de la masí£, jumí£rile, care le plí£ceau mult, salvau situatia. Tot cu jumí£ri se fí£ceau niste plí£cintute gustoase, bine pipí£rate, ca sí£ nu ti se aplece. Acestea ("Grammelpogatschen"), ca si gogosile, care pe la Brasov se numeau "crapfí£ne" (din vienezul "Faschingskrapfen"), erau importate din capitala Austriei ca cele mai multe prí£jituri.(...)
Din cí£patanile de varzí£ se fí£ceau sarmalele, multe si mici, ca la Sí£cele, patria acestei mancí£ri delicioase. Printre sarmale gí£seai bucí£tile de carne grasí£ - la Sibiu se punea afumí£turí£ - uneori si slí£niní£ rancedí£, care dí£dea mancarii un gust particular, cu care trebuia sí£ te obisnuiesti.(...)
Ciorbí£ de pui nu se fí£cea, ci numai supí£ de gí£iní£, grasí£ si tare concentratí£, cu multi tí£itei. Numai rar mancam ciulama de pui. In Romania Mare ajunse la mesele brasovenilor rata cu gutui si cu mí£sline (ca si iepurele gí£tit astfel). (...)
Veciní£tatea cu Romania fí£cea insí£ ca mancí£rile din Tarí£ sí£ se introducí£ incí£ de mult in Brasov, mai ales in cercurile negustoresti, unde gí£seai si alte influente orientale. Bunicí£-mea, dar mai ales unchiul meu mare, Niculití£ Ciurcu, avea la masí£ din cand in cand cap de vitel cu ghimber, tare aromat si gelatinos.(...)
Din tara au venia diferite mancí£ri cu carne tocata, ca chiftelutele si perisoarele, mai ales cele cu foi de vití£, pe care le culegeam din grí£diní£, unde aveam struguri ce nu se coceau niciodatí£. Ardeii umpluti erau cunoscuti si in Budapesta, unde, la garí£, ceream o portie, de cate ori veneam din strí£iní£tate(...)
Spre deosebire de alte orase din Transilvania, noi aveam si vinete, aduse din Regat. Cele tocate si mancate ca salatí£ cu untdelemn si ceapí£ le numeam la noi in familie "icre verzi". (...)

va urma (??)
semnatura fara culori si nestridenta
gaga
 
Mesaje: 18663
Membru din: Sâm Aug 04, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

Mesajde memetshot » Joi Oct 30, 2003 11:11 am

ie un moldovean, mai bine spus era, care a scris o carte de bucate undeva pe la 1800-inceputu lu 1900. nustu nu dau cu nuca-n perete. cartea nu e scrisa in stilul normal al cartilor de bucate (s-ar putea sa o stii)....
ce m-a minunat: o reteta de cozonac in care intrau 20-30 de oua la kilu de faina. Acu vine intrebarea: cum naiba iese un cozonac in care bagi atat de multe oua?
Dana...preiei tu legatura (ca sa-l citez pe marele monk) ?
I'm sorry, but the position of annoying, incoherent talking animal has already been taken
meropi, ramane cum am stabilit
Avatar utilizator
memetshot
 
Mesaje: 7050
Membru din: Mar Iul 01, 2003 11:00 pm

Mesajde gaga » Joi Oct 30, 2003 12:04 pm

hihi ... nu era moldovean, era pastorel teodoreanu (cartea se cheama De Re Culinaria, gasita cu greu intr-un anticariat), nu erau 20-30 ci 50 de oo si reteta a fo publicata intr-un ziar si a fost urmata de o serie de satire si epigrame, meciuri superhaioase intre pastorel si gospodine.

reteta se gaseste preluata si in bucate vinuri si obiceiuri romanesti a lui RAR.

chestia haioasa e ca pastorel putea, gustand din cozonac, sa-ti zica cate oo is puse la kilu de faina, fiind relatata o intamplare la gazeta in care Al. Odobescu (aka pastorel) la un festival al cozonacilor, gustand dintr-o mostra a zis: 5 oo la kil.
tipa care patrona cozonacu: ba nu, 15
pastorel: cheama bucatareasa (aia se jura ca reteta e cu 15)
vine bucatareasa si e intrebata si zice: 5 oo (ca din nush ce cauza)

tipul era mancau, gurmand cu inclinatzii de gourmet si mai ales mare betzivan care zicea ca: "vinurile si mancarurile sunt sortite sa-si sporeasca reciproc calitatile, deoarece intre vinuri si mancaruri se stabilesc nu numai mutuale simpatii, ci si ireconciliabile aversiuni"
semnatura fara culori si nestridenta
gaga
 
Mesaje: 18663
Membru din: Sâm Aug 04, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

Mesajde memetshot » Joi Oct 30, 2003 12:26 pm

RESPECT!!!
am incercat din cartea lui (nu am apucat decat sa citesc cateva pagini, dar promit ca o sa o citesc pe toata) reteta de cartofi prajiti. am sarit doar partea cu nu spala cartofii, mai bine spala-te pe maini... :) adica m-am spalat si pe maini am spalat si cartofii.
reteta e dupa cum urmeaza
se curata cartofii dupa care se usuca bine (inveliti-i in servetele)
dupa ce sunt uscati se taie si se pun la prajit pana incep sa se ingalbeneasca.
se iau de pe foc, se scurg bine de ulei si inainte de a se servii se mai pun un pic in ulei incins.
avantaj: cartofi moi intr-o crusta crocanta
dezavantaj : stai o gramada sa bibilesti niste banali cartofi prajiti...
I'm sorry, but the position of annoying, incoherent talking animal has already been taken
meropi, ramane cum am stabilit
Avatar utilizator
memetshot
 
Mesaje: 7050
Membru din: Mar Iul 01, 2003 11:00 pm

Mesajde gaga » Joi Oct 30, 2003 12:49 pm

stai ca m-ai pierdut, cartea cui?

edit pt. cui i-a placut citatul din pastorel, inca unul (din putzul memoriei)

sa cred in nu stiu care dumnezeu
si cui sa ma inchin nu am habar,
dar am crezut si crede-voi mereu
in arta, in moldova si-n cotnar
semnatura fara culori si nestridenta
gaga
 
Mesaje: 18663
Membru din: Sâm Aug 04, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

Mesajde memetshot » Joi Oct 30, 2003 1:26 pm

cartea lui pastorel....paranteza era doar o mentiune..
o sa inerc sa o scanez sa vad ce iese...
I'm sorry, but the position of annoying, incoherent talking animal has already been taken
meropi, ramane cum am stabilit
Avatar utilizator
memetshot
 
Mesaje: 7050
Membru din: Mar Iul 01, 2003 11:00 pm

Mesajde eyewitness » Joi Oct 30, 2003 1:30 pm

o raritate culinare chinezeasca, nu stiu daca-i noua sau veche, am intalnit-o la ambasada chineza acu vro 5 ani. din pielita ce uneste ghearele la rata se fac niste rulouri ,ca niste sarmalute in foi de vita da mult mai mici, umplute cu o pasta facuta din ficatu ratei, deci ca un pate dar foarte picant. pielita aia se fierbe initial si dupa ce se pune umplutura se trag la tigaie astfel ca devin putin crocante. fratilor o nebunie ce sa zic numa ca daca vrei sa te saturi cu alea trebe sa dai iama intr-o ferma de rate.

o alta specialitate ,in asia in general , este supa din aripioare de rechin. e o raritate pentru ca o gasesti chiar in tarile asiatice f.f rar. in afara de aripioarele de rechin (care se topesc in gura), se intalnesc diferite ingrediente tipice zonei. este foarte iute , datorita unei specii de ardei iute cultivat in zona care este identic cu un bat de chibrit. mic si f.f subtire care se taie marunt ,folosit si la sosurile care se pun pe mese la diferitele restaurante chinezesti din lume. in tailanda se foloseste si o frunza "lemon grass" care-i ofera un gust specific si diferit de cea chinezeasca. indicat este sa nu te joci cu focu dupa ce ai servit asa ceva. arde...
Avatar utilizator
eyewitness
 
Mesaje: 19220
Membru din: Lun Aug 05, 2002 11:00 pm

Mesajde paiacec » Mie Noi 19, 2003 5:00 pm

O raritate culinara mi se pare a fi bulzul cu jintitza.Pentru necunoscatori, bulzul este un amestec de mamaliga cu branza de burduf . Se amesteca cele doua"ingrediente" foarte bine shi se formeaza nishte bulgari de marimea unui pumn mai zdravan, dupa care se pune lacopt pe plita incinsa a sobei(se poate folosi shi o tabla incinsa),pana cand se intareshte shi branza se intinde cxa nishte atze.
Jintitza nu-mi mai aduc aminte prea bine cum se face.Shtiu numai ca se fierbe nishte zer obtinut de la branza.Oricum o sa ma interesez in weekend shi o sa revin cu mai multe amanunte.

P S - asha ceva nu am mancat decat la o stana cand am fost intr-o drumetzie.Pot sa spun ca a fost o delicatesa.
In vino veritas!
In tzuica grades!
In bere ciucash!
Avatar utilizator
paiacec
 
Mesaje: 4901
Membru din: Dum Oct 12, 2003 11:00 pm

Mesajde gaga » Mie Noi 19, 2003 5:14 pm

jintitza este un termen strict pastoresc, intr-adevar, este un fel de urda (o sa consult RAR ca nu mai stiu nici eu exact)
chestie: cuvantul jintitza se gaseste si la slovaci unde a ajuns prin secolul 14 odata cu colonizarea valaha.

bulzul (sursa RAR) original (nu ma agatz de termen) se face in spuza focului cand carbunii incep sa se stinga si se lasa gogoloiul acolo pana prinde o crusta. se mananca cu crusta respectiva, sub coaja pastrandu-se miasmele branzei de burduf, usor usturata (sau in cazul tau a jintitzei) si a malaiului fiert/copt.
semnatura fara culori si nestridenta
gaga
 
Mesaje: 18663
Membru din: Sâm Aug 04, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

de la dana cetire

Mesajde memetshot » Vin Noi 21, 2003 2:51 pm

"jintitza se face la stana din zarul ce iese de sub cashul dulce, pus la
fiert in caldare. din el se face balmosh si se scoate untul de oi. cu
jantuit se drege borsul la stana. prin fierbere se corasleste si capatam
jantitza. daca strecuram jantitza prin strecuratoare capatam urda dulce.
din jantita cu cas dulce se se face cocartitza sau gatejelele.
jintitza este satzioasa si nu potzi manca multa. in ardeal i se mai zice
ligurt sau bamburi. duruielele sunt jintitza ce ramane in fundul caldarii
dupa ce fierbe zarul si se alege urda. fudureii nu-i decat tot jintitza"

dupa Mihai Lupescu

deci, jintitza e urda :)
===
I'm sorry, but the position of annoying, incoherent talking animal has already been taken
meropi, ramane cum am stabilit
Avatar utilizator
memetshot
 
Mesaje: 7050
Membru din: Mar Iul 01, 2003 11:00 pm

Mesajde miara » Mie Dec 10, 2003 4:54 pm

Buna voua,
Nu stiu daca e raritate sau nu...eu am apucat doar sa intrezaresc la teveu, limba umpluta de vaca a lui Radu. Nu am apucat sa retin reteta. Ard de nerabdare sa o fac si nu stiu cum. Ma poate ajuta cineva? Incerc si aici ca google nu mi-a dat solutia. Daca sunt off topic sau nelalocul meu cu rugamintea va rog doar sa ma scuzati, numai sa-mi spuna si mie cineva....
miara
Junior Member
 
Mesaje: 2
Membru din: Mie Dec 10, 2003 4:37 pm

Mesajde eyewitness » Mie Dec 10, 2003 5:13 pm

Initial trimis de miara
Nu stiu daca e raritate sau nu...eu am apucat doar sa intrezaresc la teveu, limba umpluta de vaca a lui Radu.

e sigur raritate limba de vaca a lu radu. numa daca era de bou nu iera...
If you want to be a hippie, put a flower in your peepee
Avatar utilizator
eyewitness
 
Mesaje: 19220
Membru din: Lun Aug 05, 2002 11:00 pm

Mesajde gaga » Joi Dec 11, 2003 9:28 am

LOL bah okila, de ce ejti mah rau?

Am vazut emisiunea dar am uitat retzeta ca nu mi s-a parut interesanta si in carte nu apare, sorry miara ...
de ce nu incerci o inventzie? nu poate fi asa greu... e doar o limba :D
semnatura fara culori si nestridenta
gaga
 
Mesaje: 18663
Membru din: Sâm Aug 04, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

Mesajde miara » Joi Dec 11, 2003 10:36 am

Dar ce limba....
Ce sa inventez cand eu n-am gatit in viata mea o limba? Anyway...interesanta nu era, dar buna cred ca da...
\Va multumesc
miara
Junior Member
 
Mesaje: 2
Membru din: Mie Dec 10, 2003 4:37 pm

Mesajde gaga » Joi Dec 11, 2003 10:53 am

hai satz zic ideea... era ca limba care este o oparesti/curetzi, tai pe lung, scobeshti de carnea din mijloc, faci un amestec din respectiva carne+ceapa, usturoi, oo, diverse, umpli la loc, legi si fierbi in zeama/sos cu diverse condimente.
e foarte simplu doar ca nu stie reteta exacta a domnului roman, de aia am zis de inventie, daca vrei iti inventez ad hoc una neveificata deci garantat buna.

in alta ordine de idei, pt prima limba :D e bine sa faci ceva simplu: limba cu masline sau cu hrean (nemetaforic vorbind).
semnatura fara culori si nestridenta
gaga
 
Mesaje: 18663
Membru din: Sâm Aug 04, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

Mesajde paiacec » Lun Dec 15, 2003 6:13 pm

Hai sa va spun ce mi-a fost dat sa mananc in weekendu' asta.Habar n-am cum se numeshte sau daca exista fro retzeta pentru asha ceva.

Se ia o "plita"putzin infundata shi se pune la incins pe foc sau jar.Dupa ce se incinge bine se unge cu o bucata de grasime(exclus ulei),dupa care se aseaza bucatzi de carne.Cand incepe sa sfaraie carnea,se iau mai multzi catzei de usturoi shi se strivesc pe tava incinsa printre carne,se stropesc fripturile cu vin roshu shi se lasa acolo pana se parpalesc bine.Tot pe plita se adauga pasta de tomate sau ketchup picant,dupa care se iau bucatzile de carne shi se pun la "fiert"cu usturoiul,vinul shi pasta de tomate(pana se obtzine un mic sos).Daca vretzi putetzi adauga shi piper sau alte mirodenii.
Va urez pofta buna,ca apa in gura deja avetzi!
In vino veritas!
In tzuica grades!
In bere ciucash!
Avatar utilizator
paiacec
 
Mesaje: 4901
Membru din: Dum Oct 12, 2003 11:00 pm

Mesajde Yellow Pinkie » Mar Dec 16, 2003 12:02 am

Nenica, intr-adevar, jos palaria, am mincat si io o data friptura la disc, cu cartofi (deci nu chiar o reteta). Misto e ca (,) cartofii se fac in chiar grasimea scursa de la carne (carnea e pe margine, cartofii in mijlocul cncav, iar intreg discul e pe flacara). Beleaua e ca, de atunci ('99) imi doresc si io un disc d'asta, dar nu se gaseste.
It is I, Yellow Pinkie!
Avatar utilizator
Yellow Pinkie
Junior Member
 
Mesaje: 299
Membru din: Lun Aug 11, 2003 11:00 pm

Mesajde gaga » Mar Dec 16, 2003 9:18 am

de atunci ('99) imi doresc si io un disc d'asta, dar nu se gaseste.

se gaseste la orice CAP, CAS, chestii de astea, ideea le-a venit prima oara brasovenilor, aparent acum 10-20 de ani cand, neavand tigai in camp au furat un disc de la o masina agricola.

pt conformitate, discul acum este o placa rotunda, bombata si groasa de metal, cu diametrul intr 50-75 cm (ca o antena parabolica).
in mijloc se prinde un soi de catarg, insurubabil sau nu, care iti permite sa il deplasezi fara sa te frigi.

brasovenii, fagarasenii, sibienii, secuii din covasna si sf ghe. is innebunitzi dupa friptura la disc tocmai pt ca fac si carnea si carofii prajitzi in acelasi timp. musai carnea sa fie mai grasa plus ceva slanina sa aiba ce se scurge pt cartofi. (asta a fost o istorie, eu am mancat discareala d'astea in baragan, deh, s-a extins)
semnatura fara culori si nestridenta
gaga
 
Mesaje: 18663
Membru din: Sâm Aug 04, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

o reteta pe care n-o stiam, via Pastorel Teodoreanu

Mesajde gaga » Mar Feb 10, 2004 1:14 pm

(cu dedicatzie animalului pt vineri ca cadou)

Porumbel, reteta lui Pastorel

iei un hulub decapitat
ales din cei mai grasi, fireste,
scoti penele. cinatuieste
apoi sareaza delicat.

si nu uita un amanunt:
taind, sprea-l inveli, o fina
felie alba de slanina
sa-i pui in cosh si-umpic de unt.

pe urma, cu-n cutit ce taie,
ciopleste cu indemanare
vreo opt sau zece betzisoare
si le asaza in tigaie.

hulubul cel cu unt umplut
pe-acest gratar improvizat
intr-un cuptor va fi lasat
la foc domol si sustinut.

si, ca sa-i tragi din plin folosul,
cand slaninutza s-a prajit,
il scotzi afara negresit,
fara sa uiti sa-i torni si sosul.

cu un vin rosu-n paharel
friptura e o delectare.
deci, iti ureaza pofta mare
al dumitale, pastorel.

Genial!!!!!
semnatura fara culori si nestridenta
gaga
 
Mesaje: 18663
Membru din: Sâm Aug 04, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

Gastronomie cosmopolita

Mesajde gaga » Mie Feb 11, 2004 1:59 pm

Cum descrie Nicolae Filimon o masa din vremea lui Ioan Voda Caragea:

"Pe masa erau randuite o multime de farfurii cu tot felul de mezelicuri, marinata de stacojii (raci)' farfurioare mai mici cu icre proaspete de morun, licurini jupuiti, sardele muiate in untdelemnd de Mitilene, amestecat cu piper si zeama de lamai de Messina, masline dulci de Tessalia, gramadite in forma piramidala, icre tari de chefal, smochine de Santorini, halva de Andrianopole.

Nimic din delicatetile gastronomice ale Orientului nu lipsea de pe masa. Toate aceste mezilicuri erau asezate dupa o regula militara, avand la fiecare distanta de doua palme o carafa cu vin galben de Dragasani, cu pelin rosu din viile Manastirei Bistrita si vinuri orientale de diferite colori si gusturi, fara a le lipsi papornitele (butelii imbracate cu papura),cu anason de Chios si mastica de Corint.

Dupa mezelicuri vine ciorba de stiuca fiarta in zeama de varza cu hrean, mihaltzi si pastravi rasol, muiati in otet si untdelemn, iahnii, plachii de morun gatite in masline si foi de dafin, crapi umpluti cu stafide si multe alte feliuri de mancari care se ziceau in vechime bucate cu cheltuiala"
semnatura fara culori si nestridenta
gaga
 
Mesaje: 18663
Membru din: Sâm Aug 04, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

Mesajde paiacec » Mie Feb 11, 2004 3:19 pm

Foarte interesant postul danone!Dar,daca ai putea sa-m zici shi mie(shi nu numai) ce e alea "licurini jupuitzi" sau "mihaltzi"(banuiesc c-o fi vreun peshte ceva),tz-ash tare multzumi.
In vino veritas!
In tzuica grades!
In bere ciucash!
Avatar utilizator
paiacec
 
Mesaje: 4901
Membru din: Dum Oct 12, 2003 11:00 pm

Mesajde gaga » Mie Feb 11, 2004 3:25 pm

licurini habar n-am, voiam sa intreb si eu, iar mihaltzul este un peste, posibil din familei cu mreana (cica are icrele necomestibile) oricum e de balta.

cu aceasta ocazie, am sa fac un thread special despre mancare si istorie, e pe tzava
semnatura fara culori si nestridenta
gaga
 
Mesaje: 18663
Membru din: Sâm Aug 04, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

Mesajde paiacec » Mie Feb 11, 2004 3:42 pm

Iete ce gasii eu despre mihalt.Cu toate ca sunt interesat de tot ce inseamna peshte,tre sa recunosc ca da mihalt nu am auzit pana azi:

Denumire: MIHALT (Lota lota)

Familia: Gadidae.

Denumire populara: mihalt.

Raspandire pe glob: Se intalneste in toata Europa, din N pana in Italia.

Raspandire in Romania: In toate apele curgatoare, in special in Mures, Olt, Somes, Crisuri, Bega, Timis, Jiu, Cerna, Prut, Siret. Se gaseste si in Dunare, in Delta si lacurile de revarsare. Prefera zonele cu ape mai mici.

Caracteristici principale:
__-Aspect: Se aseamana cu somnul, desi face parte din alta familie. Coprul lung, cu partea anterioara cilindrica, iar cea posterioara plata. Cap mare, cu gura larga, cu doua mustati mici, cu dinti desi. Are o a treia mustata careporneste din barbie si este mai lunga. Ochii sunt mici. Solzii sunt foarte marunti. Spatele si flancurile au culoarea brun-verzuie, burta fiind albicioasa.

__-Mod de viata: Prefera apele reci, vara hranindu-se foarte putin. Odata cu racirea vremii devine mult mai activ, parasindu-si ascunzatorile in cautarea hranei. De obicei vaneaza numai noaptea, ziua foarte rar si numai pe vreme inchisa.
Se hraneste cu: viermi, crustacei, moluste, insecte, alevini (pestisori) si icre.
Carnea este alba, fara oase si foarte gustoasa. Ficatul este o adevarata delicatese si esteconsiderat a avea proprietati afrodisiace. Atentie!!! Icrele mihaltului sunt toxice.

Cred ca e bun!Parerea mea...
In vino veritas!
In tzuica grades!
In bere ciucash!
Avatar utilizator
paiacec
 
Mesaje: 4901
Membru din: Dum Oct 12, 2003 11:00 pm

Mesajde gaga » Joi Apr 15, 2004 11:09 am

o combinatzie ciudata, cu dedicatzie pentru cemeistii care este sau nu este la ora aceasta printre noi

supa de bere (o varianta chiar ciudata)

intr-un vas pus pe foc se pun patru linguri de unt, o suta de grame de faina si bere, alternand: una lingura unt, una lingura faina, un paharel de bere. cand se incheie armistitziul si se obtine o pasta clocoritoare ca lava, se amesteca usurel si se incorporeaza restul de bere (si anume restul de pana la 2 litri). cu grija sa nu faca cocoloase ca s-a dus naibii operatziunea.

separat se amesteca nishte ghimbir (de preferat proaspat ras, are la mall), putin rom si un pahar cu vin alb, se fierbe un sfert de ora, apoi i se mai pune aromaturii scortisoara si 3 linguri de zahar, se mai fierbe 10 minute.

4 galbenusuri se freaca (numa' la prostii va e capu', normal :D ) si se subtiaza cu supa de bere, apoi se face marea unire: supa, galbenusuri, arome si ceva sare.

la servire se pune in castron o felie de paine prajita in unt (eu personal ash opta pt un covrig) si se acopera cu supa.
semnatura fara culori si nestridenta
gaga
 
Mesaje: 18663
Membru din: Sâm Aug 04, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

Mesajde memetshot » Joi Apr 15, 2004 11:14 am

:con:
what, where, how, why, when

supa de bere? da nu ie mai bine sa biau io 2 litrii de bere sun pahar de vin si sa halesc oo prajite cu arome?
I'm sorry, but the position of annoying, incoherent talking animal has already been taken
meropi, ramane cum am stabilit
Avatar utilizator
memetshot
 
Mesaje: 7050
Membru din: Mar Iul 01, 2003 11:00 pm

Ajutor

Mesajde Melcul » Mar Apr 27, 2004 11:26 am

Am o problema, vreau sa-mi fac melci, am si reteta da nu stiu 1 cum ii scot din cochilie dupa ce i-am cules si 2 cum ii dezintoxic. Are cineva o idee ?
Melcul
Junior Member
 
Mesaje: 6
Membru din: Lun Apr 26, 2004 11:24 pm
Localitate: padure

Mesajde piskeshu » Mar Apr 27, 2004 11:31 am

Melcule, pune si tu reteta aia de melci pe forum, te rog!
Prezumtia de prostie se aplica tuturor !!!
"This used to be a fun house, but now is full of evil clowns..."
Avatar utilizator
piskeshu
banned
 
Mesaje: 5692
Membru din: Vin Noi 14, 2003 12:00 am

Mesajde Melcul » Mar Apr 27, 2004 11:41 am

Reteta ? LOL ! Improvizezi tata. Moi melcii in unt sau grasime dupa ce i-ai fiert si adaugi balarii: ciuperci prajite, patrunjel si neaparat usturoi ! Apoi sare, piper etc
Poate merje si hrean, da o sa aflu dupa ce prind indivizii
Melcul
Junior Member
 
Mesaje: 6
Membru din: Lun Apr 26, 2004 11:24 pm
Localitate: padure

Mesajde gaga » Mar Apr 27, 2004 12:32 pm

melcii trebuie sa fie tinuti 15 zile intr-un loc racoros ca sa isi lase toxinele (elimina excrementele), apoi se stpala si carapacea se da la o parte cu un cutit ascutit sau, se scot cu un ac mare din cochilie dupa ce sunt fierti.

daca se scot cu cutitul, se tin 3-4 ore acoperiti cu otet si sare (sau zeama de lamaie si sare) pt a se curata complet.

asa ca melcule, dat fiind ca aceste operatiuni se efectueaza pe melcul viu, vai si-amar de capul tau :D

vreti si retete? ca am mai multe (in sos de vin, cu nuca, in sos picant, rasol cu mujdei, umplutzi, etc)
semnatura fara culori si nestridenta
gaga
 
Mesaje: 18663
Membru din: Sâm Aug 04, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

Mesajde paiacec » Mar Apr 27, 2004 12:35 pm

Apoi bre molusca,stai sa-tz zic io cum sta treaba cu melcii:
Te inarmezi cu rabdare shi pleci in cautarea astor creaturi.I-alergi nintzel:D,(sa nu fii ardelean ca nu prinzi nimic)shi-i prinzi,ca obosesc repede.Apoi cu manutze harnicutze treci la sacrificarea molushtelor,care se face prin trei moduri.Presupun ca shtii ca se mananca numai talpa de la melc.
1- ori pur shi simplu le spargi cochilia shi le retezi talpa
2 - ori prin metoda "gadilirii"(iei un betzigash shi incepi sa-i scarpini intr-o parte)shi ii tai de sub cochilie
3 - ori le pui umpic de sare(dupa cateva minute sunt totzi cu burta-n sus)
Intervine apoi operatziunea de spalare,care implica urmatoarele: se pun talpitzele intr-un vas cu apa shi se amesteca umpic,cat de cat.Ii scurgi de apa,mai pui iar apa cu sare shi otzet(nu prea concentrat dar nici prea slab) shi ii lashi sa"dospeasca" vreo juma de ora.O sa vezi ca dupa ce ii scurgi shi ii mai limpezeshti odata,o sa obtzii doar nishte bucatzele de muschiuletz de melc.Restul shtii shi matale(adica prepararea).
Ar mai fi o chestie,te arunci intr-un vas cu apa clocotita:D
P.S. - ultima fraza e din cauza nickului.N-am putut pentrucasa ma aptzin!:D
In vino veritas!
In tzuica grades!
In bere ciucash!
Avatar utilizator
paiacec
 
Mesaje: 4901
Membru din: Dum Oct 12, 2003 11:00 pm

Următorul

Înapoi la Mancaruri si Bauturi. Restaurante

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Google [Bot] şi 2 vizitatori