FanClub Forum

Eu sant o persoana empatica daca cunoasteti termenul.Insa e o problema mare. Cand vad un animal sau un om ca sufera, incep si eu sa sufer ca si cand eu as fi persoana aceea, aproape sa-mi dea lacrimile.

Ce este de facut??

Trebuie sa incerci sa faci o distinctie clara intre tine si ceilalti, intre eul tau si lumea intreaga. Exista multe persoane empatice si si eu sunt una dintre ele, dar am invatat acum cativa ani sa ridic un perete nevazut intre mine si lume in momentul in care cei sau cel de langa mine sufera sau vad suferinta(chiar si la TV). Cand ma refer la a ridica un perete ma refer la un perete de detasare prin care tu, propria ta fiinta si sufletel sa fie protejate. Si in plus, in momentul in care esti langa cineva suferind si incepi sa plangi in rand cu el, e obvious ca nu il vei putea ajuta. O persoana care sufera are nevoie langa ea de cineva puternic care sa o sustina, adica tu! Deci tot ce trebuie sa faci e sa intelegi pana unde esti tu si de unde incepe lumea.

am aceeashi problema. M-a costat foarte mult in viatza. Trebuie sa invetzi sa itzi construeshti un "zid" de aparare. Empatia are dezavantajul asta, shi poate fi ingrozitor. Eu am avut perioade cand simplul fapt ca citeam despre o chestie de soiul asta ma facea sa plang shi sa sufar- fizic- zile in shir.
Este singura posibilitate. Empatia poate fi un blestem

si eu sunt o persoana foarte empatica, fapt constat de persoane specializate. am un grad de empatie deosebit de ridicat mai ales pentru o persoana de varsta mea. la mine empatie se refera la faptul ca pot sa traiesc stari pe care o persoana le-a trait, pot sa cunosc ce gandeste o persoana daca ma concentrez si nestiind sa controlez aceste 'aptitudini' ajunsese prea departe. in sensul ca daca treceam pe langa un batrana cersetoare puteam sa vizualizez scene de groaza din viata ei si imi transmitea starea sa. de altfel imi puteam da seama f usor cand o persoana minte si cand nu. asta se intampla pe la 10-11 ani. dar nu mai aveam energie, pentru ca mi-o consumau ceialalti si ma incarcam inutil. primul pas in cazul unei persoane (atentie) foarte empatice este sa consulte un psiholog cu experienta. am facut un tratament si o perioada chiar aveam o stare de greata cand intalneam oameni bolnaviciosi, mincinosi, parsivi, absconsi, dar am terminat tratamentul pe la 12 ani si am ajuns sa aflu cine sunt eu si cine sunt ceilalti si ca nu ma obliga nimic sa aflu ceva despre ei. ignoranta in cazul meu a fost solutia. (ignoranta in sensul de neimplicare emotionala)

pentru cei doar empatici e bine sa se gandeasca la fraza "Lacrimile mile nu ajuta pe nimeni, ba chiar incomodeaza. Pe mine de ce m-ar ajuta?" .

E o falsa solutie, empatia fiind etapa afectiva receptiva. Ignoranta nu a salvat pe nimeni, daca ai fi fost curios pentru ce esti asa, probabil gaseai raspunsuri. Suferinta altor persoane afecteaza cand lipseste compasiunea. Empatia de tip controlat este necesara compasiunii...

sula, vorbim despre doua lucruri diferite. citeste de doua ori inainte sa te dai cu opinia.
eu vorbeam despre starea ce depaseste compasiune, despre starea in care te incarci cu starea afectiva a anumitor persoane, involuntar, si iti pierzi energia. data viitoare sa fii mai atent.

Eu nu as putea zice ca sufar de o forma grava empatie, dar cand vad un om nenorocit pe viata, un caz care m-a marcat, ma pu inconstient in locul lui si mi-e frica sa nu patesc ce-a patit el, si alte "fleacuri". Chiar ma sperie chestiile astea.

Cred ca in cazul lui gabuba, cu transmiterea starilor este intr-un fel si vorba de telepatie.

depeche, la tine e mai mult o forma de egoism. te gandesti ca ti s-ar putea intampla tie necazurile omului...nicidecum nu suferi pentru el. suferi pentru tine.
(de aceiasi boala ca tine sufar si eu)

Asta e o forma de frica. Si daca e egoism, e mai bine sa fie asa!

depech, nu e telepatie. e ceva mai evoluat, dar poate fi incadrat cu usurinta la categoria starilor empatice. nu am dispozitia necesara sa descriu, cert e ca as fi cu siguranta un psiholog bun, si asta fara studii, ci prin ceea ce mi-a dat Dumnezeu. ca e de bine sau de rau, deja nu mai stiu.

Oribilul Mosh scrie:depeche, la tine e mai mult o forma de egoism. te gandesti ca ti s-ar putea intampla tie necazurile omului...nicidecum nu suferi pentru el. suferi pentru tine.
(de aceiasi boala ca tine sufar si eu)

Si in cazul asta nu ar trebui sa se bucure pentru bucuriile altora?
Sa zicem ca-mi pare rau pentru ca am vazut o baba cu tzatzele pe la buric si-mi pare rau de ea?
Chestia asta clar, n-o sa mi se intample mie si in plus sunt la varsta la care ma consider un semizeu, eu n-o sa mor niciodata, n-o sa imbatranesc ....

Scuze pentru' exemplele handicapate, da' explicatia mi s-a parut cam simplista.