Block-building words

[une helene]

Sunt singura acasa...de fapt intr-un moment de respiro...parintii mei (de fapt jumate din ei...mama si tatal vitreg...) sunt la o petrecere, acasa la primar.
Foarte curios cum tatal meu vitreg (e alcoolic... ) reuseste sa nu se imbete la asemenea ocazii...cred ca spiritul critic il opreste: o vede pe mama cum se face de ras(si nici nu are nevoie sa bea pentru asta...e pur si simplu naturala...), astfel, in fata ridicolului...se abtine. Oricum nu-i foloseste la nimic...acasa, la petrecerile data la noi...se face pulbere...pe muzica banateana...of...
Fratele meu...e blocat in fata calculatorului...joaca mirificul GTA vice city...care mie evident nu imi spune nimic...dar ce joc imi spune mie ceva?!?

Citeam acum cateva minute :
"Cum sa nu fii avar cu tandretea unui om drag? imi spuneam. E unic, e indivizibil, se afla o singura data, si intr-un singur loc de pe pamant...Nu-l poti gasi in nici o alta parte, niciodata...Cum sa te induri sa cedezi fie si un singur suras al sau?..."

Ei...dar nu am mai auzit nimic de la tati...am fost prea ocupata cu propriile mele asa-zis probleme...
Of...de ce suntem atat de egoisti...

[une helene]

Ma simt ca un cer sfasiat de furtuna...si totul s-ar putea rezolva cu putina tandrete...

[une helene]

Cat de mult poti spune folosind cat mai putine cuvinte?
Si care din cuvinte sa le-alegi...sa poti cuprinde-n trei-patru silabe ceea ce nu ti-ar ajunge o mie de ani sa rostesti, sa scrii, sa cauti?
Cum afli ceea ce ai de spus? De unde stii ce sa alegi, din tot ceea ce simti, caci o viata nu-ti ajunge sa-i spui:tanjesc dupa lumina sufletului tau, mi-e sete de mangaierea privirii tale, ma usuc de dorul mainilor tale frumoase, si mi-e dor de ochii tai caprui...
Vreau sa-ti aud vocea, vreau sa-ti simt caldura langa mine, vreau sa te gasesc atunci cand te caut intinzand o mana, in miez de noapte.
Ti-as da orice mi-ai cere si chiar mai mult...nu sori si nu luceferi...ci tot ce am, tot ce sunt si tot ce-as putea deveni langa tine...
Visez in fiacare noapte ca te tin de mana...visez ca te ating...si mainile tale-s calde. Ma prinzi in brate-ncetisor, si-apoi nu te mai pot vedea...caci lacrimi calde si sarate-mi tulbura vederea...ma-ntrebi in vis de ce plang, si eu tac. Atunci tu ma strangi mai tare-n brate si ma legeni usor, ca pe-un copil.
De-aici pierd visul...

Ce pot sa spun eu, totusi, ca sa-nsemne ceva pentru tine?

Peretii camerei mele sunt stropiti cu bucatele de mica, ce sclipesc marunt...incet-incet peretii dispar, camera se risipeste-n jurul meu si raman doar stelutele de mica, ce-acum sunt stele mari si albe...si cerul de onix din jurul lor...
Ti-as sorbi rasuflarea...ca pe o parte din tine...ti-as saruta mainile deget cu deget, mana cu mana, te-as invalui in intuneric si in stele...
Ti-as fura o privire si apoi ti-as darui inapoi mainile, dar iti pastrez rasuflarea inca o secunda...
Nu vad, dar stiu...
Nu stiu daca pot, dar vreau...

Sa-ti mai spun ceva? Ceva fara inteles, tot ca pan-acum?

Am vazut azi un buchet de crizanteme albe...As fi vrut sa le fur, si sa fug cu ele...sa-mi infrop chipul in racoarea lor si ochii printre frunze...sa-ti aduc parfumul lor de frunze de plop cazute pe jos, si de toamna...as fi vrut din nou sa fii langa mine...te-as fi luat strans strans de mana, si cei 30 de kilometri de drum nu ti-as fi dat drumul...nu ti-as da drumul o viata intreaga, dar cine sunt eu?

Pe scurt, in acele trei-patru silabe?

Una din ele am s-o arunc in vant, in vantul care-mi sopteste numele tau obsesiv...de fiecare data cand bate prin preajma mea...vor ramane astfel trei silabe, putine, nu?
Dar pot cu ele sa iti spun tot ce nu am reusit in cele trei pagini de mai sus...
Ce drept am eu?
Sa ce? Sa te iubesc? Pai am...
Te-iu-besc...trei silabe mici, si-atat de mari..as putea spune: mi-as da si viata pentru tine, dar eu prefer sa zic: As trai pentru tine! Da...chiar as trai...
Si...daca inima mea s-a ratacit pe la tine prin buzunare...poate ca n-o vei arunca, stiu eu?
Dar...te iubesc si-atat aveam de spus de fapt...

[une helene]

Presupun ca nu are rost sa ma gandesc la indecentul spectacol pe care l-am urmarit azi...cu dezgust si totusi...cu uimire...a fost petrecere la noi acasa...uf! uf! ca sa citez pe...ei, asta stiu eu, si ajunge. Cei ce isi vor da seama vor zambi un pic pe sub mustata, ca sa zic asa...
Deci...petrecere...in afara de cantitatile industriale de mici si fripturi (care mi-au facut stomacul sa se infioare...), cantitatile de alcool ingurgitate...s-au facut simtite...si se vor resimti maine...
Bleah! Vreau sa plec naibii de aici...macar...of!

Schimbam subiectul...si unii se mai mira de ce nu ies din casa...de ce prefer compania calculatorului, a oamenilor virtuali, hm, macar lor poti sa le dai ignore, sau Alt+F4...dar....ce zic eu a oamenlor virtuali...a cartilor si a Tv-ului, (in cel mai rau caz).
Da, prefer sa visez...pornesc ceva muzica, pe fundal...si visez...

Azi ca sa imi aud gandurile a trebuit sa dau muzica la maxim, sau aproape....k sa neutralizez...manelele! da, manelele...ce urlau afara.
Repet...bleah!...si combinatia...oameni beti (rude...) + manele la maxim, + cearta cu frati-miu...of...

Dar lasati-ma sa visez...ma simt asa de bine invelita in gandurile mele...atat de bine...va rog, nu ma goliti de iluzii si de sperante, fie ele cat de desarte...am nevoie de ele, asa cum paianjenul de apa are nevoie de globul lui de matase...imi pastrez in acest acoperamant...aerul, cuvintele....dragostea...si desi stiu ca toate sunt fum si oglinzi...din ele imi treg puterea de a merge mai departe...
Nu-mi dezgoliti sufletul, nu ma lasati pustie si goala in fata lumii...caci as pieri...
Asta-mi e zidul, asta mi-e destinul...si...cel care vor avea curiozitatea sa intre cu mine in globul meu...
Asta e o alta poveste. El...e cel pe care il astept...si stiu ca va veni cu o floare...as vrea sa stiu...cu ce imi vii...cine te-aduce?
Ghioceii...lacramioarele, liliacul, lalelele...teii, macii, crizantemele? Da...te astept. Stiu c-ai sa vii...candva...caci esti una din scumpele-mi iluzii...
Si mai ales...te rog pe tine...nu rade cinic de citesti aceste randuri...fi bland, ai mila...si nu-mi spulbera speranta ca intr-o zi...poate, ma vei iubi...

[une helene]

Ce vreau sa-ti spun?

Hm...ca langa tine...simt ca primesc mereu un cadou mult-asteptat...
Ma simt...ca si cum, citind o carte extraordinara si ajnugand la final, descopar ca mai exista un capitol...si pot sa ma scufund din nou intre paginile acelea...in lumea pe care credeam ca tebuie sa o parasesc...
Ma surprinzi...m-ai facut loc, oare, undeva in sufletul tau?
Mi-am dorit atat de mult sa ma trezesc dimineata devreme langa tine...iar dorinta mea s-a implinit...
Nu stiam ca poti fi atat de copil...si nu ma gandeam ca ma vei lasa sa vad asta...
Sa aflu ca-ti plac povestile...sa vad cum prin somn inca, te strangi langa mine ca sa ma iei in brate...

[une helene]

Ce iubesc eu la tine?

Iti iubesc sufletul si corpul, gandurile si inima, gesturile si vorbele, ochii si gura...
Te iubesc pentru ca poti sa stai si sa privesti stelele cu mine...te iubesc pentru cum poti sa iubesti, pentru ca poti sa iubesti.

Te iubesc pentru ca ai suferit si ai invins, pentru ca esti mai puternic decat mine, te iubesc pentru muzica pe care o asculti, pentru ca iti plac povestile, pentru ca respecti ceea ce merita respectat, pentru ca ai ochii caprui, pentru ca ai cantat candva la chitara si pentru ca o vei mai face candva...

Te iubesc pentru ca iti plac copacii, pietrele, cartile, muzica...ah, muzica...

Te iubesc pentru ca am privit pe gaura cheii in sufletul tau si am simtit ca, langa tine as putea spune ca am ajuns acasa...

Te iubesc pentru ca ma faci sa rad si sa plang, pentru ca m-ai facut sa iubesc atunci cand nu credeam ca mai pot iubi...te iubesc pentru ca ma faci sa simt ca traiesc...

Te iubesc pentru ca inca poti sa fii copil, sa te bucuri sincer de ceva, pentru ca stii sa plangi, pentru ca stii cand plang...pentru ca ma lasi sa plang, pentru ca uneori nu imi simti lacrimile desi ma tii strans in brate, sau poate tocmai de aceea...

Te iubesc pentru ca iubesc tot ce insemni tu, fiecare parte din tine: fiecare gand si fiecare vis, fiecare privire si fiecare bataie de inima...si...da, intr-un fel o iubesc si pe ea...

[une helene]

Nu-ti pot cere sa ma iubesti...nu-ti pot cere nimic...nici macar sa ma privesti...

Te vreau langa mine...cu totul...dar tu...nu poti...nu ai cum...si nu vrei...nu ma vrei...

Poate ca as mai putea sa-ti fur o noapte sau doua...un sarut sau doua, o mangaiere...dar nu mi-e bine asa...tremur si plang...ma zbat si nu stiu ce drum sa apuc, caci toate drumurile mele se-ndreapta catre tine...

Nu stiu daca voi reusi sa trec si peste asta...nu stiu dar trebuie sa incerc.
Ce stiu e ca nu am sa te mai caut, nu asa...Nu am sa te mai caut pentru ca nu am ce sa iti mai ofer...

Si stii ce e ciudat? Ti-as fi oferit tot ce am...

Nu mai am ce sa iti ofer pentru ca...ma simt fara valoare pentru tine..."easily replaceable", simt ca ma mint si ca te mint, nu mai am voie sa ma simt asa...merit mai mult.

Si ce daca vei rade? Ce daca? Nu mai am forta...nu imi mai pasa...

Simt ca las prea mult din mine la o parte...simt ca gresesc si nu e bine:

Mi-ai spus candva...sa nu ma cobor niciodata, doar pentru ca iubesc pe cineva...Simt ca ma vand...bucata cu bucata...doar pentru a te avea langa mine...nu mai pot. Simt ca nu as putea rezista fara tine...dar nici asa nu pot rezista...
Trebuie sa ma opresc...esti un drog...puternic...dar...sper sa fiu eu mai puternica.

Te iubesc...si-mi va fi greu...dar...trebuie sa ma iubesc si pe mine, nu?

Te sarut iubitul meu dulce...te sarut si...iti spun noapte buna.

[une helene]

Doamne, dragostea mea, cat de mult te urasc acum!

[une helene]

Daca vei simti vreodata ca nu iti gasesti locul...vino un pic pana la mine in suflet...si-l vei gasi la fel cum l-ai lasat ultima oara; vino la mine in brate, caci aici va fi locul tau...vino langa mine, caci aici este locul tau...

[une helene]

I Corinteni Cap. 13

Dragostea si bunurile ei

1. De as grai in limbile oamenilor
si ale ingerilor, iar dragoste nu am,
facutu-m-am arama sunatoare
si chimval rasunator.

2. Si de as avea darul proorociei
si tainele toate le-as cunoaste,
si orice stiinta, si de as avea atata
credinta incat sa mut si muntii, iar
dragoste nu am, nimic nu sunt.

3. Si de as imparti toata avutia
mea si de as da trupul meu sa
fie ars, iar dragoste nu am, nimic
nu sunt.

4. Dragostea indelung rabda;
dragostea este binevoitoare,
dragostea nu pizmuieste, nu
se lauda, nu se trufeste.

5. Dragostea nu se poarta cu
necuviinta, nu cauta ale sale,
nu se aprinde de manie,
nu gandeste raul.

6. Nu se bucura de nedreptate,
ci se bucura de adevar.

7. Toate le sufera, toate le crede,
toate le nadajduieste, toate le rabda.

8. Dragostea nu cade niciodata.
Cat despre proorocii - se vor desfiinta,
darul limbilor va inceta;
stiinta se va sfarsi.

9. Pentru ca in parte cunoastem si
in parte proorocim.

10. Dar cand va veni ceea ce este
desavarsit, atunci ceea ce este
in parte se va desfiinta.

11. Cand eram copil, vorbeam ca un
copil, simteam ca un copil, judecam
ca un copil, dar cand m-am facut barbat,
am lepadat cele ale copilului.

12. Caci vedem acum ca prin oglinda, in
ghicitura, iar atunci fata catre fata;
acum cunosc in parte, atunci voi
cunoaste pe deplin,
precum am fost cunoscut si eu.

13. Si acum raman acestea trei:
credinta, nadejdea si dragostea.
Iar mai mare dintre acestea este
dragostea.

Ca sa nu uit...

[une helene]

Cineva...altcineva, sau eu? Nu pot fi eu...caci nici eu nu exist...nu fara tine...
Mi-as dori sa fiu acum afara...sa ma spele ploaia, pana nu mai ramane nimik din mine...sa ma dizolve...sa ma duca in pamant si apoi in cer...sa nu ramana din mine decat dragostea pentru tine...si gandurile si visele mele...
Ploaia asta nebuna, care imi tulbura gandurile...ganduri si asa tulburi...
Si ce raspuns sa-ti dau? Sau e suficient ca am vazut intrebarea ta nespusa? Sau poate doar cred ca am vazut-o? Incertitudinea de langa mine creste...creste si ma cuprinde, precum alta data intunericul...te rog...cauta-ma.


Santana-You Are My Kind


Stay with me baby
And that’s all I ask of you
And I know that someday
You won’t remember
The way that this moment feels to you
Don’t let it go
Don’t turn your back on what you think you know
You never know you know
Don’t leave it alone
Cause I need you to cling to

Chorus:
Cause you are my kind
You’re all that I want
Here in this life
Until we are gone
Our breath and our skin
Our hearts and our minds
They’re one and the same
You are my kind

Well call on me baby
If you should ever need someone
To help get your head straight
I’ll be your resident all night
Sure am glad just having you around
Well all that I know
When you find love you never let it go
You never know you know
Without you I’m lost
I get scattered
I’m shattered

Chorus:
Cause you are my kind
You’re all that I want
Here in this life
Until we are gone
Our breath and our skin
Our hearts and our minds
They’re one and the same
Cause you are my kind
We’re one and the same
You are my kind

Don’t let it go
Don’t turn your back on what you think you know
You never know you know
Don’t leave it alone
Cause I need you to cling to

Chorus:
Cause you are my kind
You’re all that I want
Here in this life
Until we are gone
Our breath and our skin
Our hearts and our minds
They’re one and the same
Cause you are my kind

Bridge
I love and our life
My heart and my soul
Need you tognight
Your love makes me whole
And it’s all I can stand
Until you come home
I need you tonight
Cause you are my kind
I need you tonight
Cause you are my kind

Oh, oh, oh ,oh you are my kind
Oh, oh, oh ,oh you are my kind


Pai...asta am avut de zis...

[une helene]

Nu stiu unde ma duc acum...nu stiu catre ce ma indrept...

Bine ai venit! Te-astept de mult...si nu credeam c-ai sa mai vii...simteam asa...ca trebuie, ca am nevoie sa stiu ca existi...si ai venit exact atunci cand credeam ca...Speranta Mea m-a parasit...atunci cand credeam ca nu-mi pot gasi pacea si linistea prin dragoste...ajuta-ma sa iubesc asa cum pot...iubeste-ma asa cum inca nu stii...uita tot...in afara de mine...si iti promit sa invat tot ce insemni tu...si sa numai stiu nimic in afara de noi si de ce iubim impreuna...

Promite-mi sa nu imi doresti lacrimile, ci dragostea...


Bine ai venit...te asteptam...si te doream atat de mult in viata mea...

Noapte buna...noapte buna.

[une helene]

Da...am reusit...dar cu ce pret...cu cate alte lacrimi?
Am obosit sa fiu asa...vreau sa pot sa zbor..de ce nu ma lasa nimeni sa zbor? De ce nu ma ajuta nimeni sa zbor? Mi-e dor...mi-e dor sa simt vantul prin parul meu...sa simt cum aerul imi biciuie fata si sa simt ca trebuie sa inchid ochii...sa ma las purtata de vant...nu mai stiu de cine imi e dor...dar...vreau sa ma plimb prin parc...la apus de soare...si sa fie liniste...sa nu aud decat inima mea care bate un pic mai tare pentru ca tu esti langa mine...
Vreau sa fiu iubita...nu, de fapt nu vreau...ci mi-as dori...asa e mai bine. Mi-as dori sa fiu iubita...si sa-l iubesc si eu pe el...o dragoste curata...ce-ar fi doar a noastra...
Sunt prea obosita...de prea multa vreme...vreau sa ma pot odihni...ajuta-ma sa zbor...te rog...vreau sa zbor...

[une helene]

Te iubesc...mai mult de atat nu pot spune. Ai omorat o parte in mine azi...am fost nauca...umbland pe strazi fara sa vad nimic, ciocnindu-ma de oameni...claxonata de masini...
Ce am pierdut azi? Inca o parte din mine...care a ramas incrustata in tine...am pierdut din nou ceea ce castigasem luptand din greu.
Dar...te iubesc.
Nici mai putin de atat nu pot spune...
Nu am nimik al meu acum...caci tot ce aveam candva e acum al tau...si inima mea si gandurile mele...iti dau toate stelele pe care le-am vazut vreodata...si toti trandafirii pe care i-am mangaiat.
Iti ofer toate valurile pe care am plutit vreodata si toti fulgii de plop prin care am trecut vreodata.
Iti ofer un zambet din toata inima mea...si...te sarut de noapte buna.

[une helene]

Ma gandesc la tine zambind...si nu stiu care dintre noi e mai copil...tu sau eu?

[une helene]

Mi-ai innecat toata fiinta si toate gandurile in dragoste...si dorul de tine ma face sa visez cu ochii deschisi...

Afara e aproape luna plina...si-as vrea sa o impart cu tine...

E frig pe aici, si e frig in jurul meu...dar sufletul mi-e plin de bucuria revederii noastre, pe care o anticipez de cand am aflat ca trebuie sa plec.

Nu-mi vine sa cred ca te-am gasit si nu-mi vine sa cred ca eu...EU...seaman catusi de putin cu imaginea pe care tu o purtai in suflet...

Vai mie! Imi pierdusem aproape Speranta ca te voi gasi vreodata...si totusi ma inselam...
Copil dulce ce-mi esti...m-ai ridicat...m-ai ridicat de jos atunci cand sedeam plangand...si mi-ai zambit prin intunericul serii...

Ma crezi ca te astept de mult? De cand ma stiu, stiu ca existi...

Acum vreau doar sa ajung inapoi la tine, caci departarea ma apasa, si simt ca fiecare minut ce ma desparte de tine-i o tortura.
Te iubesc!

[une helene]

Oamenii astia...care trec pe langa noi in fiecare zi...atat de preocupati de problemele lor,atat de inchisi in sinea lor...atat de ingusti si de lipsiti de...viata...
Ne simtim vii atunci cand suntem coplesiti de emotii...dar voi? Voi cand v-ati bucurat cu adevarat ultima oara...cand ati plans de fericire...cand ati zambit unui copil pe strada?
De ce...atata liniste aparenta...de ce atata ura mocnita?

[une helene]

Da...dupa cum spuneam mai demult. Renunt. La ce? La tot ce insemn eu.
Din acest moment nu imi mai apartin...si nici nu ma intereseaza asta.
Tu...ratacesti undeva in afara campului meu vizual...si nu mai reusesc sa te vad...nici mainile nu mi le mai vad...caci lacrimi ma orbesc...dar nu mai vreau sa stiu nimic...nu imi mai pasa de mine...
Am obosit...si aceasta a fost ultima mea incercare. Nu mai astept nimic de la tine. Pentru ca nu imi mai pot permite sa sper. E un lux pe care nu mi-l mai pot permite...pentru ca acum...sunt atat de...pustie...incat...gandurile mele se intorc cu ecou inapoi la mine...
Nu mai am putere sa incerc...nu mai am putere sa imi doresc nimic...

Merg inainte in virtutea inertiei...si sper ca acest impuls va fi suficient...pentru ca...numai atat mi-a ramas...

Masti...atatea masti...va trebui sa port din nou...mi-e sila de tot...si de mine...
De ceea ce sunt...de ceea ce am fost...de tot si de toate..
Imi vine sa plang mereu...si apoi stau si ma gandesc...dar de ce?
Stiu...nu stiu...nu vreau sa mai stiu...
Vreau sa ma trezeasca cineva cand acest cosmar se va termina...vreau sa dorm pana cand aceasta stupida viata pe care trebuie sa o duc pana la capat se va apropia de sfarsit...pentru ca...am ramas fara scop...fara directie...si mi-e atat de sila sa revin de unde am plecat...


Astept acum sa se faca dimineata...sa pot iesi din casa...am promis ceva...si asta am de facut...
Nu-mi vine sa cred...nu pot sa cred...te simt cum aluneci tot mai departe de mine...si pe masura ce aluneci de langa mine...simt cum ma sfasii in bucati...
Te iubesc...si te astept...dar ma intreb...vei mai avea la ce sa te intorci?

Hm...dar mai conteaza?

Nu stiu!!!!!!! Nu mai stiu!!!!!!! Nu mai pot...

[une helene]

E intotdeauna ceva reconfortant si linistitor in paginile goale ale unui caiet, dar...acum depinde si de caiet...
Nu mi-a fost niciodata frica de acea prima pagina goala, dar am inceput-o mereu cu emotie, uneori cu inspiratie, alteori din nevoia imperioasa de a scrie...
Imi place sa fiu singura atunci cand ma apuc sa scriu, dar alteori imi place sa imi creez acea oaza de singuratate prin simplul fapt ca scriu.
Mi-a fost oferitceva dupa care tanjeam de multa creme: linistea interioara. Am aflat ca nici macar tristetea nu imi va tulbura aceasta liniste, pentru ca am luat o hotarare pe care o voi tine. Si asta ma va intari. Am crezut ca nu pot face acset lucru,si mi s-a aratat ca ma inselam. Din nou...
Dar ce pot eu oare sa stiu mai bine decat Cel care le stie pe oate?
Am din nou liniste, dupa multa vreme in caresufletul meu a fost asemenea unui lac tulburat de furtuna...da...am din nou si acel lucru indispensabil prin insasi existenta lui...lucrul numit Speranta...
S-ar parea deci ca am, cel putin pentru acest moment tot ceea ce imi trebuie pentru a duce viata pe care mi-am ales-o.

[une helene]

Am facut ce am facut si iar m-am "setat" pe night-mode. Nu mai pot adormi decat dupa ora 3.45 dimineata. Nu stiu zau...dar schimbarile aste nu prea sunt bune...well...chestia e ca...ar fi trebuit sa ma nasc undeva unde fusul orar ar fi cu 8-12 ore inainte sau inapoi...pentru ca se pare ca asa as putea sa dorm si eu normal...
Nu prea stiu ce sa fac...
Mi-e somn..si nu prea...
Si in plus...iar nu mi te pot scoate din cap...fa si tu bine si dormi linistit la tine acolo in patuc...si nu te mai plimba in fiecare noapte printre bietele mele ganduri...
Am reusit sa vad pana la capat Serendipity...si concluzia e ca...te iubesc.
Si ce mi se pare minunat e ca...sabloanele noastre se potrivesc...eu te cautam pe tine...si tu...culmea...ma cautai pe mine? Hm...inca imi vine greu sa ma obisnuiesc cu ideea...
Te rog...sa nu fii un fluture...si sa nu zbori de pe varful degetelor mele...dupa o secunda fugara de lumina si culoare...

[une helene]

Gandurile mele...o iau din nou razna...nu stiu de ce...dar...sunt trista.
Si de data asta tristetea nu imi vine de la tine...ci din mine...nu stiu de unde...si de ce...mi-ar fi placut sa iti por oferi o ora...o ora din viata, pe care am fi trait-o impreuna...si care...sa fi fost numai a noastra...
Dar...toate astea sunt iluzii...numai ca...iubitule...sunt foarte nesigura...foarte fragila inca...mai ales ca...esti singurul care ma poate rani...Ai grija...pentru ca...ranile pe care ai puterea sa le provoci tu...ar putea fi fatale...intr-un fel...
Nu stiu cate mustrari de constiinta ai avea daca ai face sa dispara din sufletul meu curcubeul...stii tu...simbolul sperantei...si un legamant...
Ei bine...simt nevoia sa spun cuiva...ca ma simt trista...si culmea...nimanui nu ii pasa...caci nimeni nu stie...
Si nu am cui sa-i spun...caci doar tie as dori sa ti-o zic...si tu dormi...
Somnul meu a fugit...din cauze subiective...
Pe unde umbli? De ce fugi de mine, somnule dulce...de ce nu ma primesti in lumea ta...acolo unde pot visa orice, acolo unde pot uita orice...acolo unde pot fi orice...chiar asa...orice...
Acolo pot fi un curcubeu...

[une helene]

In oglinda ochilor tai...ma vad asa cum as putea fi...ma vad mai frumoasa, mai buna...mai puternica...
Simt ca alaturi de tine as putea sa realizez orice...simt ca daca am fi noi doi...am putea realiza, cu binecuvantarea Celui de Sus...lucrurile care ne sunt menite...
Viata asta...ce feste ne joaca....pentru a ne ajuta...prin contrast...
Daca nu ar exista lacrimile...cine ar putea intelege si aprecia un zambet?
Dumnezeu e mare...si e Bun...El stie...stie si pentru noi...cei care nu stim nimic...si in Bunatatea Lui...ne va impartasi o mica parte din planul lui pentru noi...

Sincera sa fiu...te consider binacuvantat si norocos...din moment ce...tu ai certitudinea de la bun inceput...eu pana acum am umblat pe intuneric...cu vagi sclipiri de lumina...ce rataceau prin bezna...alaturi de mine...

Nu te pot condamna...de fapt te inteleg. Cauti sa afli tocmai ceea ce si eu caut mereu...drumul care este de parcurs...

Sper doar ca in Mila Sa...sa aiba bunatatea de a ne da binacuvantarea Sa...pentru ca...nici eu nu as porni pe un asemenea drum fara sprijin.
Stiu...stiu ca va fi greu...avem sacrificii mari de facut amandoi...dar...la final...totul va fi bine...daca facem tot ce ne sta in puteri...si daca avem inimi curate.

E tarziu acum...voi reveni maine dimineata cu gandurile limpezite de un somn bun.

Te iubesc...te iubesc si ma simt atat de norocoasa ca te-am intalnit...

[une helene]

Zilele trec...si eu stiu ca privind in ochii tai pot avea certitudinea ca ma iubesti...

Trec pe langa multe "fragmente de viata", viata a altor oameni, pe strada...si uneori zambesc, alteori as vrea sa pot plange...

Iti simt lipsa, pentru ca tu imi oferi liniste...

Adun de peste tot intamplari si senzatii, uneori ma coplesesc...iti multumesc pentru azi. Iti multumesc pentru ca ai venit cand am avut nevoie de tine.
E...cred ca prima oara cand am cu adevarat nevoie ca cineva sa fie langa mine si acel cineva raspunde la chemarea mea...

E...frumos sa ai parte de asa ceva...

As mentiona aici si ziua asta frumoasa de toamna, si parcul linistit, si fantana din mijlocul lacului...care sarbatorea cu entuziasm de vin spumant bucuria mea de a fi langa tine...

Dragul meu, iubitul meu...iti dau si originalul de pe cafea...

[une helene]

Am uitat sa spun...Multumesc...pentru raspuns.
Pentru raspunsul in sine, nu pentru rezultatul lui...caci rezultatul esti tu, si pentru tine multumesc in fiecare clipa.
As avea multe de spus...dar am aici un pricolic agitat...care nu ma lasa sa-mi adun gandurile...
As vrea sa fie intuneric in casa, cu veioza pornita, o singura pata de lumina calda, in miezul de intumeric bland...cum s-au schimbat toate de cand te cunosc...pana si epitetele pe care le folosesc...



As vrea sa fie liniste...sa-mi pot auzi gandurile...As pune atunci langa caietele, foile de la tine, calimara mea cu cerneala aiurita (e roz-lila ), as curata stiloul bine-bine...si as scrie...cu gandul la tine, la mine...la lumea de afara...si la cum o vad acum...
Cu gandul la luna in crestere de afara, la copacii invaluiti in toamna.

Enya...asta ascult acum...se potriveste bine cu starea mea de spirit...nu am mai fost asa de linistita sufleteste de mult timp... a revenit Cosmina.


Iata si motivul pentru care nu pot sa scriu, sora mea...

[une helene]

Mi-as dori sa fii aici...si mi-as dori sa te intorci cat mai repede...nu pot spune ca nu as vrea sa pleci...pentru ca inteleg mult prea bine conceptul de "dor"...si stiu cum te poate mistui acest sentiment...stiu cum poate pune stapanire pe mintea, sufletul, gandurile, dorintele, trupul celui care simte...[I]dor...
In curand...nu mai simti nimic altceva decat dor..

Te confunzi cu lipsa, cu absenta...cu nevoia de a simti langa tine ceea ce iti lipseste...fie vorba de un loc, fie vorba de o persoana...

Mie nu mi-a fost niciodata dor de mama mea, asa cum iti e tie...te invidiez si pentru asta...nu.
Nu te invidiez...consider doar ca esti fericit ca simti asta.

Ascult muzica...si nu o simt...pentru ca nu simt decat ca imi lipsesti...si ca mi-e dor de tine.

Ce m-as fi facut fara acest cuvant?
Nici nu indraznesc sa gasesc un raspuns la intrebarea..."Ce m-as fi facut fara tine?"...l-as cauta...dar nu e nevoie...raspunsul se afla incrustat in mintea si sufletul meu...dar e un raspuns la care nu vreau sa ma uit...sper doar ca...el sa fie dat uitarii...laolalta cu vremea ce a trecut...

Te iubesc...si imi incanti sufletul si inima...
Esti un copil ca si mine...dar...ma faci fericita.

Mi-a spus azi cineva: ...e incredibil. esti prima fata dupa multzi ani care imi povesteste cat de fericita e ...si numai tu esti de vina.

[une helene]

1. Nu judecati ca sa nu fiti judecati.
2. Caci cu judecata cu care judecati, veti fi judecati, si cu masura cu care masurati, vi se va masura.

Matei, 7: 1-2.



De ce oare te judeca oamenii dupa idei mostenite de la altii, de ce nu ti se da oare ocazia sa vorbesti pentru tine, de ce nu ti se da oare ocazia sa demonstrezi ce doresti, ce vrei, ce poti sa faci...?

De ce nu ti se da dreptul pe aceasta lume, oare, sa fii egal cu ceilalti...prin faptul ca esti om? De ce conteaza mai mult ce ai fost, decat ceea ce poti deveni? De ce nu aveti incredere in Dumnezeu ca El va sti mai bine decat noi?

Ne zbatem, luptam...si totul ar fi in van, daca El...nu ar face ca aceasta lume sa se miste...de ce oare nu ne rugam: Fie voia Ta! Si apoi sa asteptam?

Dar ar fi prea simplu...noi trebuie sa aruncam cu pietre...sa purtam cu noi spinii invizibili ai pre-judecatilor...

Lasati-ma va rog...va rog...sa demonstrez ca sunt capabila...ca pot sa fiu asa cum ma vreti...asa cum pot fi...daca va vrea Dumnezeu!

Lasati-ma sa demonstrez ca nu pot fi...si apoi alungati-ma cu pietre...dar nu fara sa stiti ce e in sufetul meu...nu fara o sansa sa traiesc...

Dumnezeu...daca o va vrea...ma va ierta. Dar care este vina mea ca m-am nascut asa? Si de ce trebuie sa fie aici vreo vina? E voia Domnului.

Si daca e o incercare...Ajuta-ma Doamne, sa o trec cu bine! Fie voia ta!



Later edit: Acesta este postul cu numarul 100. Coincidente...coincidente...

[une helene]

Am inima franta...si sufletul ranit...pot doar sa sper ca e un test...de rabdare...

Te iubesc!!!

Si...imi vei lipsi...Doamne cat imi vei lipsi daca vei vrea sa pleci din viata mea...

[une helene]

Sandra, tot timpul cand iti citesc jurnalul, ma regasesc in el. Desi unele lucruri sunt atat de adevarate incat dor, ramane un jurnal frumos

Dor pentru ca sunt adevarate...si reciproca inca nu am testat-o...dar...asta e viata mea...cand sus cand jos...si...scrisul e o supapa...care ma ajuta ca...pot trai in continuare...cu zambetul pe buze...uneori...
Alteori sa pot plange...incet sau tare...cu lacrimi sau fara pentru ca nu mai curg...

Dar traiesc...traiesc...si asta e important.
Nu stiu ce ma asteapta...e un timp pentru toate: timp de asteptare, timp pentru lacrimi, timp de iubit, timp pentru rugaciune, timp pentru multumiri...

Acum...nu pot decat sa ma incred in Cel de Sus...in mine, si in dragostea mea...si sa sper ca voi putea accepta ceea ce mi se ofera.
Imi voi accepta drumul...si il voi parcurge...stiu ca va fi cu spini...nu are cum sa fie altfel...
Dar...dragostea imi va fi calauza...iubitul meu imi va fi far...in noapte.
Iti promit, dragoste...ca acum...desi ti-am dat drumul sa zbori...te voi astepta aici pe malul marii noastre...cu un felinar in mana...ca sa stii unde e drumul tau spre casa...spre mine...
Iar daca drumul tau nu va fi catre mine...promit sa te pot privi in ochi...chiar daca printre lacrimi...si sa-ti pot spune: candva voi fi bine!
Am sa astept...am sa te astept...iubitule...sa te intorci inapoi...si sper ca raspunsul pe care il vei aduce cu tine...sa fie...definitiv.

Mi-ai promis ca ma vei invata sa fiu fluture...mi-ai promis ca ma vei invata sa zbor...si ca voi zbura alaturi de tine...
Invata-ma sa fiu un fluture albastru...albastru de lac de munte...
Invata-ma sa fiu un zbor...sa plutesc...si invata-ma sa ma intorc inapoi acasa...la tine.

Lasa-ma sa visez uneori...lasa-ma sa te iubesc din tot sufletul meu, cu tot cugetul meu, cu toata fiinta mea, cu tot sangele meu...

Lasa-ma sa fiu pentru tine tot, lasa-ma sa te urmez, si sa te ascult...sa te ajut, lasa-ma sa iti fiu sprijin, tovarasa de drum...lasa-ma sa fiu ... dragostea ta.

Lasa-ma sa te iubesc mai mult decat ma iubesc pe mine...

Si...dragostea mea...fii totul pentru mine...fi tot ce mi-a lipsit...fii calauza mea, fii sprijinul meu...iubeste-ma...si da-mi apa...sa pot fii floarea ta...

Ajuta-ma sa te fac sa devii mandru de opera ta de gradinar...voi fi...o lacramioara...reda-mi tu zambetul...si parfumul...

Ajuta-ma...sa pot deveni...o parte din familia ta. Ai tai...ma vor accepta...daca le voi dovedi...ca s-au grabit in a ma judeca. Daca le voi dovedi...ca...eu sunt cea care...te merita.

Te iubesc. Si voi reveni.

P.S. Iti multumesc, tzestoaso. Esti simpatica.

[une helene]

Cómo quieres que te quiera? Cum vrei sa te iubesc?
Como quieres, si no estás aquí­? Cum vrei, daca nu esti aici?
Cómo quieres que te quiera Cum vrei sa te iubesc?
Si no te das a mi? Daca nu mi te daruiesti?

Subiré montañas y al rí­o lloraré As urca in munti, si as plange langa un rau
Y mi corazón me grita, me aprisiona Si inima imi striga, ma obliga...
Sin querer Fara sa-i pese...

Cómo quieres que te quiera Cum vrei sa te iubesc,
Si no te tengo aquí­? Daca nu te am aici?
Cómo quieres que te quiera Cum vrei sa te iubesc
Tan lejos ya de mi? Cand esti atat de departe?
Cómo quieres que te quiera Cum vrei sa te iubesc,
Si no te das a mi? Daca nu mi te dai...
Cómo quieres que te quiera? Cum vrei sa te iubesc?
Si sé que te perdí­. Daca stiu ca te-am pierdut.

Soñaré que el viento Voi visa, ca vantul
Me lleva a donde estés Ma va duce catre tine
Y mi corazón me grita, me aprisiona Si inima imi striga, ma obliga
Sin querer Fara sa-i pese...

Yo viviré Eu voi trai
Cantando a las estrellas Cantand catre stele
Por el dí­a aquel Pentru ziua in care
Yo, yo soñaré Eu, eu voi visa...
Que la vida me entrega Ca viata imi va da
Lo que tuve ayer Ceea ce am avut ieri

Cómo quieres que te quiera Cum vrei sa te iubesc
Si no te tengo aquí­? Daca nu te am aici?
Como quieres que te quiera Cum vrei sa te iubesc
Tan lejos ya de mi? Cand esti atat de departe de mine?
Como quieres que te quiera Cum vrei sa te iubesc
Si no te das a mi? Daca nu mi te dai?
Como quieres que te quiera Cum vrei sa te iubesc
Si se que te perdí­? Daca stiu ca te-am pierdut?

Y mi corazón me grita, me aprisiona Si inima imi striga, ma obliga
Sin querer Fara sa-i pese...

Yo viviré Voi trai
Cantando a las estrellas Cantand catre stele
Por el dí­a aquel Pentru ziua in care
Yo, yo soñaré Eu, eu voi visa
Que la vida me entrega Ca viata mi-a daruit
Lo que tuve ayer Ceea ce am avut ieri

Cómo quieres que te quiera Cum vrei sa te iubesc
Si no te tengo aquí­? Daca nu te am aici?
Como quieres que te quiera Cum vrei sa te iubesc
Tan lejos ya de mi? Atat de departe de mine?
Como quieres que te quiera Cum vrei sa te iubesc
Si no te das a mi? Daca nu mi te dai?
Como quieres que te quiera Cum vrei sa te iubesc
Si se que te perdí­? Daca stiu ca te-am pierdut?

Y mi corazón me grita, me aprisiona Si inima imi striga, ma obliga
Sin querer Fara sa-i pese...

Yo viviré Eu voi trai
Cantando a las estrellas Cantand catre stele
Por el dí­a aquel Pentru ziua in care
Yo, yo soñaré Eu, eu voi visa
Que la vida me entrega Ca viata imi va darui
Lo que tuve ayer Ceea ce am avut ieri.

Cómo quieres que te quiera Cum vrei sa te iubesc
Si no te tengo aquí­? Daca nu te am aici?
Como quieres que te quiera Cum vrei sa te iubesc
Tan lejos ya de mi? Atat de departe de mine?
Como quieres que te quiera Cum vrei sa te iubesc
Si no te das a mi? Daca nu mi te dai?
Como quieres que te quiera Cum vrei sa te iubesc
Si se que te perdí­? Daca stiu ca te-am pierdut?

Cómo quieres que te quiera...? Cum vrei sa te iubesc....?

[une helene]

Am asemenea oscilatii in ganduri, emotii, sentimente ce dau navala si ma coplesesc...cand o imensa tristete...care ajunge atat de coplesitoate incat devine nefericire adanca...pana la durere fizica...Alteori sunt pur si simplu apatica...nu imi vina sa ma ridic din pat...de ce as face-o? Oricum nu ma asteapta nimic...nici afara din casa, nici in casa, nici la scoala...nici nicaieri...
Mai am momente in care incerc sa ma auto conving de faptul ca...se vor sfarsi bine toate...