c'est moi

[j_arrive]

habemus papam.
1. titlu in revista: papa ratzi
2. monsieur ratzinger a facut parte din tineretul hitlerist.
la continuation?

[j_arrive]

Habemus Papam
3. God's Rotweiller
4. Marele inchizitor
5. am aflat din Jurnalul National online ca nu vor mai fi decat doi papi, acesta si inca unul, dupa care sfanta cetate va fi distrusa. De verificat.

Ieri. Eu in masina, uitandu-ma din goana masinii pe trotuar. Trei secunde: un tatic ridicandu-si copilul in brate, o figura angelica, bucle, zambet, tot tacamul. De luni tin post. Sunt toleranta, deschisa, iubesc universul. Ce moment frumos, imi zic, moment Kodak, si gandurile imi zboara aiurea spre o gramada de tampenii: miracolul vietii, miracolul nasterii, miracol in general, oare de unde vine cuvantul miracol, din franceza. Cele trei secunde s-au incheiat. Figura angelica surade, ridica mana si ii arata cuiva, unei persoane care nu intra in campul meu vizual, al treilea deget de la mana, bine evidentiat. Love u all....

Dumnezeu nu joaca zaruri.

[j_arrive]

Nimic interesant de spus, dar trebuie sa zic ceva, totush.

Eu in supermarche. Seara. Dupa serviciu. Neuronii toti obositi, mai putin unul. Platesc la casa, iau sacoshica, apoi ma uit la talonul din mana si-mi aduc aminte ca venisem cu o plasa pe care o lasasem in cutiile alea verzi, optional inzestrate cu cheitze. Eu o lasasem intr-o cutie fara cheitza. Ca sa ajung din nou la cutiile verzi, trebuia sa imping o bara de-aia argintie. Imping bara argintie, trec, imi iau plasa, dau sa ma intorc pe aceeasi cale, bara nu mai mergea. ;j Neuronu' meu s-a blocat. Noroc ca vad o alta bara argintie si zic in gandu' meu: "Hait! c-am nimerit bara buna! Asta e!" Imping hotarata, bara nimic. ;e Ma uit spre vanzatoare, cred ca pe fatza mea se citea un usor desespoir, da' vanzatoarele nu se uitau in directia mea sau se faceau ca nu ma vad.
Un domn mai in varsta, dar bine, genu' atletic, tuns periutza, par grizonat, des lunettes, se uita la mine cu infinita mila si-mi zice: "Cred ca merge daca trageti in sens invers". :t Revelatzia m-a izbit in fatza, in plex, in moalele capului. Logic ca bara mergea intr-un singur sens, astfel ca la plecare, trebuia s-o trag spre mine, nu s-o imping!
Ma bufneste un demential ras interior si schitez un subtil zambet exterior, vag jenat, dar nu prea mult, gen "ca intre noi, oameni din lumea buna, aia inteligenta, dar care mai are mici si rare scapari", si mai am tupeul sa adaug: "Multumesc. Sunt atat de obosita ca nu prea mai pot sa gandesc". Sunt oripilata de stupiditatea propriului discurs si icnesc, interior, intr-un al doilea val de ras. Domnul grizonat se uita la mine cu a doua cantitate de infinita mila, ca si cum ai studia o insecta rara la microscop, si schiteaza un imperceptibil suras intelegator. "Poor stupid little thing", probabil ca gandea.
Liberte, egalite, stupidite.

[j_arrive]

Astazi am aflat ca ieri a murit un om. Un om apropiat, un om extraordinar.

Acum doua zile am visat ca imi scoteam doua masele. Cand visez dinti (extractii, plombe, mai multe siruri de dinti, ca la pesti etc etc), mama imi spune: "Auzi de-o moarte". Multe prostii am visat si mi s-au explicat in diverse feluri, dar dintii nu ma-nsala niciodata. Prin ce mecanism organismul meu afla despre acest eveniment si imi transmite informatia, dar numai la nivelul subconstientului? Stiu care-i intamplarea, dar nu stiu cand, unde, de ce... Si de ce dinti?

[j_arrive]

A fi? Nebunie si trista si goala;
Urechea te minte si ochiul te-nsala,
Ce-un secul ne zice, ceilalti o deszic,
Decat un vis sarbad, mai bine nimic.

Si totusi cei mai multi aleg visul... sarbad.