Ceva frumos...

Mesajde Love2Fly » Sâm Dec 06, 2003 1:17 am

Cum sa nu te bagam in seama mai Necko? aici oricine e bine venit sa-si spuna un gand sincer....frumos si trist (pentru ca la fel cum exista binele si raul asha exista si frumosul dar si tristul)
E adevarat, subiectul a fost facut pt "ceva frumos" dar ce ar fi frumosul fara tristezte? daca n-am cunoaste tristetzea n-am stii ce e frumosul si cum sa-l apreciem.
Azi nu pot sa scot nimic frumos din mine insa maine, poate imi voi aduce aminte o clipa placuta caci sunt si de-astea in viata mea...
Avatar utilizator
Love2Fly
Junior Member
 
Mesaje: 3608
Membru din: Joi Feb 14, 2002 12:00 am

Mesajde Necko » Sâm Dec 06, 2003 1:34 am

Love2, pentru tine cele mai triste amintiri ale sufletului tau sunt legate de Decembrie.

Pentru mine, cea mai frumoasa amintire a mea e tot a lunii Decembrie. Acum insa nu pot. Nu dupa .... Dar intr-o zi, poate dupa ce vine Mosu', am sa incerc sa va povestesc. O poveste de iarna, cu multa zapada, la munte ......

Eu cred ca Mosu' mi-a adus in dar gindurile voastre frumoase!

Multzumesc Mosule!
aizzz&co
only one animal kills just for the sport of it... guess which...
Bless the Beasts & Children (Glendon Swarthout)
Avatar utilizator
Necko
 
Mesaje: 4348
Membru din: Dum Noi 09, 2003 12:00 am

Mesajde Weet-weet » Sâm Dec 06, 2003 8:22 am

Initial trimis de Love2Fly
E adevarat, subiectul a fost facut pt "ceva frumos" dar ce ar fi frumosul fara tristezte? daca n-am cunoaste tristetzea n-am stii ce e frumosul si cum sa-l apreciem.


Da , si-asta-i drept .. asa ca .. sa va zic .. cea mai trista zi a vietii mele a fost 3 august , 2001... nu am putrerea de a explica in fatza tuturor de ce .. doar prietenii stiu ..
Cea mai frumoasa zi ? Inceputul sirului de zile frumoase din viata mea : 20 septembrie , 2002 . Nu cred ca data o sa se schimbe , nicuna din ele .. pentru ca niciodata nu voi fi mai trista de atat ( doar in cazul in care o sa trec iar prin asa ceva ) si niciodata nu voi fi mai fericita de atat .
Pe 20 septembrie .. nu eram fericita ... acum sunt fericita , gandindu-ma la ce reprezinta acea zi .. la faptul ca de acolo a inceput viitorul meu , o viata fericita , implinita .


[quote]Nu incercati sa ma schimbati sunt “anormalâ€Â
Anti pro-ana
Avatar utilizator
Weet-weet
 
Mesaje: 2682
Membru din: Joi Iun 19, 2003 11:00 pm

Mesajde wwritza » Mie Dec 17, 2003 10:11 pm

Ati facut vreodata baie intr-o garla de tara?? Sau ati ví£zut rí£sí£ritul soarelui pe o baltí£ de tarí£?? Ati mirosit vreodata trifoi verde intr-o dimineata frumoasa si senina de vara? Ati fost vreodata pe un camp imens verde care se uneste undeva departe, la orizont cu albastrul cerului??? Ati vazut dimineata cum fetzisoarele florilor de soare se rotesc dupí£ soare???Ati vazut minunea de puiuti care ies din oua ca niste pufuleti?? Ati mers cu picioarele goale prin iarba ?? Ati privit un melc cum se chinuie sa-si duca casuta in spate?? Cum se poticneste de fiecare boabí£ de rouí£ ca de o a avalansa?? Ati vazut satul dupa o ploaie de vara, cu curcubeul ca-n cartile de colorat??
Eu da, si ma consider tare norocoasa, si oricat de grea si neprietenoasa mi-ar fi viata de-acum inainte, am cu ce ma alina si am ce-mi aminti si cu ce-mi curata sufletul.
I know who I am and what I am about but I enjoy the journey more than the arival and feel that life for me is about increasing my understanding of the world...
Avatar utilizator
wwritza
 
Mesaje: 981
Membru din: Vin Noi 28, 2003 12:00 am

Mesajde wwritza » Mie Dec 17, 2003 10:53 pm

M-am nascut intr-o zi de iarna. Nici nu mi-as fi dorit un alt anotimp.Ma bucur ca am avut parte de o zi de nastere geroasa. Asta cred eu cí£ te intí£reste, chiar daca esti doar un mic bebel. Dar tu simti greul si frigul vietii, nu intri intr-o lume caldí£ , luminoasí£ si frumoasí£. Dací£ insí£ ai parte de astfel de viatí£ mai tarziu, atunci poti spune cí£ ai avut un mare noroc.... E mai bine sí£ ti se spuní£ incí£ de la inceput cu ce ai de-a face, nu-i loc de amí£giri
Tata m-a dorit mult. Avea deja doi baieti, dar isi dorea tare o fatí£. Si asa se face ca exist eu pe lume. M-a dorit mult, dar nu a vut parte de mine, sau eu parte de el. Doamne Doamne a zis ca n-am fost cuminte si, ca sa ma pedepseasca, l-a luat de langa mine. As fi vrut sa ma vada crescand, sa fie langa mine atunci cand am avut nevoie si mai ales acum...cand am mare nevoie...
Mai am doar cateva amintiri cu el, atat cat isi poate aminti un copil de patru ani. Obisnuiesc sa privesc copiii de patru ani si ma intreb cum de poti pastra niste amintiri de la aceasta varsta toata viata! Cele cateva amintiri pe care le am incerc sa le pastrez in minte cat mai mult si trag de ele cat pot...fiindca este tot ce mi-a ramas. Seara, inainte de culcare, mi le pun in ordine si incerc sa le le vad cu ochiii mintii cat mai mult, pana adorm. Luna asta s-au implinit 22 de ani. O viata de om ar spune unii. Pentru mine este ca ieri, timpul a trecut prea usor si n-a reusit sa stearga aceste amintiri. Cea mai vie este una cu noi doi la mare, pe plaja, eu pe umerii lui privind marea. Mi s-a spus ca aveam 2 ani cand am fost la mare atunci. Si cum de imi amintesc asta de la varsta de 2 ani...!!
Eram prea mica atunci sa pot realiza, dar totusi simteam ca ceva nu-i cum trebuie, ca s-a schimbat ceva in mersul lumii. Mi s-a spus ca dupa ce tata a murit, n-am mai vorbit o jumatate de an. Toti credeau ca voi ramane muta. Chiar si acum, am momente cand pur si simplu simt nevoia sa tac, sa fiu doar eu si cu mine, si asta ma face sa ma simt bine, chiar si pentru cateva momente.
Alinarea mea au fost bunicii. Daca ei nu ar fi fost nu stiu cum ar fi decurs viata mea. Nu imi imaginez copilaria petrecuta pe betonul incins al unui cartier de oras, intre miile de blocuri identice si intre santierele permanente de care au avut parte unii copii.
Cu prietenii mei, cei cu care am copilarit la tara, multi din bucuresti, alexandria sau din sat, am mers impreuna la gradinita, apoi cu care m-am intalnit vacanta de vacanta de-a lungul a peste 20 ani, am minunate si neuitate amintiri. Pacat ca viata ne-a indepartat. Ne-am rasfirat si imprastiat in toate colturile lumii, dar desi ei poate nu mai cred, eu tot timpul ma gandesc la ei. Imi place sa-i surprind in cele mai dragi momente, si sa-i uluiesc cu un telefon sau scrisoare atunci cand nu se asteapta.
Imi place sa sper ca vom mai avea parte macar o data de inca o vara ca cele trecute, desi sunt constienta ca oricat ne-am stradui, viata si vremurile ne-au schimbat si farmecul copilariei a trecut, si nu putem face nimik sa-l readucem inapoi.
Sa incerc sa-mi reamintesc de toate nebuniile si jocurile copilariei mele mi-ar lua mult timp. Tot ce spune este ca sunt fericita ca am avut parte de bunici, ca am copilarit la tara, ca am invat ce-i viata adevarata si ce-i munca, am vazut ce inseamna sa trudesti pentru a supravietui, si asta-i cea mai importanta lectie da viata de care poate avea parte un copil.
Sunt sigura ca adevarata copilarie mi-am trait-o la bunici! Mi-a frica ca am sa-i mai vad doar cand or muri sau...poate nici atunci....
Mai ales acum, ca sunt departe de tara, ma gandesc daca am sa-i mai vad in viata.
Stiu ca si ei se gandesc la acelasi lucru. L-am surprins pe bunicul meu, atunci cand plecam de la ei, cu lacrimi in ochi. Stiam ca nu sunt de dorul despartirii, fiindca ii vizitam foarte des, aproape lunar. Sunt alti bunici care nu si-au vazut copiii sau nepotii cu anii. El insa se gandea ca poate este ultima oara cand ne vede. Apoi venea si o alta data, cand ne revedeam cu bine, dar la plecare iara tristete in priviri. Intorceam privirea din masina si incercam sa ii privesc cat mai mult in praful si colbul drumului de tara.
Copiii fara bunici nu au copilarie, chiar daca au parte de mult mai multe lucruri, mai “valoroaseâ€Â
I know who I am and what I am about but I enjoy the journey more than the arival and feel that life for me is about increasing my understanding of the world...
Avatar utilizator
wwritza
 
Mesaje: 981
Membru din: Vin Noi 28, 2003 12:00 am

Mesajde Love2Fly » Joi Dec 18, 2003 12:48 am

Initial trimis de pokenitza
Eu da, si ma consider tare norocoasa, si oricat de grea si neprietenoasa mi-ar fi viata de-acum inainte, am cu ce ma alina si am ce-mi aminti si cu ce-mi curata sufletul.


Iisus spunea intr-una din predicile lui (parafrazez)...."despica un lemn si ma vei gasi, ridica o piatra si ma vei afla"
Este suficient sa vezi lucrurile insignifiante pt ochiul "profanului" ca sa te simtit fericit. Fericirea exista chiar si in picaturile de roua sau in zumzetul unei gaze. Trebuie doar sa stii sa o vezi si sa te bucuri de fiecare lucru frumos pe care il gasesti...
Avatar utilizator
Love2Fly
Junior Member
 
Mesaje: 3608
Membru din: Joi Feb 14, 2002 12:00 am

Mesajde wwritza » Mar Dec 23, 2003 7:23 pm

Da, dar oamenii acum vor lucruri concrete...palpabile. Numai asa vor si vad ei fericirea
I know who I am and what I am about but I enjoy the journey more than the arival and feel that life for me is about increasing my understanding of the world...
Avatar utilizator
wwritza
 
Mesaje: 981
Membru din: Vin Noi 28, 2003 12:00 am

Mesajde Weet-weet » Sâm Dec 27, 2003 5:46 pm

Ceva frumos era visul meu de a ajunge inapoi in tara ... dezamagirea... cand am ajuns aici
Sunt fericita pentru ca am vazut oameni de care imi era dor , oameni pe care nu i-am vazut de mult , oameni pe care nu i-am cunoscut niciodata si am realizat ca mai exista oameni pe care i-as fi putut iubi pentru cine sunt ...
A fost atat de frumos sa vad cum ninge , a fost atat de trist sa acopar sub zapada , un animalutz drag mie ... A fost frumos sa ma gasesc in bratele parintilor , a fost atat de trist sa vad ca a trecut asa multa vreme si ei au imbatranit ...
Cine nu a cunoscut cea mai mare trsitete nu poate realiza cea mai mare fericire .. spunea cineva ... de aceea am decis sa pun ceva nu prea frumos langa ceva frumos ...
Sunt fericita ca am gasit forumul , am cunoscut , in realitate cel putin doi oameni minunati .. nu dau nume , dar se simt ei , nu ?
Sper sa aveti cu totii sarbatori frumoase .. poate mai frumoase decat acerl ceva frumos ce am zis eu pe aici ...
Multumesc Necko , multumesc Love2Fly
Anti pro-ana
Avatar utilizator
Weet-weet
 
Mesaje: 2682
Membru din: Joi Iun 19, 2003 11:00 pm

Mesajde dEpEchEmIND » Vin Ian 09, 2004 11:01 pm

Acum imi imaginez ca este inceput de toamna si stau pe un camp, la marginea padurii. Acolo sunt multe, multe branduse, de toate marimile. Nu ai pe unde sa calci de ele. :)
Cerul este senin si vremea este calda. Mai bate un vant asa, din cand in cand si varfurile copacilor se misca.
Ma ridic, merg inspre padure. Acolo este umbra si racoare. Este de fapt, numai un petec de padure, prin care trec si iesind din nou la lumina, vad o priveliste feerica: lacul, in care se reflecta imaginea muntilor si dealurilor impadurite. Frunzele incep deja sa aiba o tenta galbena, contrastand placut cu cerul albastru. Ma simt in raiul meu, in mijlocul naturii si simt o deconectare totala de restul lumii.
Cu o zi inainte plouase. Pamantul este umed, iar buturugile pe care am vrut sa ma asez, la fel. Observ ca ceva misca pe sub frunzele deja cazute. Este o salamandra care are un camuflaj perfect: neagra sa se confunde cu solul si cu pete galbene, puternice. Dar eu tot o vad. Iau un betisor si scormonesc. Ea iese din ascunzatoare si in viteza o ia la deal si isi gaseste repede alta. De data asta, este una subterana.
Eu imi continuu drumul in lumina soarelui. O iau pe deal in jos, inspre lac. Incetul cu incetul, soarele incepe sa se reflecte in el si devine aproape orbitor. imi bate exact in fata, dar nu ma deranjeaza. Ajung in sfarsit, pe mal.
Acolo sunt multe stanci micute de calcar stratificat.
Iau cateva pietricele late in mana si incep sa fac broaste. Unele mai reusite, altele mai putin. Oricum, e tot o joaca, dar jucariile sunt oferite de natura. Pe suprafata apei apar foarte des cercuri, iar din cand in cand mai salta cate o coada de peste. Apa fiind limpede, am reusit sa vad chiar pestii inotand pe sub apa.
Se lasa seara, din pacate, ma intorc acasa, la o cabana plasata pe un deal inalt. De la geamul camerei mele, pot vedea apusul soarelui. Cerul este rosu ca focul, iar norii par a fi din jar incins. Soarele este ca un disc rosu, ca un rege care troneaza. Acesta insa se stinge usor si se coboara.
Noaptea este, de asemenea superba. Luna straluceste puternic, iar stelele parca se joaca in jurul ei. Si ea este ca o regina nemuritoare de o frumusete si lumina nemaintalnita.
Subscriu.

Oribilul Mosh is on your ignore list.
Avatar utilizator
dEpEchEmIND
Junior Member
 
Mesaje: 2020
Membru din: Mie Aug 21, 2002 11:00 pm

Frumoase povesti...

Mesajde Aurolacul » Sâm Ian 10, 2004 2:57 am

Intru pe aicea shi vad ca toti aveti niste povestiri shi amintiri foarte frumoase de relatat. Cred ca printre cele mai frumoase momente ale mele era tot in copilarie la tzara. In micul oras Vatra Dornei in judetzul Suceva unde muntzii se inaltzau in fiecare vara parca mai inalti cand treceam acolo cu masina lui bunicu. Dacia lui veche 1310 din 1965, dar mergand bine shi huruind in sus pe poteca batatorita de vreme shi de seceta catre cabanutza bunicilor. Acolo am cele mai dulci amintiri din copilarie. Eu cu sora mea cand fugeam de tauri prin pajisti, shi cand cutreieram muntii de dimineatza pana seara culegand ciuperci shi pornind in anumite adventuri razlete. Veneam seara acasa shi mama ne tragea o mama de bataie dar noua nu ne pasa caci stiam ca a doua zi vom face la fel. ce vremuri!! Sau cand bunicu a facut rost de un nou caine, Azorel il chema , shi sora mea l-a dresat shi mergea in spatele nostru, sau ii dadeam un bat sa fuga dupa el. Pana la urma, i-am gasit o catzea shi ei doi s-au imperecheat shi au avut pui, care i-am dat pe la cunoshtintze. Shi uite asa a trecut vremea, shi cabanutza a imbatranit, caci era de pe vremea tatei lui bunciu, care venise din Basarabia cand rusii i-au confiscat mosia prin secolul 19. Cabanutza asta sta inca acolo de mai bine de 120 de ani shi in curand va trebuiii varuita caci se prabuseste incetu, shi asta nu vreau sa se intample, caci toate amintirile mele vor fi ca si sterse daca casa se va drapana. Cand ma gandesc ca parca ar fi fost ieri cand faceam baie in parau shi cand urcam muntzii, sau mergeam in poiana la zmeuris, ma face sa ma simt trist dar bucuros in acelasi timp. Shi uite asa iara trece timpul.....
"For evil men to succeed all it takes is for good men to do nothing"
Avatar utilizator
Aurolacul
Junior Member
 
Mesaje: 1753
Membru din: Vin Feb 15, 2002 12:00 am

Ratusca urata...

Mesajde Weet-weet » Sâm Ian 10, 2004 3:12 pm

Mereu am fost retrasa , pierduta in multime , necunoscuta si bineinteles , fara incredere in mine .... Cine sa imi fi dat increderea ? Singura prietena buna pe care o aveam .. care a cam disparut cand am ajuns la liceu ? Toti cei care radeau de mine .. cu sau fara motiv ?
Acum ... m-am uitat pe forum si nu mi-a venit sa cred ... sunt considerata sufletista , printre forumistele importante .... mi-e greu sa cred , nu pot accepta si nici crede ca eu sunt aceea ... inca o pustoaica ce refuza sa creasca , una care se supara si plange mult prea repede ...
Poate ca toate astea trebuiau trecute la "say what`s on your mind ...." dar mie mi se pare ceva frumos , ma simt bine si nu o sa mi se urce la cap ... ca o sa accept greu ideea ca sunt iubita , ca sunt placuta ... ca nu mai sunt chiar ratusca cea urata .. dar nici lebada nu sunt .... inca ma mai supara unele remarci de prost gust , inca mi se nazare ca nimanui nu-i pasa de mine ... dar .. nu mai sunt un punctulet in multime ...

Ceva frumos ....
Vad , de aici unde stau , un bebel mic de tot , are un anisor , as zice , se poate tine pe picioare ... are manute grasute , fata bucalata , merge cracanat si abia se poate tine pe picioare... Are o sticla in mana si ... se uita la toti cei care trec pe langa el > Are niste ochi asa de frumosi si un zambet atat de pur !
Cat de fericita ai fost Necko , vazand bebelul tau cum creste ?
Cat de fericita a fost mama mea cand m-a vazut prima data ? Cat de trista a fost sa auda " Eeeeeeeehhhhhhhh !!! asta nu traieste ! " si cat de fericta a fost vazandu-ma cum cresc , cum reusesc sa merg , cum stalcesc cuvintele , cum cant " mantzane" , la un an ... cum am grija de surioara mea ?
Si cat de fericita o sa fiu eu cand o sa imi vad bebeii ? Oare cat de frumosi o sa fie ? Cu cine o sa semene ?
Doamne ! Ce ma asteapta ! Cat de fericita o sa fiu ? O sa am de povestit asa de multe ...
E frumoasa viata asta , si la vreo 38 de grade .... si cu nas zgomotos si tuse magareasca ....
Anti pro-ana
Avatar utilizator
Weet-weet
 
Mesaje: 2682
Membru din: Joi Iun 19, 2003 11:00 pm

Mesajde Dreamy_Girl » Sâm Ian 10, 2004 10:15 pm

Draga mea, tu chiar esti MINUNATA!!!!!!!! Ma bucur din tot sufletul pt. tine, ma bucur ca acest forum te-a ajutat atat de mult.
Sa niu uiti niciodata ca esti CINEVA si ca, ORICINE ai fi, trebuie sa fii mandra ca esti TU
Merg mai departe-acum------------Dac-ai sti
Sa caut iar lumina sa caut iarasi--Ce-i iubirea
Ce-am pierdut----------------------Poate-ai gasi fericirea
DIRECTIA 5-"Merg mai departe/Dac-ai sti"
Avatar utilizator
Dreamy_Girl
Junior Member
 
Mesaje: 305
Membru din: Sâm Ian 11, 2003 12:00 am

Mesajde Necko » Sâm Ian 10, 2004 10:34 pm

Ceva frumos....

Ce poate fi mai frumos decit ca Weet-weet a revenit pe forum!

Ai dreptate, Weet-weet. Sunt foarte fericita ca am doi copii minunati. E intr-adevar o mare bucurie. Si ce ma face cel mai fericita este faptul ca ei tin foarte mult unul la celalalt. Si asta imi da un sentiment de mare siguranta, stiind ca, indiferent ce s-ar intimpla, ei se au unul pe celalalt. Si spun asta deoarece stiu ce inseamna sa fii copil singur la parinti si sa nu aiba cine sa tina cu tine "la o adica"!

Si inca ceva, Weet-weet! Daca esti racita rau si iti curge nasu' si daca ai la tine batistute, atunci se cheama ca esti fericita! :)
aizzz&co
only one animal kills just for the sport of it... guess which...
Bless the Beasts & Children (Glendon Swarthout)
Avatar utilizator
Necko
 
Mesaje: 4348
Membru din: Dum Noi 09, 2003 12:00 am

Copacul Privelishte…

Mesajde Love2Fly » Lun Ian 12, 2004 12:13 am

- Spune-mi ! iti aduci aminte de acel copac?
- [B] Sigur! Cum as putea uita acel copac? Oh, cate clipe am petrecut acolo si cate fete “am observatâ€Â
Avatar utilizator
Love2Fly
Junior Member
 
Mesaje: 3608
Membru din: Joi Feb 14, 2002 12:00 am

NU STIU DACA ARE LEGATURA CU SUBiECTUL....

Mesajde J'adore » Lun Ian 12, 2004 2:40 am

Dar..ce pot sa va spun e ca mi`au dat lacrimile citindu`va posturile, nu stiu daca plang mai mult de tristete sau de bucurie, cert e ca oarecum m`am regasit si eu in randurile voastre. Cu toate ca nu pot spune ca sunt un 'om mare" ma uit inapoi la anii ce au trecut, si ma intreb ce sa intamplat cu fata aia timida, firava si cu sclipire in ochii, cu zambetul pe buze orice ar fi,nu imi vine sa cred ca in 1 an m`am schimbat asa de mult, imi e dor de acea eu care putea sa treaca peste cele mai grele probleme (au fost destule si sunt) cu un zambet pe fata, numai dumnezeu stia de durerea ce o purtam in suflet....locul meu, nu aveam un loc exact, canapeau, stateam cu catelusul meu pe ea, il mangaiam si simteam ca trece orice, stateam pe pervaz ca weet-weet si ma uitam afara, era asa de frumos.Stateam cu fruntea sprijinta de geam si ma duceam in lumea mea de vis, seara ma duceam pe balcon fie ca era iarna sau vara, trageam aer in piept si simteam o mare bucurie, bucuria de a traii, priveam stele si imi ziceam ce frumoasa e viata.Acum fiind departe de casa, aproape nimic nu mai reuseste sa imi aduca zambetul pe buze.. Un alt calmant pt. mine era si inca mai este ploaia, imi place sa ma plimb prin ploaie sa simt cum picaturile de ploaie ma acopera. Daca as fi un strop de ploaie as vrea sa fac inconjurul globului, dupa care sa imi termin existenta pe buza unui copil,care de multe zile nu a mai gusta apa, dupa care sa ma renasc iarasi din lacrimile lui sa ma evapor sa ajung inapoi intr`un nor ca din nou sa sfarsesc pe pamant. Ori sa sfarsesc pe buzele celui ce il iubesc,sa ma transform dintr`un strop de ploaie in lacrima lui........
Daca as fi un tablou, as vrea sa fiu unul cu background negru, cu nuante de gri si maro in el, si undeva sa fie o mica linie galbena,care sa reprezinte speranta si puterea de a visa, pt. cel putin asa cred eu fara speranta si puterea de a visa viata ar fi un calvar mult mai mare.
Altceva deosebit de frumos de care de curand am inceput sa am partea de un sentiment care tine intr`un fel locul altui sentiment pe care l`am pierdut. Acel sentiment care iti da putere sa mergi inainte cand iti e greu, cel ce te face sa visezi, sentimentul ala care iti incalzeste inima. Sentimenul ce te face sa te simti ocrotit, iti alimenteaza sufletul cu ceva asa de frumos si pur incat nu poti sa iti explici de unde vine,cel putin asa este pt. mine, cu toate ca e la 8000 km de mine, nu am mai simtit niciodata pe cineva asa de aproape de mine, de inima mea.......asta da ceva FRUMOS....imi cer scuze daca am postat total offtopic dar asta e frumos pt. mine
l'eternite soulage mes peines
Avatar utilizator
J'adore
Junior Member
 
Mesaje: 1960
Membru din: Lun Dec 10, 2001 12:00 am

Mesajde Weet-weet » Lun Ian 12, 2004 8:52 pm

Merci mult Necko , Love2Fly , Dreamy , Jadore ... uite ca ma simt ca acasa ..

Jadore ... zici ca nu esti om mare .. si ce daca ? Stii ca mie nu imi plac oamenii mari ? Eu nici nu am vrut sa cresc , cel putin de doi ani incoace copilaresc .. asa se numeste ce fac eu ... Oamenii mari nu mai viseaza , nu mai spera , sunt tristi si ingropati in rutina , ceea ce e trist ... daca cineva se regaseste in descrierea de mai sus .. imi pare sincer rau , dar asta cred eu despre oamenii mari .. si asa nu vreau sa ajung . Ai vazut ce a zis Necko ? Ca ea are 23 de ani .. am spus la multi lucrul asta : nu conteaza ce varsta ai in buletin , ci varsta pe care o ai tu in suflet , si daca o sa continui sa fii trsita , o sa imbatranesti repede ...
Stiu cum e sa fii departe de casa si in mod normal , pentru copii e mai usor sa se adapteze la un alt mediu , in comparatie cu oamenii mari ... ar trebui sa incerci , sa te simti ca acasa , sa fii mai fericita .. ii ai pe ai tai , nu ? Eu sunt cam singurica aici , singura mea familie este sotul meu , nu am pe altcineva aproape ... dar pentru asta , incerc sa raman copil , sa ma joc , sa recuperez anii pe care i-am pierdut , incercand sa fiu om mare si serios , la scoala , cu note mari si alte chestii de genul asta .

Nu as putea zice ca cea mai frumoasa perioada din viata mea a fost copilaria , nu era asa lipsita de griji .. cel putin nu mi-o amintesc asa ... am putine amintiri de atunci .. Cei mai frumosi ani au fost cei in care am invatat sa iubesc si in acelasi timp , au fost cei mai grei ani , cred ca am plans enorm de mult ... am avut de invatat , am dat cu capul de atatea praguri ... Si de atunci am decis sa nu mai cresc , ca nu e bine sa fii mereu serios ... take it easy and let it go , nu crezi ?

Ceva frumos ...
Love2Fly ma asemana unei picaturi de apa .. de-as fi atat de pura ! Sau macar atat de unica ... Acelasi Love2 mai spunea : ce ne-am face fara prieteni ?
Sunt cel mai frumos dar pe care un om il poate avea , dupa : a zambi si a iubi . Am aparut pentru a trai impreuna si numai asa rezistam ... avem nevoie de momente de singuratate , dar tot la prieteni ne intoarcem . Cat de trist este un om singur , care nu poate avea prieteni , pentru ca fie are un caracter dificil , fie e ghinionist si nu gaseste oamenii potriviti ?
Poate nu trebuie sa numesc pe oricine prieten , poate nu trebuie sa imi spun povestea , oricui ... e un risc imens pe care il asum ... dar fac asta de cele mai multe ori cand simt ca cineva imi poate fi prieten si simt ca prin a spune care e viata mea , nu distrug imaginea ce si-a creat-o deja despre mine ... Pentru unii sunt o persoana rea , afurisita , pentru altii sufletista .. unii ma vad ca o ... de ce sa nu fiu sincera : profitoare , sau chiar , mai rau de atat .. pe cand altii ma vad ca pe o persoana destul de curajoasa pentru a pleca din tara , singura .. Cum sunt ? habar nu am si nu am de gand sa aflu , sau sa cer parerea cuiva , e bine ca sunt cine sunt , prietenii ma stiu cum sunt .. daca i-as aduna pe toti , as gasi o imagine complexa a mea ...

Deci , vezi tu Crinuta draga , trebuie sa gasesti prieteni , trebuie sa iti asumi riscul de a avea prieteni , si trebuie sa ai incredere .. daca nu in tine , macar in viitor , in ceea ce iti rezerva el ... Hai , fii si tu fericita , nu mai plange .. chiar nu ajuta la nimic .. doar la niste cearcane urate pe care la 20 de ani o sa incerci sa le ascunzi ... zambeste si tu un pic :yD

Love2 .... ce daca aberezi ? Si eu .. dupa cum vezi , e placut sa aberezi , chiar daca ti-e frica sa citesti ce ai scris :p

Va pupic pe toti .. scuzati aberatiile .. dar nu gasesc optiunea de a sterge tot ce am scris aici .. si nici nu stiu sa inchid pagina :p
Anti pro-ana
Avatar utilizator
Weet-weet
 
Mesaje: 2682
Membru din: Joi Iun 19, 2003 11:00 pm

Mi-e rusine...

Mesajde Aurolacul » Lun Ian 12, 2004 9:50 pm

Cateodata ma simt destul de trist dar ca baiat mi-e rusine ca sa plang, ca aia nu fac niciodata asa, na asa e in ziua de astazi, daca esti barbat(sau baiat) in cazul meu, nu suntem vazuti prea bine daca ne vad altii ca plangem. De obicei, cand plang sunt singur, dar daca ma gandesc bine e mai bine sa razi, ca de plans nu am facut asta de multe luni. Acuma incerc sa fiu mai calm, daca am probleme sa nu ma enervez prea tare. Nu e sanatos. Ca poate se rupe un vas de sange shi nici nu stau asa de bine cu inima, ca am avut o operatie la 5 ani.

Acuma trecand la ceva frumos:
* cand va citesc posturile voastre.
*cand mananc ceva bun.
*cand mai vorbesc cu mana, shi nu numai ma cert cu ea.

poate mai sunt....
Oricum, azi ma simt putin mai nasol ca iar am picat testul de conducere shi cand fac asta ma simt ca un om de nimica. O fi chiar atat de greu? Hmm, Time only knows.
"For evil men to succeed all it takes is for good men to do nothing"
Avatar utilizator
Aurolacul
Junior Member
 
Mesaje: 1753
Membru din: Vin Feb 15, 2002 12:00 am

Mesajde J'adore » Mar Ian 13, 2004 4:19 am

Weet-weet aia eram eu acum cateva luni,mai fericita cum sunt acum nu am mai fost in viata mea, daca ai citit partea de jos a primului meu mesaj pe acest subiect ai sa intelegi, cat despre prieteni am destui,dar inca nu am incredere completa in ei.
Aurolacul, ce ai spus tu mie personal mi`se pare o stupizenie,dar stiu ca ai dreptate asa suntem invatati de mici,fetele/femeile se ocupa cu gospodaria,copii etc, ele sunt cele ce trebue protejate,iar barbatii sunt aia macho care aduc mancare pe masa si care nu varsa nici macar o lacrima adica un barbat nu are voie sa planga, eu zic ca orice om indiferit de sex sau varsta are voie sa se descarce de anumite probleme prin plans. Acum as mai putea spune ca faza asta"un barbat nu e barbat daca plange" o chestie inventata tot de barbati pt. a se da superiori femeilor, dar forget what I said,nu vreau sa crezi ca sunt o mare feminista, pt. ca nu sunt
l'eternite soulage mes peines
Avatar utilizator
J'adore
Junior Member
 
Mesaje: 1960
Membru din: Lun Dec 10, 2001 12:00 am

Mesajde wwritza » Mar Ian 13, 2004 10:05 pm

Poate intr-o dimineata imi va sosi prin posta un colet urias
Cu-albastre stampile si timbre subtiri de matasa
Pe care-l voi duce, plutind fericit prin intregul oras,
Mirandu-ma cat de usor e si de parfumat, pana-acasa.
Si-acolo, lasandu-l putin pe ingustul trotuar
Ca sa descui, voi vedea cu mirare cum, singur, din funde,
Incet se desface si cum dinauntru apar,
Oh, goale si albe, picioarele tale prelungi cu mici unghii rotunde!
Si-atunci te-as lua infrigurat din imensa cutie
Si-aproape nebun as fugi cu tine in brate
La vechiul bufet cu borcane lucioase si-adanci din sufragerie
Sa-ti dau, caci ai fi lesinata de foame si dragoste,
cu lingurita dulceata...
( E Brumaru)

nu stiu daca se incadreaza la subiectul asta, dar tocmai am primit asta de la un prieten si mi s-a parut superba.....ceva frumos....
I know who I am and what I am about but I enjoy the journey more than the arival and feel that life for me is about increasing my understanding of the world...
Avatar utilizator
wwritza
 
Mesaje: 981
Membru din: Vin Noi 28, 2003 12:00 am

Mesajde Love2Fly » Lun Ian 19, 2004 10:31 pm

E ora 2:00 AM.....orashul isi traieste somnul si in aceasta noapte. Vazut de sus orashul imi apare ca un imens “cuibâ€Â
Avatar utilizator
Love2Fly
Junior Member
 
Mesaje: 3608
Membru din: Joi Feb 14, 2002 12:00 am

Mesajde gabuba » Lun Ian 19, 2004 10:42 pm

zilele astea trec prin unele din cele mai frumoase momente din viata mea de pana acum. mi-am facut o prietena (nu stiu daca ce am avut pana acum se poate numii prietenie in acel sens) si am simtit primii fiori.
e chiar mishto! si toate ... mai ales cand respectiva e atat de dragutza! gosh! :D
- S-a strans toată lumea?
- Toţi in păr!
Avatar utilizator
gabuba
 
Mesaje: 6847
Membru din: Mie Noi 21, 2001 12:00 am

Mesajde Weet-weet » Mar Ian 20, 2004 3:04 pm

Cat am stat in tara m-am simtit ciudat ... parca nu la locul meu , eram prea aproape de problemele alor mei ... ma dezobisnuisem de acel stres care ma distrugea in fiecare zi ....
Abia acum imi dau seama cat de mult mi-a lipsit casa aceea , familia .. cat de mult mi-a lipsit tot ...
Diminetile de duminica , in care ma trezeam mai devreme decat sora mea , decat mama si stateam in bucatarie , ghemuita langa usa de la camara si vorbeam cu tata , ore in sir ... despre scriitori , despre istorie ... despre scoala .. asta detestam ... dar vorbeam cu el , enorm de mult ... si mi-e dor de asta .
Zilele in care mama se trezea la 4 ca sa ma trezeasca si sa imi faca ceva de mancare , inainte de a merge la scoala ... Zilele in care vorbeam cu ea despre toate prostiile de la scoala ... barfeam cu ea despre atatea !
Noptile in care stateam la povesti cu sora mea , gandindu-ne ce cadou le putem face parintilor , de ziua lor , de Craciun ... sau cum sa facem sa ascundem notele alea mici ...
Doamne cat de dor imi este ! ;P Nu ma pot abtine sa nu plang , mai ales gandindu-ma la cat de rea am fost spunand ca nu vreau sa fiu acolo ... dar nu mai rezistam la stresul acela ... nu mai era la fel .. nimic ... Tata si mama , amandoi imbatraniti ... sora mea a crescut , e diferita , e rasfatata ... ar avea nevoie de o sora care sa-i mai dea cate o palma , sa o calmeze , cand lucrurile o iau razna ... Si totusi , sunt fericita aici , sunt departe de ei si sunt fericita , iar lor ... le este aproape suficient ca sunt fericita ... M-ar vrea mai aproape de ei , le e dor de mine ...

Ceva frumos ...
Noptile in care stateam in pat pana la 00-01am si ascultam radio-ul , ascultam melodii vechi si ma straduiam sa stau treaza ... Uneori scriam , prostioare .. sau scrisori pentru cei de la radio ... Iar dimineata , trezitul la ora 4.30am era groaznic ... motaitul in tren ... fuga pana la scoala , ca sa nu inghet pe drum .. iar in clasa .. nu invatam , desenam , scriam , ma uitam pe pereti ... erau singurele momente cand eram complet singura in liceu si era bine ... Era frumos .
Diminetile de sfarsit de primavara erau superbe , erau luminoase , aveam mereu cate un rasarit de soare , splendid , si se simtea mirosul atator flori , si mai era si cate o mierla in salcia aia mare , ce nu lasa lumina sa treaca , si canta .. de una singura .
Ce placut era sa chiulim de la orele de franceza .. si sa ne plimbam pe la magazine , sa ne dam pe leagane ... O data stiu ca abia am lasat o pustoaica sa se dea pe leagan .. il vroiam eu !
Parca inca aud ecoul pasilor mei pe coridoarele liceului ... era frumos ... era demult ...
Anti pro-ana
Avatar utilizator
Weet-weet
 
Mesaje: 2682
Membru din: Joi Iun 19, 2003 11:00 pm

Eu soramea shi cainele...

Mesajde Aurolacul » Mar Ian 20, 2004 9:08 pm

Aseara, era un vant foarte puternic venind dinspre mare, dar noi 3 toti am mers pe plaja pa la ora 20:00 ca sa ne plimbam. Se vedeau luminitzele orasului meu in departare in timp ce eu alergam cainele prin nisisp, sau mai bine zis, el ma alerga pe mine, ca deja a ajuns ca sa fuga mai rapid ca mine. Cand imi amintesc, cat de mic era cand l-am adus eu cu soramea in tzara. La Dover l-ar fi tinut in carantina, deci l-am ascuns sub bancheta din spate a masinii dupa ce i-am dat 2 tranchilizante shi asa a ajuns in Anglia. Aseara vantul rece shi ploaia parca nici nu au pasat. Au stat in timp cata vreme am fost noi acolo. Marea neagra shi misterioasa lovea dig-ul cu furie, shi mirosul ala puternic de sare shi de alge putrezind ne navalea pe nas, dar era ceva frumos.
"For evil men to succeed all it takes is for good men to do nothing"
Avatar utilizator
Aurolacul
Junior Member
 
Mesaje: 1753
Membru din: Vin Feb 15, 2002 12:00 am

Mesajde Love2Fly » Mar Ian 20, 2004 11:03 pm

Initial trimis de Weet-weet
[...] fuga pana la scoala , ca sa nu inghet pe drum .. iar in clasa .. nu invatam , desenam , scriam , ma uitam pe pereti ... erau singurele momente cand eram complet singura in liceu si era bine ... Era frumos .
Diminetile de sfarsit de primavara erau superbe , erau luminoase , aveam mereu cate un rasarit de soare , splendid , si se simtea mirosul atator flori , si mai era si cate o mierla in salcia aia mare , ce nu lasa lumina sa treaca , si canta .. de una singura .
Ce placut era sa chiulim de la orele de franceza .. si sa ne plimbam pe la magazine , sa ne dam pe leagane ... O data stiu ca abia am lasat o pustoaica sa se dea pe leagan .. il vroiam eu !
Parca inca aud ecoul pasilor mei pe coridoarele liceului ... era frumos ... era demult ...


Eh...liceul in esentza lui nu a insemnat cine stie ce pentru mine. Doar o gashca de adolescenti care nu mai stiau cum si in ce fel sa braveze. Nu mi-a placut...nu mi-a placut deloc. Insa citind povestirea ta mi-am adus aminte ca si eu ma simteam bine cand...ajungeam pe la 7:10 in liceu (orele incepeau la 7:30) si ma simteam chiar bine stand si desenand pe tabla.
Ce-mi aduc bine aminte ( ma rog...nu vad de ce nu mi-as aduce foarte bine aminte avand in vedere ca am terminat liceul doar de 3 ani) este sentimentul ciudat pe care il aveam cand mergeam la scoala in functie de anotimp....iarna abia ma clinteam din pat si eram trist insa vara era o adevarata placere pt ca inca de la 7:30 soarele era pe cer, era racoarea aceea placuta de dimineatza + ca liceul meu era unul din cel mai inverzit liceu din capitala.....erau zeci de copaci in curtea liceului si sub ei....statuia atat de neintelesului Nichita Stanescu. Era placut....

Aseara vantul rece shi ploaia parca nici nu au pasat. Au stat in timp cata vreme am fost noi acolo. Marea neagra shi misterioasa lovea dig-ul cu furie, shi mirosul ala puternic de sare shi de alge putrezind ne navalea pe nas, dar era ceva frumos.


E frumoasa marea, mai ales noaptea cand ajungi sa o venerezi pentru sunetele mistice ce formeaza o adevarata simfonie acvatica. Deobicei ploaia la mare e foarte trista....pt ca zgomotul picaturilor de apa se amplifica in mare si devine asurzitor....
Sunt multe de spus despre rasariturile de la mare....cu acea prima raza solara care iti strapunge inima, despre regretele ce le ai pe ponton....despre regasirea interioara pe care o gasesti in asteptarea rasaritului....
Avatar utilizator
Love2Fly
Junior Member
 
Mesaje: 3608
Membru din: Joi Feb 14, 2002 12:00 am

Mesajde Delphyna » Dum Ian 25, 2004 1:21 pm

Ziua de ieri a fost ceva frumos pentru mine... a fost ca un cadou pe care l-as fi primit de undeva, oricum neasteptat.
Dupa o vinere noroasa si ploioasa uneori, a venit sambata insorita... am fost la sala de gimnastica sa-mi mai netezesc fizicul, dupa care am incalecat bicicleta si am luat-o agale spre mare...
Sufla usor briza... si speram sa nu intalnesc prea multi oameni, nu stiu ce era cu dispozitia aia pe capul meu ca de obicei nu am asemenea senzatii... dar contrar asteptarilor mele o multime de copii insotiti de parinti se jucau pe malul marii...
M-am "integrat" intr-un fel in jocul lor, in cautarea celor mai interesante scoici pe care le-am adus acasa, la un moment dat mi s-a parut ca simt durerea din fiecare scoica ce se rupe sub greutatea pasilor mei, asa ca am inceput sa calc mai cu grija si sa evit sa le sparg... m-am oprit undeva la limita apa-pamant si fiecare nou val isi depunea ofranda de spuma pe ghetele mele... am ascultat marea... fiecare sunet imi umplea inima de o bucurie neexperimentata pana atunci!
Am urmarit cum fiecare val aduce ceva nou pe tarm sau cel putin modifica ceva acolo in structura malului... facandu-l din ce in ce mai frumos... si mi-am dorit ca si influenta noastra a oamenilor catre semenii nostri sa se transforme mereu in ceva pozitiv... sa aducem ceva bun de fiecare data, sa radiem bucurie si armonie tuturor celor care trec pe langa noi...
M-am intors acasa si am aprins niste candele si betisoare parfumate... mi-am creat un fel de sanctuar... si am trait o stare de fericire enorma... pe care voiam s-o impartasesc cuiva si aici am gasit locul unde s-o fac.
...realitatea nu exista... totul este o iluzie, in timp ce nimic nu este intamplator...
Delphyna
 
Mesaje: 591
Membru din: Sâm Noi 29, 2003 12:00 pm
Localitate: In my secret life

Mesajde Delphyna » Dum Feb 01, 2004 6:36 pm

Ceva ...aproape frumos!
"Un prieten a deschis sertarul dulapului sotiei sale si a ridicat un pachet invelit in hartie de matase:
- Acestea - a spus - nu este un simplu pachet, e lenjerie. A aruncat hartia de impachetat si a observat matasea rafinata si dantela.
- Ea a cumparat aceasta prima data cand am fost la New York, acum 9 ani. Nu a folosit-o niciodata. A pastrat-o pentru o ocazie deosebita. Bine... cred ca aceasta este ocazia.
S-a apropiat de pat si a asezat lejeria langa celelalte haine pe care urma sa le duca la pompele funebre. Sotia lui tocmai murise. Intorcandu-se spre mine imi spuse:
- Nu pastra nimic pentru o ocazie deosebita, fiecare zi traita este o ocazie deosebita.
Inca ma mai gandesc la aceste cuvinte... deja mi-au schimbat viata. Acum citesc mai mult si fac curat mai putin. Ma asez pe tarasa si admir privelistea fara sa observ buruienile gradinii. Petrec mai mult timp cu familia si prietenii si mai putin la serviciu.
Am inteles ca viata trebuie sa fie un sumum de experiente de care sa te bucuri, nu o lupta pentru a supravietui. Nu mai pastrez nimic. Folosesc paharele de cristal zilnic. Imi pun paltonul nou pentru a merge la cumparaturi, daca asa dedcid si asa am chef. Nu mai pastrez cel mai bun parfum pentru ocaziile speciale, ci il folosesc oricand am chef. Frazele "Intr-o buna zi..." si "Una din zilele acestea..." incep sa dispara din vocabularul meu. Daca ceva merita vazut, auzit sau facut, vreau sa vad, sa aud sau sa fac acum. Nu sunt sigur ce ar fi facut sotia prietenului meu daca ar fi stiut ca nu va mai apuca ziua de maine, zi pe care noi toti o ignoram intr-o masura destul de mare. Cred ca ar fi telefonat celor din familie si prietenilor apropiati. Poate ca si-ar fi sunat cativa din vechii prieteni pentru a-si cere scuze pentru eventuale suparari din trecut si sa se impace cu ei.
Aceste lucruri nefacute sunt cele care m-ar supara daca as stii ca am orele limitate. As fi suparat ca nu mi-am vazut prieteni buni, pentru ca urma sa ii contactez "Intr-una din zilele astea...". Suparat ca nu am scris anumite scrisori pe care ma gandeam sa le scriu "Intr-una din zilele astea...". Suparat si trist pentru ca nu le spusesem fratilor si copiilor mei ce mult ii iubesc. Acum incerc sa nu intarzii, sa nu retin si sa nu pastrez pentru mine nimic din ce, impartasit, ar aduce rasete si veselie vietilor noastre. Si in fiecare zi imi spun ca este o zi deosebita, fiecare ora, fiecare minut este deosebit.
Daca ai primit acest mesaj inseamna ca cineva tine la tine si probabil exista persoane pe care tu le indragesti. Daca esti prea ocupat ca sa dedici cateva minute pentru a trimite acest mesaj altor persoane si iti spui tie insuuti ca il vei trimite "una din zilele astea" gandeste-te ca ziua respectiva ar putea sa fie prea departe... sau sa nu soseasca niciodata... rezerva-ti cateva minute pentru a o citi, de acord? "
...realitatea nu exista... totul este o iluzie, in timp ce nimic nu este intamplator...
Delphyna
 
Mesaje: 591
Membru din: Sâm Noi 29, 2003 12:00 pm
Localitate: In my secret life

Mesajde Love2Fly » Mar Feb 03, 2004 1:17 am

:D frumos post-it insa in ziua de azi majoritatea oamenilor inteleg aceasta idee "traieste fiecare clipa, nu lasa pe maine ce poti face azi" exact invers. Toata lumea zice: "Domne! beau, fumez, ma imbat, f**, ma distrez ca poate maine nu mai sunt"
Ideea in sine este de a vedea frumosul in fiecare zi, de a avea incredere in ceea ce faci atunci cand o faci in spiritul iubirii, de a arata in fiecare zi, celor din jur respectul tau, iubirea ta (unde e cazul)...
Avatar utilizator
Love2Fly
Junior Member
 
Mesaje: 3608
Membru din: Joi Feb 14, 2002 12:00 am

Mesajde eyewitness » Mar Feb 03, 2004 9:03 am

da entomofile f frumos da io zic ca era si mai frumos sa dea linku aici : http://www.expertzu.3x.ro/funtv.htm
sau aici
http://www.augusta.as.ro/lectii/0002.htm
ca sa nu se oboseasca prea mult cu copy/paste.

in plus ie nedrept pt don'soara serdean carmen augustina. nu crezi?
If you want to be a hippie, put a flower in your peepee
Avatar utilizator
eyewitness
 
Mesaje: 19220
Membru din: Lun Aug 05, 2002 11:00 pm

Mesajde Mr Teo » Mar Feb 03, 2004 9:07 am

Lucruri frumoase care imi trec prin cap:
A. Ar fi fain sa fiu moderator pe fanclub.ro.
B. Ar fi frumos sa am suficienti $ ca sa insemne ceva.
C. Ar fi frumos sa fiu in oraselul meu din Romania unde e calm si sunt numai tigani si bisnitari cu care sa te certi si sa nu trebuiasca sa fac altceva decat sa ma scol in fiecare dimineata si sa ma duc sa ma plimb.
Smile therapy folks so ..... smile:)
Would you like it if you hit Del for your whole life to go away?
Avatar utilizator
Mr Teo
Junior Member
 
Mesaje: 1125
Membru din: Mie Feb 26, 2003 12:00 am

Mesajde Love2Fly » Mie Feb 04, 2004 1:15 am

eyewitness scrie:da entomofile f frumos da io zic ca era si mai frumos sa dea linku aici [...] in plus ie nedrept pt don'soara serdean carmen augustina. nu crezi?

:ham: ma rog....uite, daca ea nu ii dadea un copy/paste aici eu nu stiam de linkurile alea. Fireste era bine sa puna si autoarea de drept (macar aici sa respectam legea copyrightului)

A. Ar fi fain sa fiu moderator pe fanclub.ro.

Stai prin preajma, candva poate o sa ti se implineasca visul! :p
Avatar utilizator
Love2Fly
Junior Member
 
Mesaje: 3608
Membru din: Joi Feb 14, 2002 12:00 am

AnteriorUrmătorul

Înapoi la Psihologie

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 2 vizitatori