Varianta mea.

[dEpEchEmIND]

Imi deschid si eu acest mic jurnal, coltzul meu propriu, camera mea, locul meu unde o sa-mi expun gandurile si trecutul.
----
Astazi... nu a fost o zi prea interesanta pentru ca pana pe la doua dupa-amiaza nu am avut calculator. I schimb, mi-am ocupat timpul cu desenul si cu curatenia.
Cand a venit tata cu compul l-am si acaparat instalandu-mi jocul preferat.
Mai spre seara am reusit sa fac rost de conexiunea la internet si am inceput sa vaslesc, ca de-obicei... pana acum, la aceasta ora tarzie, incepand dimineata in acelasi mod in care am facut-o de multe alte ori.

[dEpEchEmIND]

... cred ca am facut gripa. De ieri dupa-amiaza mi-e rau incontinuu, dar asta insa nu ma opreste sa intru pe net, sa fac imagini si sa-mi editez site-ul. Tot ce-mi doresc acum este o ora de Black&White si o insanatosire rapida.

[dEpEchEmIND]

...in afara de faptul ca m-am trezit azi-dimineatza nervoasa si pe jumatate moarta de foame si ca am fost nevoita sa mananc jumatate de borcan de zacusca, fara paine, a fost o zi buna.
Mai intai, m-am dus la atelier aproape degeaba ca sa-mi iau tema de pictura pe care trebuie s-o prezint data viitoare la prof. Nu cred ca am stat in scoala mai mult de zece minute, si la plecare m-am indreptat spre cel mai apropiat fast-food si mi-am luat un hamburger, ca nu ma saturasem cu zacusca, pe care l-am mancat la camin. Buun. Odata cu mine a intrat in camin tatal unei colege de camera, care ne-a facut surpriza de a ne mai aduce doi caministi, dar de data asta, cu pene si cioc intors. Este vorba despre doi perusi bleu, foarte dragalasi, dar care n-au scapat de teroarea mea.
Partea nashpa era ca trebuia sa-mi scriu comentariu la romana, ca doamna Buhuhu avea de gand sa ne controleze. Iaca termin eu numai bine de scris si vine mama sa ma ia acasa, ca deh... pentru doua ore ma mai obosesc eu sa merg la scoala?
Ei bine, mi-am facut bagajul si am plecat...dusa am fost!
Am venit acasa cu gandul sa fac nu stiu ce macheta de casa, dar ce m-o fi apucat? Am abandonat bineinteles, gandind ca mai intai s-o fac in 3d, apoi am trecut pe jocuri s.a.m.d, pana am ajuns aici pe forum, iar cu gura plina, dar de data asta cu salata de icre intinsa pe paine. Neah! nicaieri nu-i ca acasa!

[dEpEchEmIND]

... a fost o zi importanta din viata mea. Am avut primele ore de la scoala de soferi. Un pas mic, dar important. Fac cu un instructor cu gura cam mare si cam manelist(apropo de asta, el are o cutie plina numai cu casete cu manele si muzica populara,ca intr-o pauza m-am uitat si chiar m-am distrat putin pe seama denumirilor), dar am reusit sa mai invat cate ceva despre ambreiaj, frana de mana, acceleratie, cutie de viteze, etc.
Mi-a placut plimbarea prin toate imprejurimile orasului, am facut depasiri cu semnalizare (cam greu), dar desi nu mi-am format inca reflexele, recunosc ca imi place sa conduc.
Acum dupa-amiaza, pe la sfarsitul sedintei, m-a pedepsit sa fac vreo zece minute de 8-uri prin parcare, de m-am ingalbenit la fatza.Si asta ca sa ma obisnuiesc cu intoarcerea rapida a volanului.
Si se pare ca progresez cu fiecare sedinta.

[dEpEchEmIND]

3 aprilie - o zi ca oarecare alta. Ma domina lenea... ca de obicei.
Unghiile mele sunt neingrijite, pestii din acvariu mor de foame pe capete, vila mea de carton zace neterminata pe pervazul din camera mea. Singura mea ocupatie este frecatul mentei la calculator. Ce rau ca n-am internet!
Mai trag o fuga in bucatarie si acolo gasesc o crema de branza cu ou, pentru o viitoare budinca cu paste. Iau o lingura doua si... e chiar buna, asa cruda cum e.
Nu-i asa ca-i pacat sa nu-ti continui viata in felul asta?

[dEpEchEmIND]

soare, cald, iarba verde, copaci pe cale de a inflori...
Stau la o masa cu mai multe persoane si privesc in gol, tinand un castravete mare si lung in mana. Oamenii ma privesc si zic: "uite ce trista e!... sigur se gandeste ca acum la 18 ani, ea inca mai iese la iarba verde cu parintii.."

Da, mersi, in primul rand, nu-mi place sa mi se zica asta; in al doilea rand, nu ma gandeam la nimic si in al treilea rand, nu sunt trista!!!!!!!!!

aparentzele insheala.

[dEpEchEmIND]

In veranda casei sta intr-un colt ghemuita mama strangandu-si copilul in brate. Este o femeie ciudata, iar fata i se vede vag, asa ca nu-mi pot da seama cam ce varsta are. Incepe sa exclame: "Nu-mi luati copilul, e tot ce am!". Chiar atunci, din pamant apare un fel de gaura neagra si niste maini ca de fum negru ii smulg odorul, care are abia un an. Atunci, ea incepe a striga disperata si reusesc sa vad exact cine este: eu in viitor. Dar cum se poate una ca asta? Sunt si martora. Am inteles ca trebuie sa-l salvez chiar eu, in calitate de viitoare mama. Numai cat m-am gandit la asta si deja m-am vazut inconjurata de un cadru, demn de filmele de groaza. Intunericul domnea peste tot locul, mai erau pe-aici pe colo niste fasii rosii luminoase. Raul se simtea in jur si o caldura insuporatbila ma facea sa transpir, iar sunetele ingrozitoare spiritelor rele, sa tremur de frica. Mi-am dat seama ca ma aflam in Iad. Cine m-o fi "ajutat" sa ajung aici?In bezna se vedea o crapatura de lumina de unde se-auzeau rasete sadice care rasunau ca un ecou. Am simtit ca acolo ceva se intampla si desi inspaimantata pana in maduva, m-am indreptat sa vad ce este.
Acum chiar ca preferam sa fiu acasa: diavoli ingrozitori, zombi, fantome si strigoi stateau toti in jurul unui cazan si pronuntau formule magice. Deodata apare(gulp!)...Satana tinand in maini, ridicat deasupra capului...copilul meu! Fug repede spre ei si toti o iau la fuga. Satana se sperie si el si scapa copilul in cazanul cu smoala(sau ce-o fi fost aia). O ia si el la fuga. Ei dracie, stiam ca machiajul deschis la culoare nu ma prinde. Mai rau era ca trebuia sa ma bag in cazan dupa copilas. Ce noroc! A iesit singur. Dar, dar... avea o privire diavoleasca: ochii rosii, si o expresie sadica, iar cu o voce ragusita mi s-a adresat: "Mami, ce bine c-ai venit! Acum trebuie sa te omor!" iar pe corp avea tatuate tot felul de semne sataniste, Si sare cu dintii la gatul meu, insa eu imi scot bata de baseball din geanta si il lovesc in crestet. Asta cade ca mort, eu scot si sacul si-l bag in sac ca daca s-ar trezi asta chiar ca o sa ma manance. Reusesc sa ajung unde eram de fapt, inainte, in veranda cu femeia. Aceasta sare bucuroasa sa vada "ce i-a adus mosu" in sac. Isi gaseste copilul. E fericita femeia, dar copilul nu. De ce oare, ca doar isi revenise din agonie si tatuajele ii disparusera. Fusese buna si bata de baseball la ceva... Copilul se uita la mine din bratele mamei si incepe sa scanceasca si sa arate spre bata de la pantalonii mei, care se desirase. Atarna o ata lunga pe care o tarasem si care se vedea de la o posta. Nah, am rupt-o si i-am dat-o plodului. Acum era fericit. "Asta si-a dorit dintotdeauna, o ata pe care sa si-o lege de deget" zise zambind mama lui. Ia te uita, ca obiceiurile proaste se mostenesc de la mama la fiu. Bine ca acum eram toti fericiti si sanatosi..

Cand credeam si eu ca o s-o fac pe eroina, mi s-au aprins luminile realitatii:
casa mea de carton, CD-ul meu preferat, Baitu, testul psihologic pentru abilitatea la sofat pe care l-am trecut cu bine si dosarul.

[dEpEchEmIND]

6.04.2004 - medicina si gunoi

oh boy, oh boy(din parti)! Azi am fost sa-mi completez fisa medicala. Iaca merg la Micromedica de dimineatza cu taica-meu si cu dosarul. Prima proba, la care a trebuit sa stau la coada vreun sfert de ora a fost cea mai najpa: recoltarea de sange.Mirosul ala de spirt, imi dadea deja o senzatie urata. A iesit scandal mare cu mine: le-a trebuit la alea vreo jumatate de ora sa ma convinga sa stau. Cand ma hotaram mai bine, ochii imi zburau spre ac si imi trageam mana...cand si-au pierdut bietele asistente rabdarea, am stat :t . Un pas mare. Ce face frica din om!
A doua proba a fost ceva mai mijto: radiografie la plamani. m-a pus intre doua aparate cu raze si undeva deasupra, avea un televizor unde mi-am vazut si eu scheletul pentru prima oara(cool). Am trecut testul cu bine si m-am convins in sfarsit ca sunt o fiintza umana. Am fost si la celelalte teste si am obtinut la toate "apta".

Acasa...
am terminat curatenia si a trebuit sa ma duc de vreo 5 ori sa duc gunoiul. Cum tineam eu un sac in brate, un borcan de ness care statea deasupra a cazut pe scari si s-a spart. Eu am trecut mai departe sa nu observe nimeni...
Mai tarziu, iesind din nou cu taica-meu in oras, el vede cioburile si incepe sa-i injure pe vecini ca "ia uite culmea nesimtirii. astia nu-si dau seama cat de periculoase pot fi. Si nici nu strang tampitii!" Mie imi venea sa rad, ca ma simtzeam cu musca pe caciula.
S-a descoperit mai tarziu adevarul, ca ala era de fapt, un borcan de la ness, care a cazut de la mine. A venit tata si a maturat cioburile, iar eu le-am dus la tomberon, impreuna cu alte gunoaie.
Cam asta a fost partea interesanta a zilei.

[dEpEchEmIND]

08.04.2004

Astazi am primit o veste groaznica: fostul meu coleg de scoala generala, Radu Trif a murit. Pur si simplu nu-mi vine sa cred! am inteles ca a fost din cauza unui exces de bautura, pentru ca nu era obisnuit cu asa ceva. Nu am fost apropiata de el, dar trebuie sa recunosc ca era un tip foarte inteligent, desi in timpul scolii cat am fost colegi, din clasa intai pana intr-a opta, mi se parea un enervant. Poate c-o sa-ti fie mai bine pe lumea cealalta...Este evident ca aveai si aici un viitor.

Odihneste-te in pace!

[dEpEchEmIND]

9.04.2004 - Fanatismul schimbator

Astazi am realizat ca un drum a inceput sa mi se sfarseasca, iar altul, mi s-a deschis. Am observat ca in ultima vreme, l-am cam ocolit pe primul si l-am neglijat, orientandu-ma spre alte tinuturi. Au fost multe dintre ele tentante si eu l-am ales, pana la urma, pe cel mai bun. Am fost indragostita de primul, dar dragostea pentru el s-a topit intre timp si a rasarit alta. M-am mai intersectat o data cu al doilea drum, actualul, dar n-am pasit pe el. Mi-a placut, dar nu eram pregatita si am continuat de unde eram. Acum ca m-am intalnit din nou cu el si m-am decis, am simtit o revelatie. Poate ca a fost maturizarea, nu stiu, atractia pentru ceva mai sumbru. Oricum, nu-mi pot lua adio niciodata de la primul drum. Mi-au ramas amintirile placute si neplacute, materialele. Inca mi-ar mai fi placut acolo... Il iubesc deja pe al doilea care i-a luat intr-un fel, locul din inima mea, primului care acum apartine trecutului. Nu as putea niciodata spune adio... nu as putea niciodata sa stiu ce sa va putea intampla mai incolo... nu as putea sti niciodata cand ma voi intersecta din nou cu el si ce o sa aleg...

[dEpEchEmIND]

13.04.2004

Astazi am fost la bunici. Cum ma intorceam eu asa de acolo, pe drum, in masina m-a prins somnul, fara sa-mi dau seama. Deodata ai mei ma trezesc: "hei, am ajuns acasa! Nu te bucuri?" Atunci ma uit pe geam si vad un smecherash cu mainile-n buzunare care scuipa sictirit pe jos. "...si deja ma incanta peisajul.." contunuu eu.

In schimb, mersi moshule, pentru bucuria pe care mi-ai facut-o in seara asta! N-am sa uit.

[dEpEchEmIND]

15.04.2004

Astazi scriu din Iasi. Voi pune accent pe plimbrea mea prin orasul meu natal. Am auzit undeva la o emisiune ca de multe ori, noaptea visezi locurile unde te-ai nascut. N-am crezut prima data, dar acum cred cu adevarat: s-a adeverit si nu este o superstitie.
De ce? Multe locuri mi s-au parut deja cunoscute, parcul de vizavi de gradina botanica, de exemplu, era foarte familiar si mi-a amintit de-un vis. Acolo am ochit o banca la soare, dar inaintea mea era un cuplu, care exact cum banuiam eu, s-au asezat pe acea banca. A fost un deja-vu, unul dintre ele. Un alt deja-vu a fost cand am trecut pe langa McDonalds. Si acesta mi-a amintit de-un vis pe care l-am avut nu demult.
Sa va povestesc, totusi, despre gradina botanica: a fost cea mai interesanta parte a zilei. Am vazut si am aflat multe plante, printre care un cactus imens, care cica ar fi ruda cu ghiocelul . Pe fiecare coridor cu plante era un miros superb, care dadea o tenta din fiecare zona, de unde au provenit. Undeva, am vazut un bazin cu pesti, super, care, pana la urma mi s-a parut cel mai interesant: fiinte acvatice in mediul lor natural! am fost si in hala mare unde sunt bananieri, si am vazut fructe in dezvoltare. Puteam sa le iau cu mana. :p Parcul botanic, partea de-afara, mi s-a parut o lume demna de a fi explorata, o lume care-mi apartine, libertatea. As veni aici in fiecare zi daca as putea! Am facut multe poze, sa am amintire. Daca o sa-mi placa cum am iesit, o sa le pun pe site sa le vada tot omul!
A fost o zi superba, cu multe deja-vu-uri!

[dEpEchEmIND]

16.04.2004

Azi, spre mare deosebire de ieri, n-a fost una din zilele mele cele mai bune. M-am trezit de dimineatza sub forma unui pachet de nervi si parca nu eram destul de indispusa, trebuia sa mai vina si ala mic sa ma frece la cap cu de-ale lui: jocul si papusile cu rochii sclipicioase. Am mers pe dealul Repedea sa si sa adum si eu cateva pietre de-alea cu fosile de scoici... Dupa ce am luat vreo trei bucati mai interesante, m-am dus prin padure. Eram nervoasa de-a binelea acum. Nici nu-mi mai pasa ca ma aflu in natura sau pe strada sau naiba mai stie pe unde. Imi veneau in minte o gramada de ganduri negre, imi venea sa-i stuchesc pe toti intre ochi de ramas bun si apoi sa fug sa ma arunc in vreo prapastie. Dupa ce am respirat adanc de cateva ori si m-am mai linistit, m-am dus sa fac niste duble batmington. Iar vine ala mic si eu ma ofer sa-i arat cum se prinde si arunca fluturasul. Dupa ce ma enerveaza ca nu-i atent si se uita la pasarele, ma mai si trezesc ca arunca cu paleta in mine. :mad:. Apoi, mai tarziu, am vrut sa ma asez si eu pe patura sa ma relaxez ca tot omul. Iaca vine iar si incepe sa ma intrebe daca nu vreau sa ma joc cu papusile si exact atunci trecea pe-acolo un baiat dragutz si am fugit repede de langa tzanc ca nu cumva sa ma fac de ras. Ma exaspereaza copchilu' ala! Ieri batea din picior la parinti sa-i cumpere de la Mall nush' ce papusa de 2 milioane! :p Eu nu cred ca o sa fiu o mama buna.

Am auzit ca muzica cu cat e mai proasta, cu atat este data mai tare ca sa "compenseze"...ceva. Dar cand aude o manea data la maxim, sare taica-meu: "hai repede sa facem si noi o exceptzie si sa punem un CD ca lumea si sa-l dam si noi tare, sa nu mai aud vocile alea plangaretze de tzigani boratzi!" Iar o venit dom'shoru' Marius sa ma frece la icre ca nu-i place CD-ul.
M-am dus si eu umpic in padure si el hop dupa mine. L-am pacalit de cateva ori sa se duca inapoi, dar se tot intorcea dracu'. Am strigat o dta la el "Da' ce, nu poate omul sa se pishe linistit?"
Acasa (la ei), am dat si eu in mintea copiilor sa ma uit la un film de desene animate pe calculator si anume la "Mica Sirena". Mai uitam eu asa si-l vad ca-i foarte suparat si abatut, chiar plangea si-mi zicea nu stiu ce, ca inca nu vorbeste foarte bine. De ce? El vroia sa se uite la "Cenusareasa" si plangea din cauza mea ca am "oprit filmul". "Pasca ma-tii, parca n-ai putea sa te uiti dupa aceea!" A trebuit sa-i facem si o poza si greu s-a lasat convins, pentru ca vroia sa-l lasam sa se uite la film. Ce noroc pe noi ca s-a oprit curentul chiar atunci! :p
Dupa ce i-am facut poza, am plecat, in sfarsit. Ma bucur ca am supravietuit! Oare ce-o sa ma fac cand o sa fiu mama? :rolleyes:

[dEpEchEmIND]

25.04.2004

Cum e cand te trezesti dimineata dupa o noapte in care ai dormit super-prost? Va spun eu: nasol. Aveam o parere proasta despre mine, mi se parea ca sunt grasa, urata si buna de nimic.
Dupa o iesire la aer, mi-a mai trecut.
si, nu-i ciudat? desi n-am dormit la amiaza ca nu-mi sta in obicei, acum la ora asta nu prea am somn si parca... nu mai mai simt atat de nasoala.

[dEpEchEmIND]

30.04.2004

Azi-noapte am avut un vis straniu. Se facea ca mi se stricase calculatorul. Straniu in ce sens? Pai, facuse un scurt-circuit puternic si pe ecran in loc de imaginea care trebuia sa apara initial, aparuse imaginea unui foc care ardea, dar care lumina camera orbitor. M-am repezit sa-l scot din priza, cu speranta ca n-o sa mai vad acele flacari, dar desi nu era conectat, focul ardea din ce in ce mai tare in interiorul monitorului. Se auzea si o voce parca, dar nu-mi dadeam seama ce zice pentru ca se auzea prost, ca un sunet metalic, insotit de alte multe suieraturi. Se auzea ca un post de radio care nu a prins o frecventa. Deodata focurile au disparut si vocea a incetat. Mi-a fost frica sa ma ating de calculator o vreme, pana cand am observat ca totul revenise la normal. Cand l-am deschis iar, totul era normal, dar la un moment dat, flacarile incepusera sa apara din nou suprapunandu-se peste imaginea de pa monitor. M-am trezit si eram foarte speriata si imi era frica sa ma misc sau sa cobor din pat, desi, ceva imi spunea ca acum este realitatea si nimic asemanator nu se poate intampla.

[dEpEchEmIND]

14.05.2004

Azi-noapte m-am apucat sa scriu povesti. Imi place sa scriu. Noaptea am multa inspiratie. Am creat un personaj cu o personalitate asemanatoare din unele puncte de vedere cu a mea si niste aventuri. S-a facut ora 2.00. N-am terminat povestea. Sunt abia la inceput. Am scris doua episoade din 52. Pregatesc un serial...imaginar deocamdata care se rezuma la cateva file de caiet de mate scrise cu pixul. Pentru ca am baut un ceai verde cu cofeina, eu n-am somn. Chiar si dupa ce ma culc, imi vin idei si adorm de-abia in zori...Idei pe care urmeaza sa le astern pe caiet, apoi cu umpic mai mult noroc, la TV.

[dEpEchEmIND]

23.05.2004

Saptamana aceasta mi-a murit prima mea broscutza testoasa, Aglaitza.
Azi am fost sa-i fac inmormantarea. Am iesit din casa, numai pentru asta. Desi afara ploua des, m-am dus la padure, intr-un loc ferit, langa un copac si am ingropat-o. Am tinut un minut de reculegere, dupa ce am vazut-o pentru ultima oara. Adio Aglaitza! Nah ca mi-au dat si lacrimile. Dupa pesti nu pot spune ca plang ca ei mor pe capete si sunt obisnuita, dar o broasca e mult mai mult decat atat.
Cand am venit acasa, primul lucru pe care l-am facut a fost sa-i schimb apa lui Gigusor. Macar pe el sa-l mai am.

[dEpEchEmIND]

29.05.2004

De ce atunci cand vreau sa fac ceva folositor nu-mi iese, dar atunci cand vreau sa nu fac nimic ma descurc de minune? Pentru ca-mi place sa fiu inutila.
Azi stateam la mine in camera sa citesc din codul rutier, ascultand in acelasi timp, noul meu cd. Stateam pe burta si ... am adormit. Nu mai stiu daca am visat ceva sau nu, dar m-a trezit mitzul care a inceput sa oracaie pe hol. M-am ridicat si o durere zdravana de cap parca mi-a intepat creieru. Noh...da-o-incolo de concentrare si de cod rutier si de tot! Imi trebuie o aspirina urgent!

Plimbare prin oras... trec pe langa fostul meu liceu, sau mai bine zis 'veceu' de arta. Mama incepe ca de-obicei sa cante "Hai cici hai Roiu, scoate vacile in strada si baga-te intre ele sa va calc cu masina!" Asta-i partea mea preferata din calatorie.

In sumar, astazi am avut chef de nimic si nu am facut nimic.

[dEpEchEmIND]

1.06.2004

La inceputul acestei zile am fost deranjata de la invatat de galagia de afara, sau mai bine-zis, atrasa. Am iesit la balcon si m-am uitat in jos. Cum locuiesc pe strada principala, acolo avea loc concursul de desene pe asfalt. Erau multi-multi copii si tot atat de multa creta colorata, cu care ei umplusera strada de culori, clovni, printese, curcubee, inimioare si alte alea. A fost frumos, Regret ca n-am luat aparatul foto sa le fac o poza.

Mai tarziu, am mers cu clasa la Ateneu sa vedem un concurs international de literatura. A trebuit sa asteptam o ora pana sa inceapa, ca sa vad doar jumatate de ora. Au aparut niste reprezentanti, asa-numiti, persoane importante din ministerul Educatiei si au inceput sa vorbeasca tot felul de chestii neinteresante. (cel putin pentru mine) Era o plictiseala in sala dom'le! Si...vrand-nevrand am cazut victima unei glume proaste facute de o colega de-a mea care s-a apucat sa ma tunda, profitand de faptul ca eu tocmai incercam sa trag un puiutz de somn. Norocul meu c-am prins-o imediat si ca m-a usurat doar de-o suvitza mica si neimportanta de par!
M-am mutat pe alt loc, tot asa gandindu-ma la un mod de a inventa un motiv sa plec.(plictiseala ma ucide!!!). Vin doi baietzi. Unul se aseaza langa mine pe margine, ca mai era un loc liber si unul in spate. Deodata unul imi sufla prin par si atunci incep si eu pe-acolo cu voce tare: "ce dracu avetzi azi? Toti facetzi glume proaste pe mine sau ce?" Profa de geogra, impreuna cu colegii mei din fatza se uitau la mine. Baiatul ala care statea in spate zice si el : "iesi afara!" profa se uita urat si la el, iar eu o ignor si zic(tot cu voce tare) "da.. ar fi o idee" Mi-am strans lucrurile si-am plecat, iesind pe usa cu nasul pe sus. Heh! macar am gasit un mod de a pleca de-acolo. Asta numesc eu victorie.

[dEpEchEmIND]

12.06.2004

In seara aceasta am cautat o anumita poza. O poza cu mine cand eram mai mica si eram fotogenica, intr-adevar. A trebuit sa rascolesc toate albumele familiei si toate cutiile cu poze. Cat de multe lucruri pot spune niste poze! Pozele mele dinainte de adolescenta erau intr-adevar reusite. Din ele zambea natural fiinta vesela de altadata. Fiinta mea, inca netrecuta prin viata, fiinta din trecut, din copilarie. Mi-am amintit intamplari pe care eu le-am crezut uitate: vacantele de vara impreuna cu parintii, serbarile de la scoala si de la gradinita, si chiar zilele petrecute la tara. Atunci o duceam bine si nu aveam probleme cu nimeni, nu stiam ce este aceea suferinta. Pozele erau foarte amestecate. Bune, rele si ... neutre. Continuam cu cele rele: adolescenta grasa, depresiva si nervoasa nu mai era atat de zambareata. Arata chiar infiorator. Avea o tunsoare care n-o prindea deloc, ori avea breton, ori multe cosuri, ori clipise.Imi aminteste de zilele in care eram batjocorita de toti si ma intrebam incontinuu: "de ce eu?". Ma gandeam sa adun un morman de astfel de poze, sa le rup si sa le dau foc sa ma simt bine si sa scap de amintirile intunecate. Daca ar fi sa-mi mai traiesc pubertatea inca o data, nici nasul nu mi l-as scoate afara din casa de frica ca nu cumva sa se intample la fel. As vrea sa-mi retraiesc copilaria, dar mi-e frica de adolescenta care ar putea urma.
Acum sunt fericita. Totul tine acum de trecut. Cum am trecut peste "neagra transformare", imaginea din poze incepe sa se schimbe in bine.
Si pana la urma, n-am gasit poza pe care o cautam...

[dEpEchEmIND]

15.06.2004

Aceasta este a doua oara cand scriu in acest jurnal dintr-o sala de internet si a treia oara cand scriu din alta parte decat acasa. Stiu ca maine plec la Piatra si o sa raman acolo pentru ceva vreme, dar pana maine, aceste cateva ore or sa mi se para un calvar. Sunt cele mai lungi ore din viata mea. Ultimele ore dinainte de vacanta. Nu am ce face. chiar acum caut un mod de a ma desprinde de realitatea plicticoasa a Bacaului si a apartamentului destul de luxos, care nici macar nu-mi apartine si in care trebuie sa stau singura pana maine la amiaza. Fata cu care trebuia sa stau a plecat aztazi in vacanta. Imediat dupa aceea am simtit ca o sa innebunesc daca nu-mi fac niste planuri. Asa am ajuns aici, intr-o sala de internet.
Soarele imi bate in spate pe tricoul negru. Nu stiu de ce mi-oi fi luat tricou negru cand stiu ca afara este foarte cald. Aici e mai cald decat afara. Sunt singura cu negru din toata sala si numai pe mine bate soarele. Exact pe mine, de parca ar vrea sa-mi faca in ciuda, sa ma anunte ca o sa se intample ceva rau. Sper sa fiu numai eu si imaginatia mea.
Am nevoie de cineva ca sa supravietuiesc.

[dEpEchEmIND]

21.06.2004

Ies si eu astazi prin oras, ma plimb si la un moment dat, de cald ce era afara, mi se face sete. Asa, frumushel, ma duc si eu sa-mi iau un suc de la un chiosc. M-am asezat pe o banca la umbra sa-l savurez.
Langa mine se aseaza o baba, careia nu-i dau prea mare importantza. Deodata asta incepe sa ma intrebe: " Catzelushul ala...ce frumos e...nu-i asa ca e o zi frumoasa? E asa de cald afara...". Si eu n-am inteles prea multe din ce-a zis, pentru ca n-am crezut ca mi se adreseaza mie, dar banuiam ceva si am intrebat inapoi..."poftim?" si ea continua cu catzelul ei si cu canicula...Ce-i drept, era un catzel care zburda pe-acolo.
A fost interesanta discutzia mea cu baba.

[dEpEchEmIND]

24.06.2004

Azi am luat ditai tzeapa.
Intr-o pauza de "soferie", m-am dus si eu pe la targul din spatele Petrodavei. O fo' fain: flori. de tot felul, ornamente, dar cel mai tare, tot acvariul cu guppy a fost. Vroiam de la inceputul saptamanii sa-i iau pereche la un peste care si-a pierdut-o dupa ce a facut pui. Ma duc acolo, ma interesez cat costa un "pestisor" si aflu ca 15.000. Bun pretz, imi convine. Abia asteptam sa scap de la scoala de soferi ca sa ma duc sa-mi cumpar un pestisor.
Ma duc iar acolo, dupa scoala, si cer un peste, "dar sa fie femela".
- Pestii nu sunt de vanzare, imi zice vanzatoarea.
- Cum adica, doar mi-ati dat pretzul.
- Aia din plastic erau la 15.000.
- Ce pacat! raspund eu, de aia de plastic nu cumpar.
Asadar, eu mai am de asteptat pana sambata...

[dEpEchEmIND]

28.06.2004

Parca m-am intors din paradis. De fapt, chiar asa si este.
Padurea, lacul, mirosul de tei, apusul soarelui. Superb. De ce cautam noi paradisul, sau moartea, cand noi avem Raiul pe pamant?
- Uite o musca! Ba nu, e un pui de broasca de padure! Ce mic e!
- Uitee aici cate broscutze sunt. Ai grija pe unde calci! Sa nu le omori!
- As vrea sa nu le omor, dar sunt cu miile si...
- Eu vreau sa prind una. gata! am prins.
- Da-i drumul bietei fiinte. las-o sa traiasca.
- I-am dat drumul.
- Dar e in alta parte.
- Lasa ca se intoarce ea.
Iesind din padure, este un deal intins cu putine flori, care apoi urca in alta padure. Din departare, cred ca din iazuri, se auzeau oracaieli de broaste.
- Or fi parintii la broscutele acelea din padure?
O iau direct spre locul unde stiu ca sunt multe fragute si zmeura.
- Uite aici cate sunt! de fapt...mai bine nu te uita! :p
Am mancat fragi pe saturate. Sunt atat de dulci si de rosii! Unele sunt mai mari ca celelalte. Cu cat sunt mai mari cu atat sunt mai bune. Doar asta e rolul lor. sa fie mancate.
Se lasa seara si ma intorc. Luminile vilelor de pe celalalt mal al lacului incep sa se reflecte in apa. Coborand si nefiind atenta fac un pas gresit si cad in fund, dar din fericire nu m-am murdarit. In padure se simtea un miros superb de tei. Trebuie sa iau si eu pentru un ceai, doua si pentru mireasma.
- De ce rupem noi teii?
- Pai cum? nu putem sa culegem floarea direct din copac.
- Si culegem florile aici, sau le ducem acasa?
- Le culegem acasa, bineinteles!


Acum am venit acasa si m-am apucat de mancat. Nu ca eram rupta de foame, ci doar asa, preventiv. O felie de paine cu snitel merge, e potrivita. Daca stau tarziu noaptea, fara sa-mi iau masa de seara, incep sa-mi ghioraie matele, iar daca mananc la orele alea tarzii iar nu-i bine. Acum sau niciodata.

[dEpEchEmIND]

5.07.2004

Ce se petrece in mintea mea in timpul somnului, in lumea mea interioara? Multe, chiar mai multe decat se petrec in viata reala, in starea de veghe. De exemplu, azi-noapte am trecut printr-o aventura foarte interesanta.
Se facea ca m-am dus in vizita la niste cunostinte care stateau intr-un castel. Acesta avea doua corpuri: corpul nou, casa lor propriu-zisa, frumos impodobita, si corpul vechi, nelocuit. Despre acesta din urma se spunea ca este bantuit de fantome si de aceea nimeni nu a mai intrat acolo demult. Se spunea ca acolo a trait cu vreo 500 de ani in urma, un vrajitor savant cu baiatul sau si inca un asistent.
Aici, eu eram cea curajoasa si curioasa. Asadar, mi-am cerut voie sa ies sa vad gradina. Si plimbandu-ma, asa am ajuns in fata intrarii in aripa cea veche a castelului. Era o cladire imensa, intunecata si sumbra. Parca si soarele refuza sa bata deasupra ei. Am incercat sa intru si usa era descuiata, asa ca am intrat. Era o bezna inauntru... Nu vedeam aproape nimic. Totusi, noroc ca aveam la mine o bricheta si am descoperit niste torte carora le-am dat foc si s-a facut lumina, cat de cat. Scarile erau putrede si rupte, iar deasupra erau cete de lilieci negri si urati care atarnau ghemuiti cu capul in jos, uscati si nodurosi, ca niste mumii. Am reusit sa urc, cu greu si cu multa grija sa nu se rupa de tot scarile cu mine si in cele din urma am ajuns in varf. Acolo era o usa, spre o incapere, dar de data aceasta era incuiata. Am cautat cheia peste tot, m-am uitat prin toate vechiturile de-acolo si am gasit-o cu greu, in ultimul loc unde as putea s-o caut: in spatele unui tablou era o usita peste o gaura din perete. Acolo era si cheita. Am descuiat si am intrat in camera. Era ceva lumina, dat fiind ca era o fereastra. Camera era o biblioteca veche, cu tot felul de carti vrajitoresti si de fizica. La un moment dat, am iesit la geam sa mai respir aerul curat, dar aud din spate niste voci. Ma intorc si observ trei personaje care pareau cat de cat reale. Erau un vrajitor si inca doi barbati ceva mai tineri. Vrajitorul era imbracat in alb, avea plete lungi si carunte, iar pe ochi avea niste ochelari ciudati, ca un binoclu, cilindrici. Unul dintre barbati avea si el ochelari. Purtau haine antice.
- Locuiti aici? intreb eu.
- Da, locuim aici de 600 de ani. spune vrajitorul
- 600 de ani?
- Da, si am fost blestemati sa nu mai iesim niciodata din acest castel si sa nu ne mai bucuram niciodata de bunatatea oamenilor, spune vrajitorul.
- De aceea, toti se sperie de noi pentru ca suntem morti, doar niste spirite, continua unul dintre barbati.
- Mie nu mi-e frica de voi. Pareti reali, le spun eu.
- Noi am murit acum mai bine de 500 de ani. Am fost incuiati aici de catre oamenii din sat, din cauza vrajilor si blestemelor, pe care le-am aruncat.
- Sigur? Voi chiar pareti oameni reali!
- Incearca sa ne atingi si te vei convinge.
Ce-i drept am incercat sa-i ating, dar mana mea a trecut prin ei, ca printr-o iluzie.
- Eu cred ca n-ati fost pe-atat de rai pe cat v-au crezut cei care v-au ucis.
- Chiar crezi? intreaba vrajitorul.
- Da... cred asta.
Atunci castelul a devenit brusc luminos, uratii lilieci s-au trezit si au zburat departe, praful si panzele de paianjen au disparut subit. Totul parca s-a trezit dintr-o vraja si a revenit la viata, la normal.
- Multumim! au strigat cele trei fantome. Ai rupt blestemul. Nu te-ai speriat de noi si ai fost draguta. Atat a trebuit... Dupa 500 de ani, in sfarsit ne putem odihni in pace...
Cei trei au disparut treptat, ca o ceata. Toti aveau un zambet pe buze. Erau multumiti. Si eu eram multumita.
M-am trezit la realitate. N-am fost deloc speriata, dar figurile celor trei mi le amintesc pana si acum. De obicei visele se uita si fetele personajelor din ele de asemenea. Acum a fost un caz aparte.

[dEpEchEmIND]

9.07.2004

Azi ma intreb daca nu cumva locuiesc intr-o zona in care lucrurile normale nu se intampla prea des. Cel putin la mine in casa. Mai inainte, am venit de la plimbare si am auzit "cling" . "O fi venit moshu!", imi zic eu si se duce maica-mea sa se convinga, ca doar auzise si ea sunetul de Yahoo. Ca sa vezi, compul era inchis. Nu mint, dom'le!

Inca ceva: azi-noapte am visat iarba albastra.

[dEpEchEmIND]

12.07.2004

Sunt unele momente in viata cand vrei sa ai tot. In seara asta, am simtit efectul purificator al aerului curat de la munte. Ma dadeam in leaganul din fata unei cabane si admiram peisajul. In fata munte, in spate alt munte. Vantul adia si era racoare, dar mie nu-mi era frig. Am inceput sa fredonez o melodie, in timp ce ma leganam. Este asa de liniste acolo... Se auzeau doar pasarelele, zumzetul insectelor si cel al firelor de inalta tensiune, de deasupra mea, sustinuti de stalpii de pe coasta dealului din fata mea. Imi era frica sa nu cada vreun cablu de ala peste mine. Dar nu am eu ghinionul asta.
Soarele apune. Ma duc pe terasa la cabanuta si privesc norii "incinsi", rozii. Parca ziceai ca a luat cerul foc sau ca Iadul s-a mutat acolo. Dar, totusi imaginea era de paradis...
Am simtit ca totul trebuie sa fie al meu sau chiar ca erau toate ale mele. Astea da clipe de fericire! Dar gandul asta m-a trezit la realitate. Vreau sa fiu stapana naturii. Vreau ca totul sa fie al meu cu adevarat.

[dEpEchEmIND]

16.07.2004

In sfarsit am reusit sa ma conectez sa pot si eu scrie in jurnal. Imi merge foarte prost netul in seara asta, mai prost ca niciodata.
Maine este o zi foarte importanta din viata mea si o sa ma despart de forum pentru aproximativ doua saptamani. Ma duc si eu pentru prima data in strainatate. In concediu prin Europa. Abia astept. O sa vizitez multe locuri si o sa fac multe poze.
Trebuie sa ma culc devreme in seara asta pentru ca maine dimineata o sa ma trezesc cu noaptea in cap. Are sa fie o zi lunga.
Va urez doua saptamani placute si linistite!
Cum altfel ar putea fi acestea cand eu n-o sa mai fiu pe forum?

Noapte buna forum, Noapte buna jurnal, Noapte buna la toti si toate!

[dEpEchEmIND]

9.08.2004

Oooo, de cand n-am mai scris aici! A trecut ceva vreme si acest subiect exclusivist al meu aproape ca se duce la fund. Trebuie sa-l salvez.

Astazi am fost la bunici. Frumoase locuri! Multe flori, caini, mitze, gaini, curci, purici, legume, fructe, neamuri...
Dimineatza am fost trezita de mirosul de omleta din bucatarie. De cand n-am mai mancat eu omleta din oua proaspete cu patrunjel si marar, dupa care a urmat bineinteles o cana cu lapte proaspat! Dupa aceasta masa delicioasa, m-am intalnit pe terasa cu ... Gulutza. Asta dormea facut colac pe un scaun. Ce jigodie schiloada de mitz! Am pus mana pe el (bunica-mea tot timpul imi aduce aminte ca dupa ce fac asta sa ma spal imediat pe maini) sa-l scarman si asta a scos un sunet de ala sictirit si lipsit de putere, care se vroia a fi un mieunat, dupa care si-a continuat somnul. De pe acoperisul unui chiosc ma priveau mitzele vecinei: "sotzia" si fiica lui Gulutza. Astea vin foarte des in vizita pe la el, intra in casa si-i fura mancarea, iar asta nici nu observa.
Mai incolo, m-am dus acasa la vara-mea s-o caut. Si ea abia se trezise si trebuia sa ia micul dejun. Asadar discutzia ne-a cam fost intrerupta pentru ca mama ei, Ulea (:D) o tot chema si ii tot striga sa vine incoace, sa se duca incolo, sa ia aia, sa manance aia, sa aduca farfuria, la care am inceput si eu sa comentez pe-acolo (incet) si s-o intreb pe vara-mea daca ma-sa nu prea le are cu musafirii si primitul in vizita si alte alea. Ulea mi-a demonstrat ca are auzul foarte fin si mi-a facut observatii "sa-mi tzin comentariile pentru mine si familia mea, blah, blah blah...", chestii neimportante, de care n-am mai putut eu. Mai incolo, vara-mea mi-a aratat expozitia de lucrari in lut facute de ea si inca cativa copii de pe-acolo. Ce sa zic, ma abtzin de la comentarii(si alte alea)... Mie totusi imi place ca stiu si ei sa se joace.
A trebuit apoi sa ma plimb cu ea prin sat sa ma duc cu ea la paine, pentru ca ea in loc s-o intrebe pe... Ulea daca poate sa mearga cu mine pe deal sau la matusa, a intrebat-o daca are treaba cu ea "acum".
Mai incolo, m-am dus din nou acasa la bunica-mea. Aici se pregatea masa de pranz: ciorba de pui si pui la gratar cu cartofi. O delicatesa! Am pregatit si eu usturoiul pentru friptura, am asistat si eu impreuna cu cainii la prepararea gratarului. Nu stiu cum putea rezista cainele ala in mirosul de friptura, fara sa sara peste gratar si sa infulece ceva. Vedeti ce caini bine crescuti are bunica-mea?
Dupa masa de pranz cand am ramas numai eu pe-acolo, am avut spectacol cu mitzele. S-au adunat toate la resturi, la oase. Mai intai mancau "doamnele", apoi veni si randul lui Gulutza, dar alea tot veneau si incercau sa-i ia portia, dar el le tragea ba cate o laba peste ochi, ba cate un scuipat... La urma, dadura buzna in gradina, cainii! toate mitzele s-au imprastiat, pe garduri, prin poduri, naiba stie. Se plictiseau bietii caini: toti din casa dormeau, poarta de la gradina era deschisa, mitzele misunau pe-acolo, ce sa faca si ei?
M-am retras si eu in casa, mi-am luat cdplayerul, m-am trantit pe pat si am ascultat muzica in timp ce ma uitam la televizor. Nu mi-am scos castile cred ca, vreo doua ore. M-am dus si la WC cu el dupa mine.
La plecare, m-am dus la vara-mea sa-mi iau ramas bun. Iar mai intampina Ulea cam nervoasa si plictisita (clar ca nu prea avea chef de mine). Vara-mea nu era acolo, ci la tanti Marioara(matusa-mea). Am mers la matusa mea, unde m-au intampinat alte neamuri, printre care si verisoara mea mai mititica. Le-am spus la toti ramas-bun si m-am intors la Piatra la Bait. Aaa, casa dulce casa! Nu pot sa scap de Bait. E foarte bucuros ca m-am intors si se gudura si miauna intruna. Vrea in bratze si chelfanit, ceea ce a si primit.:o

[dEpEchEmIND]

11.08.2004

---------------------

a_friend: esti mult diferita fata de net ?
depechemind_86: dap
depechemind_86: pe net aburesc
a_friend: si in realitate cum esti ?
depechemind_86: altfel
a_friend: esti prietenoasa ? pe net nu pari a fi
depechemind_86: nu musc
a_friend: dar ce faci ?
depechemind_86: nu musc
a_friend: asta am inteles
a_friend: dar esti un om prietenos ?
depechemind_86: asa si-asa
depechemind_86: pe la mijloc
a_friend: faci glume ?
a_friend: povestesti lucruri ?
a_friend: stai tacuta ?
depechemind_86: mai mult tac si ascult
depechemind_86: n-am chef sa-i plictisesc pe ceilalti
a_friend: esti glumeata ?
depechemind_86: nu prea
depechemind_86: am zis
depechemind_86: numai in casa
a_friend: numai in casa esti glumeatza ?
depechemind_86: numai cu ai mei
depechemind_86: si numai cu aia apropiatzi
a_friend: dar ce te-a facut sa te inchizi atat de mult in tine ?
depechemind_86: ca daca as face glume in afara casei, cu oameni pe care abia ii cunosc, mi-e
frica sa nu nimeresc pe vreuna de aia care sa ma spurce pentru asta
depechemind_86: pubertatea
a_friend: dar ai depasit-o de mult
depechemind_86: si am trecut prin multe
depechemind_86: atunci
depechemind_86: si nu vreau sa mai trec inca o data
depechemind_86: asta e
depechemind_86: nu ma mai bag
a_friend: ai accepta o alta persoana langa tine ?
depechemind_86: da
a_friend: ti-ai putea deschide sufletul ?
depechemind_86: depinde de persoana
a_friend: am inteles
a_friend: te vad ca un om singuratic care traieste in lumea lui, ferindu-se de lumea exterioara
a_friend: as vrea sa te scot in lumea exterioara
a_friend: si sa iti arat ca nu e asa de rea
a_friend: cum pare
depechemind_86: n-a reusit nimeni
depechemind_86: ata ete
a_friend: am intrebat daca vrei sa vezi lumea reala !
depechemind_86: pai am vazut lumea reala
depechemind_86: lumea buna e dincolo de granitze
a_friend: nu ai vazut nimic
a_friend: ai vazut doar niste oameni
a_friend: care pt. tine nu au insemnat nimic
a_friend: doar niste obiecte mergatoare
a_friend: ca vedeai copaci sau oameni tot acelasi lucruri era pt. tine
a_friend: ma intrebam daca vrei sa intri in contact cu oamenii
a_friend: sau iti este frica ?
depechemind_86: nu ca mi-e frica
depechemind_86: n-am curaj
depechemind_86: pur si simplu nu vreau
a_friend: pai nu este normal. vezi...aici e o problema. omul este un animal SOCIABIL
depechemind_86: cateodata eu nu prea ma simt om
depechemind_86: adica pur si simplu sunt semiconstienta
a_friend: deci ziceam...ca nu e normal sa nu vrei
a_friend: de ce respingi societatea ?
a_friend: ai zic ca nu vrei sa vezi lumea exterioara
depechemind_86: pentru ca nu ma simt atrasa de ea
depechemind_86: ba vreau s-o vad
a_friend: vrei sa iti petreci in singuratate toata viata ? doar cu parintii tai ?
depechemind_86: nu chiar
depechemind_86: dar mi-e frica sa nu fiu stresata
a_friend: cine te-ar putea stresa ?
depechemind_86: multi
depechemind_86: am fost stresata si marginalizata la viata mea
depechemind_86: si nu vreau sa se mai intample
depechemind_86: mai bine ma izolez singura decat sa o faca altii
a_friend: da. stiu ce spui si incerc sa imi inchipui prin ce ai trecut
a_friend: dar eu iti promit ca daca esti deschisa...vei vedea o cu totul alta fata a lumii
exterioare
depechemind_86: nu stiu... tu ai fost altfel
a_friend: cum am fost eu ?
depechemind_86: altfel decat mine
a_friend: oamenii sunt diferiti
a_friend: asta nu inseamna ca nu se inteleg intre ei
depechemind_86: pai n-am zis asta
a_friend: asa
a_friend: totusi ai trecut de 18 ani
a_friend: e cazu sa vezi si tu ce se intampla in lume
a_friend: sa dai piept cu viata
depechemind_86: stiu ce se intampla in lume
depechemind_86: adica din cate aud...
a_friend: he he..mai vorbim noi acolo...daca iti va face placere sa ma asculti
a_friend: eu vreau sa te salvez. totul e sa ma lasi tu
depechemind_86: adica sa te citesc
depechemind_86: te las
a_friend: atunci e in regula
a_friend: totusi n-as dori sa iti tin o teorie de fata cu parintii tai
depechemind_86: pai nu
depechemind_86: ce teorie?
a_friend: pai da...sa nu fie ei de fata
a_friend: vreau sa vb. intre 4 ochi
depechemind_86: okay
a_friend: o teorie...despre viata in general
a_friend: mi-ar placea sa fi mai deschisa
a_friend: mai receptiva
a_friend: la ceea ce e in jurul tau
a_friend: sa iesi din carapacea in care te ascunzi
depechemind_86: o teorie pe care eu am uitat-o demult
depechemind_86: inainte eram normala
a_friend: ai uitat-o pt. ca nu ti-a amintit-o nimeni
a_friend: dar ce s-a intamplat de fapt ? de ce ai ajuns sa traiesti cu teama asta ?
depechemind_86: nu stiu mare lucru
depechemind_86: oricum, m-am simtit nedorita si alungata de multe ori si cred ca de aia
a_friend: uite ca eu nu vreau sa te alung...si chiar te doresc. ce te faci ?
depechemind_86: nu stiu. Ma feresc +
depechemind_86: poate treptat o sa accept ideea
a_friend: de ce sa te feresti ? NU AI DE CE !
depechemind_86: nu ma feresc
depechemind_86: dar asa brusc, nu prea cred ca o sa mearga
a_friend: dar nu e nimic brusc
a_friend: doar vom discuta
a_friend: atata tot
a_friend: discutie
a_friend: numai ca va fi face 2 face
a_friend: nu pe YM

----------------------