Aventurile neoficiale ale unei papusi stricate

[river]

Imi zice Papusa, demoralizata de insomnie ca i-a colcait in creier zbieret de maimutza disperata, ca cineva i-ar fi furat cocotierul.
Cocotierul insa, plictisit de atata statornicie isi luase, de fapt, nucile in spinare si pleca sa strabata lumea in aflarea "a altceva".
Ironia sortii, si-a gasit alinarea in bratele unei maimute zvapaiate, putzin mica si zaluda.

Si d'aia n-a putut Papusa-ghidusa sa doarma...

[river]

Ma intorsesem strigand:
Unde este viata mea?
Doamne, ce-ai facut tu cu mine
ca sa-ti matur cu sufletul meu
natura lucrurilor.
De ce m-ai pus sa-l vad pe arbor, doamne?
Si, in genere, de ce m-ai dezradacinat,
facandu-mi picioare cu talpi?
De ce m-ai blestemat sa-mi fie
foame si sete?
De ce te-ai logodit cu mine, doamne,
dandu-mi dor de femeia mea iubita?
Hai, mori si tu odata, doamne,
ca sa fiu sigur ca mor linistit
si nelogodit
si plin de dor in sufletul meu
plin de dor.

...Nichita Stanescu...

[river]

Nu am facut decat sa-mi sprijin pe spinarea ta pasare-vultur tamplele si trupul.
Sa atzipesc pentr-un minut si in ocol, sa imi impun, prin tample, zvacnind o inima de pui abandonata-n roua si icnetul intregului Ocean in care m-am sperat de atatea ori abandonata.
Sa imi impun ca trupul meu cu coate, unghii si genunchi sa nu ramana decat miros de portocala incoltzita-n stropi de ploaie si sa tac.
Ti-ai arcuit spinarea brusc, pasare-vultur, ca, din stropi de ploaie pe Ocean, un portocal cu coate, unghii si genunchi sa imi rasara si, ca din tample sa se auda un dor de zbor de pui abandonat in roua.

Pentru un minut si atat, pasare-vultur.

Apoi, m-am plictisit ingrozitor...

[river]

Imprastiati-va prin iarba, puhoi de bobi de roua:
maine dimineatza am chef sa-mi lingetzi talpile,
sa imi tzashneasca crengi din mugurii de umeri
si sa imi infloreasca albastre florile de iris...
Maine dimineatza,
voi pleca, precum Pasarea Phoenix,
cu roua-n picioare
si-mi voi scalda degetele in saliva voastra imprastiata-n iarba.
Maine dimineatza,
e randul meu sa redevin copac,
sa redevin suprema voastra incaltzatoare
Maine dimineatza,
am chef sa-mi lingezi talpile,
isteric, sa-mi rad suprematzia!

[river]

Un magar s-a pus in greva, nu se stie pentru ce...
Esti folositor, vezi bine,
Dar sa nu crezi ca pe lume nu se poate fara tine.

(G. Toparceanu)

Stricata mea, esti cu nervii la pamant?!

[river]

S-a plictisit Stricata, mocneshte, sta sa izbucneasca.
Mi-a zis ca s-ar intoarce pe dos si si-ar bori toate zilele pe care nu le-a lasat sa treaca fara sa vada, fara sa auda sau fara sa citeasca ceva frumos.
A obosit!
Si fumeaza tigara dupa tigara!

[river]

Inainta.
Incepura a i se scoroji degetele de la picioare. Calca cu precizie nisipul desi scoicile i se impleteau printre talpile goale. Soarele, nu la fel de galben ca altadata reusea, totusi, sa o pocneasca drept in cap. Ochii incepura a i se dizloca din orbite, iar gura respira firele de nisip cu o nesabuita indarjeala, in timp ce gandurile isi mutara obsedant pozitia din creier in talpi. Si o usturau si-i sangerau tamplele. Degetele mainii stangi devenira insuportabil de transparente, iar mana dreapta uita definitv de ale ei...

...in fundal se auzea Bob Dylan...

[river]

... subit, marul lui Adam fu inghitzit de o veshnic nesatula Eva. Si, inainte de inconstient, doar glasul Evei l-a mai auzit: "Mai ai unul?..."

Pe fundal se auzea Bob Dylan.

[river]

I se face cateodata o lehamite cumplita, scarba -zice ea, stricata, si simte ca incepe sa se altereze, sa se descompuna si sa duhneasca. Zice ca o sa se caineasca intr-o zi si c-o sa scheaune la luna!

Ce pot EU sa-i fac in astfel de momente?! Un singur lucru: sa o las in doaga ei...



A mancat o portocola si si-a revenit

[river]

soare moare bere cere moasha infasha rasa crasa dor izvor casa lasa cantec pantec mura ura caine latra!!!

[river]

A visat urat azi noapte... O biserica darapanata intr-un colt uitat de lume, clopote fara zapada, o copaie in care plangea un copil si multa, multa lume necunoscuta. S-a trezit cu o teama de singuratate cumplita, cu inima chircita de teama de a fi doar ea cu Bradutul de Craciun...

Dupa o jumatate de ora, a inceput sa rada in hohote, sfidand toata nezapada, toate geamurile inghetzate, toti brazii de craciun. Da, isi va impodobi primul LOR Bradut de Craciun, singura si trista.

Plange Papusa, plange si el... Papusa ramane, el pleaca sa o conduca pe bunica lui pe drumul catre Ingeri.

Papusa striga: iubiti, iubiti pana la patima, iubiti-va cu tot sufletul vostru si aratati-le si lor asta!

[river]

Nu ti se intampla niciodata ca, mergand spre serviciu, dimineatza tare, de obicei ingandurat, apatic, plictisit de aceeasi activitate dar nu si de acelasi drum, dardaind putin de frig, fascinat in acelasi timp de fiecare frunza pe care ieri nu ai vazut-o, sa-ti tune brusc ideea ca in sfarsit te-ai descoperit?
Si sa te inunde pur si simplu un val de fericire, sa ti se taie rasuflarea de faptul de a te fi descoperit in sfarsit pe tine insuti si sa-ti vina sa strigi cat poti tu de tare si sa chiui : "SUNT O ALGA!!! " ?
Si sa te simti apoi privit asa cum te-ai descoperit? Si sa te simti apoi, putin jenat de nastrusnica ta descoperire?...

Stricatei mele i se intampla adesea. Da, da!

[river]

Profitand de aceasta unica ocazie de a se fi descoperit in sfarsit, si amuzata teribil de ideea de a fi cu adevarat o alga, Naiva s-a gandit ca daca ea chiar este asa, atunci trebuie sa se si comporte asa, mai precis, aidoma unei alge.
Si si-a impus ca, in fiecare dimineatza, cand inca nu prea circula lumea sau e putin prea somnoroasa pentru a observa ceva, sa inceapa sa-si insuseasca putin cate putin din comportamentul unei alge...

[river]

Problemele au inceput sa apara, fara ca ea, Naiva, sa aiba vreo banuiala macar, una cat de mica. Pentru ca, desi o alga, Sricata s-a gasit intr-o zi cu ploaie in postura de a nu sti cum sa se comporte. Mai precis, chiar in ziua imediat urmatoare uluitoarei descoperiri, cand, in drumul ei obisnuit, o salbatica, nepotolita Ploaie s-a gasit sa-i deruteze firea.

Bunaoara, isi zise ea, sunt eu o alga, si ma si simt asa, dar...nu cumva...

Si, desi nehotarata, a abandonat umbrela in mana primului trecator iesit in cale..

Ca doar, ea era o alga!...

[river]

O alta nebanuita indoiala aparu in cugetul Dezmatzatei intr-o frumoasa zi (tot cu ploaie, tot fara umbrela), cand sigurantza ei fu intrerupta de o impertinenta (gandi ea imbufnata) (non)apreciere venita din partea unui cineva, apreciere care suna exact asa: "Tu, Naivo, stii cum esti? Ca un vulcan mocnind, abia asteptand secunda in care sa erupa!"

In fond, si o alga este zbuciumata... Si daca stau sa ma gandesc mai bine, ar fi trebuit, Naivo, sa ii raspunzi la fel de obraznic: cum ar putea o alga sa supravietuiasca in inima unui vulcan?...

[river]

Algele, ca si oamenii, sunt fel de fel, unele verzi, altele albastre sau maro, unele sunt mai retrase, altele mai sociabile, indragostite de corali sau nu, unele sunt mai darnice si altele mai egoiste, dar, dintr-o privire numai, iti dai seama ca sunt, totusi, alge!
Mai sunt insa si alge, ca si unii oameni, carora din cauza a nu stiu ce, le place sa fie altfel...
Asa sunt algele care, sfidand orice regula a bunei cuviinte, cresc in copaci!...
Tu ai sa razi si nu ai sa ma crezi in ruptul capului si totusi, daca vei merge dimineatza pe acelasi drum cu mine, vei intalni cu siguranta un copac cel putin neobisnuit, in care, in loc de frunze, au crescut cateva alge...

[river]

" Spui numai prostii! au apostrofat-o unii... Unde ai vazut tu, Stricato, alge sa creasca-n copac? "
A inceput sa planga...
Tu stii ca eu zic adevarul, mi-a zis, cu sigurantza exista cel putin un copac cu alge... Daca n-as crede asta si daca nu as fi vazut cu ochii mei, cum as putea fi eu aici, o alga pe pamant, cu ochi, nas, gura, maini si picioare?..."
Si pe buna dreptate! O cred!

[river]

De dimineatza, in roua, am mangaiat un mac.
Si sunt convinsa ca o alga ar fi facut exact la fel...

[river]

" Si mai stii ceva? Unii copaci tind sa fie apa; priveste Salcia de-acolo, priveste omida cum tinde sa devina zbor de flutur'!!
O alga poate creshte in copac! Precum eu sunt aici, o alga pe Pamant!
Si trec atatea valuri si furtuni peste o alga si trec atatea stari de a fi peste mine..."

Hmm... Nebuna, salbatica Alga Naiva...

[river]

Mai nou, e convinsa ca din transpiratia algelor s-a nascut marea...

[river]

O alga trebuie ca are o personalitate foarte puternica.

Alegele vad, respira, canta, suspina. Algele aud, transpira, tremura. Algele dorm, viseaza, iubesc, urasc. Algele alearga. Soptesc, urla, freamata, plang. Algele gandesc...

[river]

Atunci cand valurile marii sunt prea mari trebuie ca e din cauza algelor furioase...

[river]

Furia algelor nu are nimic a face cu inaltzimea sau intensitatea valurilor marii. Acestea depind doar de conditiile meteo. Algele nu au personalitate, pentru ca ele nu pot vorbi, nu pot auzi, nu pot striga, nu pot canta, nu pot plange, nu pot gandi. Algele nu pot creste in copaci. Algele sunt doar niste plante marine. Si-atat. Algele nu pot fi metafora.

[river]

Intotdeauna toamna mi se face dor de EA. Pentru ca, scarbita de imposibilitatea de a-mi mai gasi metafore, singurul sentiment pe care-l am este de inutilitate. Si atunci mi se face dor de ea... De Naiva mea deformata. Cand este ea aici, stricata si despuiata, casa mea rade. E rosie casa mea cand Ea isi prinde iluziile de lustra.
Ieri a incercat sa-mi demostreze ca algele se gasesc, totusi, in copaci.

[river]

Azi a tras chiul de la serviciu. Asta numai pentru ca, in ciuda aparentzelor, ea crede in metafora si mai crede ca si algele se furiseaza uneori de mare.

[river]

Ador momentele mele de vulgaritate... Le simt de dimineatza, din prima clipa in care deschid ochii si-mi arunc privirea la mobil sa vad cat e ora si-mi spun: "e clar, azi sunt vulgara, ce zi de cacat!"
Urmeaza clar, o zi marcata de vulgaritate.
Uit sa ma pieptan (acu' nici nu prea mai am ce!), nu-mi dau cu crema pantofii, imi pun curea la pantaloni, fumez, stau si merg "baietzeshte". Si-a naibii de treaba imi vine sa injur birjareshte. Si chiar injur: Ce pula mea, e pula mea, o bat de piept, ma joc cu ea... Problema e ca n-am! Ce alge, ce mare, metafora, ce vaca, ce caine, caca maca la oraca sau, cum ii place lu' mama sa zica cacabesa la odesa!

Am sesizat ca cel mai adesea mi se intampla sa simt nevoia de a fi vulgara in zilele de miercuri. Daca imi amintesc sa citesc jurnalu lu tetelu. Si am si zi de relatii cu publicul... Azi n-am citit jurnalu', da' relatii cu publicu' tot am avut!


"a sesiza" este un verb pe care-l utilizez foarte des. Defect profesional.

[river]

Si totusi, trezindu-ma pe buze, in suflet si-n suflare cu adierea unei melodii ca what a day for a daydream, mi-am dat seama ca lumea, a mea cel putin, in egoismul meu, este o metafora.
Si ce daca nu este primavara desi ar trebui sa fie?

Undeva in vecinatate un ursuletz cu nume de Pufulete sta imbratzisat cu o papusa dezmatzata. Gandindu-se la primavara. Simtindu-se in primavara... What a day for a daydream...

Si a propos de vulgaritate. Intodeauna am crezut ca poti face ca un cacat sa fie parfumat...

[river]

Azi noapte am visat-o pe Tinca...

"La birou, apoi, a venit Tinca. O femeie de etnie rroma,
cu 5 copii, fara nici un venit, barbatul a parasit-o
cu cateva zile in urma. Are 10 clase. Doi dintre copii
merg la scoala si sunt premianti. Ea scrie caligrafic
si perfect gramatical. Se ascunde de mine, cand sunt
in teren, pentru ca realizeaza si alte venituri.
Nedeclarate si fara forme legale. Vinde ziare in
intersectia de la Narcisa... Mi-a adus o ciocolata
Poiana, asta dupa ce i-am refuzat un pachet de
cafea... Si un ziar. Pe care stiu ca il va plati din
buzunarul ei...Am plans". (23 nov.2005)

De cand a parasit-o barbatul, Tinca nu mai are dreptul la ajutor social.

[river]

De cum dau primii stropi de primavara, zaluda gaseste ca viata ei e altfel
S-a gandit bunaoara ca n-ar fi rau sa isi bea mintzile. La propriu. Si inainte sa isi faca procese de constiita ca ce s-o face ea dupa ce n-o sa mai aiba mintzi, si le-a turnat intr-o halba de-un litru si si-a mai pus si un cub de gheatza. De parca iarna asta nu si le inghetzase deja destul...

Sunt bune mintzile la halba... mintzirile si mincinosii. Cui naiba-i mai pasa?

[river]

"Azi am ingropat trei morti. Unul decedat in decembrie
2002, unul in august 2005 si unul gasit spanzurat in
fata Stadionului, in mai, neidentificat. Mers la politie pentru a lua
adeverintele necesare, mers la starea civila pentru a
lua adeverintele de deces si adeverintele de inhumare.
Mers apoi la morga, pusi decedatii in sicrie si mers
apoi, pe -5 grade celsius in Cimitirul Sarata,
randurile 20 A, 2o B, 21 B si aruncat, da, da, aruncat
sicriile... Fara o lumanre, fara o slujba, fara
nimic... Mi-a ramas pe marker miros de oameni mortzi. Am plans.
Am in nari inca miros de
formol si carne putrezita si senzatia de picioare
inghetzate".

22 Martie 2006
Vom ingropa pe moshu Dumitru si pe baba Anica...
Moshu' Dumitru mai acu' o luna si-a lasat paduchii pe scaunul din fatza biroului. Despre baba Anica se spune ca cica ar fi bagat-o in mormant nemernicu' de fi-su si femeia lui. 2 dosare mai putzin...

Am inca in nari miros de carne putrezita si senzatia de picioare inghetzate...