Block-building words

[une helene]

Am ajuns la concluzia ca trebuie sa reusesc prin fortele mele, ca nu trebuie sa folosesc un colac de salvare, tu, si ca trebuie sa reusesc sa ma smulg singura din durere, pentru a putea trai.

Si iubitule,traiesc. Si reusesc sa ma si bucur de acest miracol...pentru ca, vezi tu...e un miracol pentru mine.

Deja nu ma mai doare...am ramas doar trista si iti simt lipsa foarte, foarte mult...

Cineva are grija de mine dada.

Am ramas cu nostalgia ta...dar pana la urma va trece si asta, daca trebuie.

Voi face singura acest drum pana la lumina, pentru ca se pare ca asa trebuie sa il fac...of...

Dar asa e mai bine... da.

Insa tu, pentru mine...esti bucuria de a trai fiecare moment asa cum vine...

Pur si simplu nu mai doresc sa fac alte alegeri cu repercursiuni negative pe termen lung.

Am hotarat ca pana acum am facut toate greselile pe care mi le pot permite, de acum incolo vreau sa fac alegerile bune, vreau sa fiu linistita, vreau Pace...si...te vreau pe tine.

[une helene]

Pe ce carare sa apuc?
Pe ce drum sa-mi indrept pasii?

Spune-mi Doamne, si eu Te voi asculta...caci pe altcineva nu voi a asculta...pe Tine Te am...si pe altcineva nu...
Tu esti mangaierea mea, tu vei ramane bucuria mea...si Tu imi vei da puterea de a continua.

Iti multumesc pentru ca faci sa ploua peste mine cu liniste...iar ploaia Ta, Doamne, spala lacrimile de pe obrajii mei...lacrimi pe care le scot, Doamne...din sufletul meu ravasit...lasa-ti Tu, te rog...ploaia Ta...sa ma spele...sa ma faca sa uit cine am fost...lasa-ma Doamne curata, si fa-ma sa sper in mai bine.

[une helene]

dor nedefinit si cuvinte ce se aleg in jurul meu...in mine si prin mine...

un vartej ce ma poarta catre nicaieri si catre oriunde...si visul unui sarut ce a fost, sau nu a fost...nici nu mai conteaza...

o dragoste visata sub parfum de iarna, cu mireasma de gutui puse pe grinda...

scantei de foc in soba si un fular ce pastreaza inca aroma strazii frematand de viata...

as vrea sa am fulgi de zapada in par...



a cata oara-mi vine sa plang? Eh...doar a treia oara pe ziua de azi...dar...dar...de ce sa plang?

De fapt...ma bucur...ma bucur ca aflu si eu cine sunt...ca aflu unde vreau sa zbor...



Da...inca vreau sa zbor...stii jurnalule...mi-esti drag. Deci vreau sa zbor...si mi se tot promite ca voi fi invatata sa zbor...dar nimeni nu se osteneste sa o faca.




Am in mine un vartej de idei...de dorinte...de flori de gheata...
Drumul meu spre Betel il fac pe langa malul Dambovitei...care in seara asta a fost acoperita pudic cu un val usor de gheata...

Verdele ei de smarald era argintat de o lumina difuza a cerului si a lunii...iar eu mi-as fi dorit sa pot merge pe suprafata ei...catre rasarit sau catre apus...visez...dar stiu ca drumul nu ar duce nicaieri...


Mi-e dor...dar asta nu conteaza...acum...astept sa fie Duminica...sa pot sarbatori viata asa cum o simt eu acum...
As vrea sa am cu cine sa impart viata asta...as vrea sa pot darui...caci am multe de daruit...se pare insa ca...eu nu reprezint cine stie ce valoare. Slava Domnului ca in ochii Lui sunt la fel de pretioasa si de iubita ca oricare alt om...

Iar pentru voi...restul...ei bine...de unii dintre voi nu-mi pasa...nu ma cunoasteti.
De altii imi pasa...si ma bucur ca nu ma lasati singura...iar pt cei de care imi pasa si care ma ranesc judecand, pretaluind dupa criterii invechite sau anoste...nu e vorba de iertare...nici de tristetea mea...ci...poate o data veti deschide ochii...


Ce lucru pretios timpul...cum fuge si dispare...fuge de noi si nu ramane decat amintirea a ceea ce a fost...sau amintirea dureroasa a ceea ce ar fi putut fi...daca numai, numai...ar fi fost luata o decizie inteleapta.



Iubesc? Da. Ce? Pe cine? De ce? Stiu, nu stiu....stiu ,nu stiu...

[une helene]

Stau la geam, privesc si ma gandesc
Vantul imi sopteste sa-ti vorbesc
Despre tot ce simt acum...
N-am idee de unde a inceput
Stiu atat, doar ca te-am vazut
Si-i deajuns...

Daca tot ce spun are vreun sens
Si daca n-o sa-ti para rau
Scrie-mi sus pe cer numele tau...

[une helene]

Ce-as fi eu fara dragoste...cine as fi eu fara speranta...fara credinta?

Nu as fi...e simplu...nu as putea trai, fara acestea trei.



Nu as putea avea o viata in alb-negru...o viata fara zambete, fara bucurie, fara muzica sufletelor ce rezoneaza unele cu altele...

Cela mai frumoase lucruri se nasc din acestea trei : din ele se naste prietenia, din ele se naste dorinta de a avea pe cineva cu care sa iti imparti viata, datorita acestora luptam pantru a fi mai buni...datorita lor luptam pentru o lume mai buna.

Datorita lor si cu ajutorul lor...astea ne sunt armele...astea ne sunt scopurile...ele ne aduc fericirea...ele ne aduc langa noi familia...prietenii...



[font=Trebuchet MS]Ce este dragostea, ce este speranta, ce este credinta? Toate de unde vin? Ne vin de la Dumnezeu...sunt insasi esenta vietii noastre...liantul ce ne tine impreuna, forta ce ne aduce la un loc...sunt mortarul ce leaga intre ele “caramizile viiâ€Â

[une helene]

Plang...privind din cand in cand

Adanc, cat de adanc pot eu

In miezul sufletului meu

Si-ncerc sa imi alung un gand:

A cata oara este,,Doamne?

Cand ochii-mi tulburi ii ridic

Si nu-ndraznesc sa cer nimic?

Numar o toamna, doua toamne...

Nu caut azi pierdutele carari

Caci m-am gasit, afland iubirea

Ce a-si plecat, luand cu ea

Tributu-i vesnic, si setea de-ntrebari.

Greseala mea e aceea ca de fiecare data construiesc o lume prin iubirea mea, si aceasta lume se prabuseste mereu, atunci cand dragostea mea este calcata in picioare.
Va trebui sa-l astept pe-acela care...va-ncepe el sa-mi construiasca lumea, fie si numai cu o floare...



Romani 5:16 Si darul fara plata nu vine ca printr'acel unul care a pacatuit; caci judecata venita dela unul, a adus osinda; dar darul fara plata venit in urma multor greseli a adus o hotarire de iertare.

[une helene]

She calls out to the man on the street
He can see she's been crying
She's got blisters on the soles of her feet
Can't walk but she's trying



( : Oh think twice, it's just another day for
You and me in paradise : )


You can tell from the lines on her face
You can see that she's been there
Probably been moved on from every place
'Cos she didn't fit in there



[color=black]I have blisters on my soul...from walking around this world...and from trying so hard to find a place where I could feel “at homeâ€Â

[une helene]

Ciudat e ca...desi astept pe cineva, cineva care sa ma iubeasca cu adevarat nu ca tine, nu tu esti cel pe care il astept...inca te iubesc.

Stii, dragul meu...pe cuvant daca stiu de ce te mai iubesc inca...pentru ca...durerea pe care mi-ai provocat-o...cred ca a fost cea mai amre pe care am simti-o pana acum...si asta pentru ca...in tine am avut incredere...desi stiam mai bine de atat.

Da...nu stiu de ce te iubesc...cu atat mai putin de ce te iubesc atat de mult...ma depaseste...cred ca de vina e prostia mea...proverbiala.

Mi-e cam mila de mine pentru ca nu sunt in stare sa te uit...

[une helene]

Cred ca ar fi trebuit sa uit ca existi in perioada asta...asa nu as mai fi ratat toata sesiunea, sau aproape toata. Sunt cu nervii la pamant...si nu's buna de nimic.
As vrea...sa uit de tine...si nu pot. Nu prea am multe alegeri de facut...hm. Doare...mult prea rau.

Sunt ferm convinsa ca nu mai citesti ce scriu eu pe aici...asa ca...pot scrie adevarul, nu? Nu trebuie sa mint aici, de teama de a te rani...

Dar de ce te-ar rani durerea mea? Tu...ai uitat...tot...si eu nu-mi revin.

[une helene]

Tap on my window
Knock on my door...

O diferentiere, o nuantare facuta atat de frumos de cei de la Maroon 5...adica..."nu stiu daca itie mai usor sa vii la fereastra mea..sau la usa mea...poate nu indraznesti...poate iti e teama...poate ...nu stiu...dar, indiferent ce metoda vei folosi pentru a ma chema, eu voi veni...iti voi raspunde. si asta pentru ca te astept, sunt aici pentru tine...oricand"

Eu nu stiu ce astept...nu stiu nici pe cine...dar stiu ce astept...printre altele...astept dragostea cea adevarata.
Te rog...atunci cand ma vei gasi...sa ai rabdare cu mine.

Stiu ca am multe defecte...ca fac multe greseli...ca sunt imperfecta, enervanta, ca joc teatru...ca plang...ca am facut lucruri de care nu sunt mandra...ca nu provin dintr-o familie model, ca nu am nimic de oferit decat pe mine si iubirea mea, stiu ca sunt salbatica, ca imi fac prieteni foarte greu, ca uneori imi e greu sa spun ce gandesc, ca ma retrag in mine si ca ma speriu (?) foarte usor, stiu ca mi-e greu sa am incredere in oameni, stiu ca sunt naiva, stiu ca sunt debusolata, stiu ca nu sunt incredibil de frumoasa, stiu ca am multe defecte, stiu ca uneori sunt rea, stiu ca uneori sunt acida-caustica-rece, stiu ca despic firul in patru...

Dar...stiu sa iubesc, stiu sa daruiesc, stiu sa ofer caldura...stiu sa am rabdare, stiu sa fiu copil, sa fiu iubita, sa fiu sora,, sa fiu prietena...Stiu sa spun povesti, sa ofer flori, sa scriu poezii...(poate aiuristice )...stiu sa aflu ce gandesti, stiu sa te sun cand ai nevoie de mine, stiu sa iert, stiu sa uit, stiu sa alin durerea, stiu sa aflu ce te doare, stiu sa te fac sa devii centrul universului, stiu sa aflu ce iti place, stiu sa te las in pace cand ai nevoie de asta, pot sa invat tot ce tine de tine, pot sa iti daruiesc intelegere, speranta, incredere...
Stiu sa creez o lume numai a noastra, in care sa fim impreuna...o lume in care nu trebuie sa iti faci griji...pentru ca eu sunt cu tine, tu cu mine, si noi cu Domnul...

Si nu cer mult...nu cer decat o dragoste pe care sa o pot duce in fata Domnului, o dragoste de la El, si prin care sa pot merge catre El...

Daca ma gasesti, sau daca te gasesc eu prima...ai rabdare cu mine...te rog.

Ti-am scris...dar nu stiu cine esti...si am incetat sa te caut...caci se pare ca nu te pot vedea inca...

Glasul ploii iti soptese-acum un cantec trist...
Tu nu stii ca te-ascult acum...
Tu nu stii ca exist...

&


Si, as dori sa pot intra
Sa alung din preajma ta
Tot ce-i trist si tot ce-i rau



Si, as dori sa fiu acum
O romanta cu parfum
Sa pot sta in parul tau

[color=maroon][font=Arial]Dar, am sa ma intorc candva
Sa alung din preajma ta
Tot ce-i trist si tot ce-i rau.

Si as dori sa pot sa-tÏ spun
O poveste de pe drum
Cand visam la geamul tau...



Semnal M.
[/font][/color]

[une helene]

Am de facut un drum...si ma intreb ce voi gasi la capatul lui...voi face o calatorie catre durere...catre, cred...singurul loc din care am fugit vreodata.
Locul unde am pierdut...iubirea.
Din pacate...am iubit cand nu trebuia, pe cine nu trebuia...si cel mai rau doare dispretul celui pe care il iubesc.
Va fi dureros drumul asta...dar il fac pentru a impartasi bucurie, asa ca voi fi puternica...sper.

Mi-e dor de tine...dar nu imi mai e dor sa ti-o spun...nunu.

Si asta pentru ca...am lasat disperarea in urma...asa cum stiu bine, te pot iubi fara sa doresc nimic de la tine...nici macar nu am nevoie sa ma invrednicesti cu o privire...pentru ca...m-ar durea, probabil ce as citi in ea. Prefer sa uiti ca exist...sa uiti ca m-ai intalnit vreodata...sa nu mai fiu nimic pentru tine...asa e mai bine.

Deci ma intorc in Brasov...va trebui sa ma intorc si acolo unde s-a sfarsit...pe piatra aceea pe care m-am prabusit. Locul sfarsitului...va fi al unui nou inceput.

Da...

[une helene]

FuisteGilda

Fuiste mi vida, fuiste mi pasion, fuiste mi sueno, mi mejor cancion, todo eso fuiste, pero perdiste...
Fuiste mi orgullo, fuiste mi verdad, y tambien fuiste mi felicidad, todo eso fuiste pero perdiste...

De repente una manana cuando desperte, me dije todo es una mentira, fue mi culpa enamorarme de tu inmadurez, creyendo que por mi tu cambiarias, no me queda ya mas tiempo para mendigar, migajas de tu estupido cario, yo me planto y digo basta, basta, para mi porque estoy desenamorada de ti.

Fuiste mi vida, fuiste mi pasion, fuiste mi sueno, mi mejor cancion, todo eso fuiste, pero perdiste...
Fuiste mi orgullo, fuiste mi verdad, y tambien fuiste mi felicidad, todo eso fuiste pero perdiste...

De repente una manana cuando desperte, me dije todo es una mentira, fue mi culpa enamorarme de tu inmadurez, creyendo que por mi tu cambiarias, no me queda ya mas tiempo para mendigar, migajas de tu estupido cario, yo me planto y digo basta, basta, para mi porque estoy desenamorada de ti.

Fuiste mi vida, fuiste mi pasion, fuiste mi sueo, mi mejor cancion, todo eso fuiste, pero perdiste.
Fuiste mi orgullo, fuiste mi verdad, y tambien fuiste mi felicidad, todo eso fuiste pero perdiste.




Mai lucrez ink la partea cu "desenamorada de ti"...

[une helene]

Exista un scop in acest drum pe care il voi face. Asta o stiu. Acum sunt curioasa.

Am lamurit ceva in seara asta...stii...ma bucur ca m-ai cautat. Ti-am simtit lipsa.

Vreau sa faci parte din viata mea...pentru ca tin atat de mult la tine...

Si...vreau sa aflu ca nu m-am inselat atunci cand ti-am acordat incredere, dragoste si prietenia mea.

Sunt lucruri pe care numai tie ti le pot zice...si am nevoie sa le zic.


Cambio dolor por libertad
Cambio heridas por un sueño Que me ayude a continuar
Cambio dolor, felicidad
Que la suerte sea suerte Y no algo que no he de alcanzar...

[une helene]

Ma aflu intr-o dispozitie ciudata...care este rezultanta multor factori ...
Sunt foarte obosita...sunt cam aeriana...totul mi se pare indepartat...si vad totul...asa cum se vede, uneori vara...peisajul un pic tremurat...stiti voi.

Am vazut o poza...tare frumoasa poza. Superba chiar.

In ea...mi-am putut vedea visul...asa mi-as dori sa fiu...

In cel mai bun caz...stiu cum va arata rochia mea de mireasa.

[une helene]

Promisiunea unei iubiri m-ar putea ea face sa ies din starea de vis?
Sa uit un cosmar pentru a-mi construi o realitate?

Ar putea speranta sa ma inalte din nou?

O, da...ar putea.

Numai ca eu nu sunt, sau nu mai sunt cea care sa construiasca pe sperante.

Si-n plus...acum nu am ce face cu iubirea...e o moneda care acum nu are valoare pentru mine...ar fi ca si cum as oferi un imens tort de ciocolata unui diabetic.

Desi de dragoste am nevoie, acum nu o pot folosi...nu o pot asimila, nu o pot intelege...

Iar incredere...nu pot avea in nimeni, nu asa, nu acum, nu inca...

Voi trai o vreme asa, pana cand voi putea sa spun: Da, acum pot merge pe picioare, acum pot mege fara sa fiu sustinuta de carje...

Voi renunta la carje...De acum. Da. Voi schiopata, voi obosi, va durea...dar voi invata mai repede sa merg din nou.

Carjele mele sunt amagiri, fantasme, si inchipuiri, sunt minciuni pe care mi le spun singura pentru a-mi face viata mai usoara.

Daca tot sunt sincera...macar sa incep cu mine.

Inca iubesc, si nu stiu daca iubesc o minciuna, un adevar sau daca si iubirea asta e o minciuna cu totul.


Sandra.

P.S. Am renuntat la a te dori. Nu te mai vreau. Gata. Acum stiu de ce am mers pana acolo...ca sa te pot inchide intr-o cutiuta...
Te iubesc...si asta nu se va schimba asa de usor...dar si asta va trece. Dar...nu te mai vreau...nu mai am nevoie de tine...si de ceea ce tu oricum...nu-mi poti oferi.

P.P.S Iti multumesc pentru ajutorul Tau, iti multumesc pentru intelepciunea pe care mi-o dai in a intelege adevarul...iti multumesc pentru raspunsurile pe care mi le dai atunci cand Ti le cer.

[pacha]

Am citit titlurile lui werbync.Cred ca e pus pe combatut societatea.

[une helene]

Asa cum am fost aproape sa ma pierd pe mine...iubind...asa pot sa ma si inalt...tot datorita iubirii...acum insa, nu voi mai accepta sa cad.

Vreau doar sa zbor!

Si totusi...ai fost un fluture...un fluture alb...si frumos...prea frumos sa ramai numai cu mine...numai al meu...dar...voi ramane credincioasa iubirii care m-a salvat...care m-a ridicat...si asta pentru ca...alta alternativa nu imi pot oferi...nu-mi pot ucide dragostea...

Pacat ca nu m-ai invatat sa-ti fiu fluture...dar...as fi putut fi si vantul ce-ti poarta zborul nesfarsit...as fi putut fi si soarele ce te incalzeste...as fi putut fi si floarea de pe care sa nu mai doresti sa pleci...si...as fi putut fi si fluture, alaturi de tine...

Poate ca nu sunt o omida tocmai interesanta...dar...cu rabdare...poate voi iesi si eu...un mic fluture albastru...mic-mic...ce se aseaza pe floricele de
nu-ma-uita...

Si...are cine ma invata sa zbor...

Concluzia?


Te mai iubesc...

[une helene]

Cum ma mai lupt...cu ispita de a-mi pastra iubirea si aceea de a o renega...cum ma mai sfasie dorurile-mi toate...cum ma mai doare tot ce e mai proaspat ranit si spalat de lacrimi varsate fara rost...

Cum as mai vrea sa stiu ce e bine sa fac...si cum as mai vrea linstea de a-Ti asculta soaptele, Domnul meu...

Ce caut? Ce vreau? Te vreau pe Tine...si exact cand imi spun...gata! De azi uit, de azi plec mai departe... O voce imi sopteste usor...mai asteapta putin...mai ai rabdare un pic...

Ce sa fac?

Zbateri cu gust de fiere...amestecate printre ganduri dulci impletite din faguri de miere...ce rost au toate? Ce rost? Ce rost?

Unul pe care eu nu-l pot intelege...nu-l pot cuprinde...si poate ca nebunia mea de acum...trecatoare de altfel...ar fi mult mai adanca daca ar trebui sa infrunt totul asa-cum-este...

Ha! Siiiiiigur...pe cine pacalesc aici zicand ca sunt bine? Pe mine? Pai...sunt...dar doar in scurte zvacniri ce nu-si au nici rostul si nici macar un final concret.

Imi vine sa urlu!!!!
Urla, fata mamii, urla...

In spatele aparentelor...stau ascunsa...cu singurul regret ca nu mi-am putut trai copilaria la timpul ei...

Oare cine va avea bunatatea sa ma inteleaga acum...ca-mi plac inca florile, culorile, copacii, fluturii...stelele...si cine va avea rabdarea sa alerge cu mine in cautarea lor?

[une helene]

Deci...am aflat ca se poate...si ca dragostea e cheia...pentru ca...orice ai face, daca pui binele celuilalt inaintea ta, si daca lucrezi cu dragoste pentru el, atunci nu-l vei rani...sau chiar daca ii provoci durere...el va vedea ca il iubesti si ca durerea sa te doare. Si asa...va zambi printre lacrimi, stiind ca nu-i doresti raul...si va ramane aproape de tine.

Acum...tot ce am de facut e sa imi urmez propriile sfaturi.

[une helene]

Inca umblu pe strazi ce-mi sunt azi straine, privind aiurea.

Inca astept sa-mi reapara primavara in suflet. Mi-as dori un corcodus inflorit si multe, multe petale suflate de vant...

Poate asa...cu parfum de primavara si raze de soare imi voi castiga din nou orasul inapoi...caci ma simt straina aici, acum.

Va fi, se spune, o primavara cu ploi...deci pana si pomii vor plange anul acesta...Dar imi voi lipi fata uda de o creanga inflorita...si-o sa-mi racoresc tamplele in ploaia de petale...

O sa ma las sprijinita de un copac, si o sa mi se incurce parul printre flori si picaturi de ploaie...si voi crede ca...iata: Copacul nu vrea ca eu sa plec...

Si poate nu o sa mai plang...poate o sa uit pentru un timp faptul ca o parte din mine lipseste.

Mi-e dor sa merg din nou pe franturi de cer si pe oglinzi de soare...pe strazi ude de ploaie. Va fi o zi aproape perfecta...

Ma voi opri din drum sus pe un varf de deal, sa mai privesc o data parcul meu preferat, sa-l recastig, pierdut o data cu mine.

Ma adun inapoi, bucatica cu bucatica, intai parcul, apoi strazile...apoi cuvintele si cartile...florile. Imi voi culege, de pe marginea strazilor buchete de lacremioare, de lalele si de narcise albe...voi lua cu mine crengi de forsitia(ploaie-de-aur) si de corcodus alb...voi astepta sa vina si florile de tei si cele de salcam. Floare cu floare pana vor aparea macii si florile de cicoare voi fi, poate, din nou laolalta.

Mi-e dor de mine...si mi-e dor de mare. De marea mea cea verde cu nuante de jad si sclipiri argintii in atingerea soarelui de iulie...

Mi-e dor sa am un an intreg in palme...sa-l strang precum un pumn de scoici ce se farama devenind nisip...

Cand o sa invat sa nu te mai caut cu atata disperare, atunci te voi gasi...

Oare asta sa-mi fie lectia?

Dar imi e dor...imi e dor de tine. Vezi...vine primavara, viata devine parfumata si colorata, gheata din suflete se topeste si lasa in urma-i paraie repezi ce lumineaza zarea...

As vrea sa-mpart cu tine un rasarit de soare si o creanga inflorita...de gutui, poate...pentru ca gutuiul e cel mai elegant copac in floare.

Marul e al lui Hrusca si al colindelor de iarna...zarzarii-i las lui Ionel Teodoreanu si teii lui Eminescu...corcodusii-s prea copilarosi si veseli...parfumati si inocenti. Pe ei ii pastrez pentru mine, pentru zilele cand voi fi singura...

Dar gutuiul...e maiestuos...si involt in catifeaua lui alba...e singura parte de primavara ce prefigureaza toamna. Si dintre florile lui te privesc cu ochii verzi...frunzele.

Cu buchete cuminti...cu flori mari, aproape mirate...cu parfum in asteptare...in asteptare de toamna si de fructe pufoase....

[une helene]

I-am zis azi cuiva ca alt cadou nu-mi poate face decat un zambet din cand in cand...si-o rugaciune spusa la timp...

Am avut dreptate...imi lipseste un zambet...dar nu al tau...ci al cuiva care sa ma iubeasca.

Vreau sa iubesc. Imi dai, Doamne voie? Am dreptul la dragoste? Caci vreau sa o aflu...spui tot Tu...sa nu starnim dragostea pana nu vine singura...

Vai mie! Eu am facut asta...da.

Dar acum Ti-o cer Tie! Imi cer dragostea si dreptul la iubire. Da-mi Doamne dragoste in viata mea...caci mai mare binecuvantare nu-ti pot cere.

Acest cadou imi lipseste si numai Tie Ti-l pot cere...caci Tu ai toate cheile in mainile Tale. Deschide Te rog, usa iubirii in dreptul meu, si Te rog, Doamne...ia din camara aceea, putina dragoste si pentru mine...si mi-o revarsa in viata mea si-n mine...si-n cel ce e sa-mi fie pentru mine...

Te rog...elibereaza-mi inima de lanturile-i grele si ciudate...si las-o sa nu mai suspine-n zadar dupa flori risipite in vant si dupa frunze cazute demult.

E primavara...si-as vrea...poate...sa primesc un buchet de ghiocei si-o strangere de mana...

As vrea Doamne...sa-mi dai ce mi-ai promis...izbanda.

Sa fiu iubita...dar nu in vis...nu...nu in visele dulci ce le-am tot faurit...ci-n viata, si-n viata sa fie mai frumos...caci Tu...Tu poti!

Amin!

[une helene]

"In ochii lui se poate citi dragostea ce ti-o poarta..."

Fragment dintr-un vis indreptat catre cer...sau coborat catre mine de-acolo.

Multumesc pentru soare...inca nu am apucat sa multumesc pentru ghiocei...nu am gasit, nu am primit.

Mult soare! Multe flori!

Si...dragoste?

[une helene]

Te astept.


SI mai astept si buchetul ala de ghiocei. Care se pare ca nu mai vine...
Dar nu-i nimic...imi plac si lacramioarele...

Pe la fereastra mea trec acum pescarusi...si mi-e din nou dor sa vad marea...

Vreau...un ceai cald....de iasomie...si pe cineva cu care sa ma plimb prin parc duminica viitoare...pe la ora 4.

Cine stie de ce..mana sus!

[une helene]

Uneori nu mai e nevoie sa cauti raspunsuri la altii...uneori pur si simplu stii raspunsul...indiferent cat de neverosimil, dureros, ciudat sau...oricum altfel ar parea.

Daca "intuitia" iti vorbeste...iti sopteste...atunci ciuleste urechile, deschide-ti inima...si judeca bine. S-ar putea sa iti vorbeasca Cel pe care Il rogi sa-ti dea un raspuns de atata vreme.

In alta ordine de idei...

Ma simt norocoasa...intr-un fel.

Si in alt fel...ma simt tare trista. nu-mi gasesc locul...nu ma regasesc pe mine...imi tot vine sa plang...si chiar plang.

Mi s-a spus azi ca "tanjesc sa fiu iubita"...e foarte adevarat. Numai ca a incetat de mult sa fie o simpla dorinta, nevoie, speranta...

E...mai mult, mult mai mult...e ceea ce ma tine in viata, si pe drumul cel bun.

Si...sunt norocoasa ca stiu ca...la timpul potrivit, dupa cum spune eclesiastul, voi primi si dragostea.

Dar intre timp...ma simt asa cum m-am simtit ieri...parasita de oameni in mijlocul furtunii. In ziua ce era noapte si in noaptea ce a fost zi...in aglomeratie, in zgomot, in frig...

Am cazut pe scari...era sa o patesc. Hm...si eram singura.

Vezi...as fi vrut sa am cui ii spune ca mi-a fost frica...cineva care sa ma stranga la piept si sa-mi spuna ca a trecut...
Nu stiu...nu mai e doar nevoie...e disperare...stiu ca suna aiurea...dar simt o lipsa enorma...simt ca nu sunt eu cu totul...simt ca ceva lipseste...si e dureros de concreta absenta aceasta.
Am nevoie, da...sa fiu iubita. Si am nevoie de cineva care sa aiba nevoie de dragostea mea.

Cer mult?



Cer mult?!

Vreau...vreau ceva...vreau...multe, putine...dar vreau un nou inceput.
Unul proaspat..nou-nout...in care sa uit si durere, si minciuni, si neancredere, si lacrimi, si trecutul zbuciumat...si ranile...vreau sa uit tot...si sa pornesc la drum alaturi de cineva care sa ma inteleaga, iubeasca, pretuiasca...

Deci da. Acum...voi astepta. Asa...de confirmare. Si stiu acum ce sa caut, cer....sper.

Cer mult...

[une helene]

Te-am ales, Doamne, pe Tine! Dar numai pentru ca Tu m-ai ales primul, pentru ca m-ai iubit si m-ai chemat.

Iar legamantul ce l-am facut cu tine il voi pastra, si tine aproape de inima mea.

Iti cer un semn, Doamne...pentru un Cuvant ce mi-ai dat...si pentru o speranta ce-o are inima mea.

Iar tu...cel pe care te iubeste inima mea, vreau sa stii ca dragostea ce-o am pentru tine inca o simt cum arde...ca o faclie in intuneric...si sper ca ea sa-mi lumineze drumul pe care trebuie sa-l fac pana la tine...

Si drumul acesta...dar mai bine tac si astept.

Duminica am ajuns la un capat de drum...am urcat pe varful unui munte...si am descoperit ca drumul meu de fapt de-abia incepe...si ca in fata mea mai e inca un munte...prea mare ca sa vad ce-ascunde el...

Viata-i o lupta...dar iata cine lupta alaturi de mine...

Pe tine suflet drag si scump te iubesc...si dragostea pentru care te-ai rugat ma tine treaza noptile...

Duminica seara, cand m-am sprijinit de tine, ingropata in emotii, flori si consecinte, pentru o clipa lumea s-a oprit si-n toata incaperea nu erai decat tu pentru mine, si multa, multa liniste si pace.

Te-am luat in brate si am ramas fara suflare...am respirat cu greu si am trecut mai departe...nu venise inca timpul sa ma gandesc prea mult la tine...

Am multe de invatat...si vreau sa invat.

Vroiam sa-ti spun...ca din toata multimea de oameni fericiti ce erau imprejurul meu...prietenii mei cei mai dragi si bunica mea chiar...doar tu mi-ai dat ce imi doream: liniste, siguranta si pace.
Ai ajuns langa mne si am simtit cum toate grijile si oboseala imi dispar.

Poate ai observat ca toata seara mai apoi am cautat sa ma aflu langa tine...asta a fost motivul.

Si acum...cateva promisiuni.

1. Scoala...aici e nevoie de multa munca. Go!
2. Familia...le voi spune spune despre alegerea mea si despre irevocabilitatea ei...si le voi spune ca-i iubesc.
3. Eu...aici am mult de munca, pana sa ma vindec. Domnul va avea insa rabdare...si vindecare.
4. Tu...aici voi lasa timpul sa treaca, rugaciunile sa curga si pe Domnul sa lucreze.

[une helene]

Am trecut piscuri ninse...si am zburat peste lacuri de gheata...

Am din nou aripile obosite...dar stiu ca acum...devenita fluture...ma pot odihni alaturi de tine pe o floare de vara...

Acum sunt si eu fluture pentru tine...si va trebui sa invatam sa zburam impreuna...

In sfarsit simt ca sunt pretioasa pentru tine...stii cum ma simt?

Ma simt ca o picatura de roua in rasarit de soare...ma prinzi? Ma pastrezi?

Vrei sa imparti o stea cu mine? Vrei sa imparti o viata cu mine?

Vrea sa te vad zambindu-mi zi de zi...vreau sa te aud cantand la chitara...vrei sa imparti un cantec cu mine?

Mi-am pus increderea acolo unde trebuie sa fie...si ti-am dat din nou tot ceea ce sunt...ai grija...

Ai spus ca ma vezi copila...sunt. Ai spus ca ma vezi micuta...sunt. Ai grija. Sunt cine sunt...in speranta ca voi putea creste frumos...in speranta ca vom putea invata impreuna ceea ce nu stim unun despre altul si despre cum se poate trai impreuna.

Te iubesc. Te iubesc. Te iubesc.

[une helene]

cat de frumos rasuna in mine gandurile tale uneori...si cat de clar simt ecoul pasilor tai prin sufletul meu...
port in mine amintirea prezentei tale...si nu pot decat sa astept sa treaca orele mai repede...pentru a te reintalni.

e asa de ciudat...sa stiu pe cineva care ma stie mai bine decat ma stiu eu...care ma ghiceste si ma simte, care ma iubeste asa cum numai tu stii sa iubesti...

pot din nou sa multumesc pentru tine...si...vreau sa-ti spun ca te iubesc...si nu pot lasa pe nimeni sa te raneasca...

stiu ca si tu ai luptat pentru mine...si eu fac la fel.

primesc ecourile gandurilor tale...si as vrea sa pot face in asa fel incat gandurile tale sa fie mereu din cantece si flori...

AMINTA (CHRISTINE)
..............................

I've decided,
decided . . .
Past the point
of no return -
no going back now...
..........................................
one final question:
how long should we
two wait, before
we're one . . .?
When will the blood
begin to race
the sleeping bud
burst into bloom?
....................................

BOTH

Past the point
of no return
the final threshold -
the bridge
is crossed, so stand
and watch it burn . . .
We've passed the point
of no return . . .

[une helene]

Ce stiti voi cum se masoara fericirea? Atata vreme cat nu ati masurat-o inca in zambetele celor dragi, in sarutarile celui iubit sau celei iubite, in imbratisarea copiilor vostri...nu stiti nimic.

Eu sunt acum la varsta in care imi masor fericirea prin deschiderea unor porti catre cer...prin prezenta iubitului meu langa mine, prin strangeri de mana si dragostea citita in sufletul sau...

Imi masor si zilele...in harul primit din dragoste si in dragostea primita din har..."Harul este darul Domnului, ca raspuns la neputintele omului"...

Am primit un cadou: stii sa dansezi...asa cum stiu si eu...iata...pana si aici esti un raspuns al dorintelor mele rostite si nerostite...cat de mult te pot iubi...

Ma doare uneori gandul ca nu te-as fi cunoscut...si apoi mi aduc aminte de la Cine
te-am primit...

Cat de dulce poti fi uneori...copil al unei lumi ce pare imaginara...si uneori este...si cat de mult s-a lipit inima mea de tine...

Te caut in visele mele...si te gasesc in sufletul meu...ma trezeste dimineata dorul de tine...si vad cum dorul de mine te face sa ma cauti si sa ma vrei langa tine...

Ce mult imi place cand dorul ne aduce impreuna...

Mi-ai zis: "Iar cand nu te-am avut aproape, nu am putut trai fara tine..."

Ce inteleg altii din lupta noastra?

Conteaza altceva in afara de faptul ca eu te inteleg si ca tu ma intelegi?

Si chiar daca am fi numai noi doi, si nu am fi singuri...caci ne apara Dragostea Sa...si suntem DOI. Nu suntem singuri...nu...

Te sarut in vis, deocamdata. Cauta-ma...asa cum numai tu stii sa o faci.

[une helene]

Si sunt trista pentru ca ploua...pentru ca sunt singura si aici e frig...pentru ca nu stiu sa iti vorbesc cand esti obosit...de acum nu te mai sun cand esti obosit. Clar.

Sunt suparata pe mine...pentru ca mi-am stricat o seara frumoasa...dar oricum...ziua a fost de la inceput compromisa, prin faptul ca ploua atat de urat si de oribil...

Mi-e dor de tine...si as vrea sa fii langa mine.

Vorbim, da?

[une helene]

I hope I will always have something to give back, something to offer...I do not want to be known as alive but to be dead inside...

I want to feel, to share...to help...to offer what I am and what I can do with others...with the one I love, with my dearest and closest people...and with anyone in need that I can aid.

I am trying to become a butterfly...and today someone told me I can become one...

My dear...my love...my precious...knowing you are waiting for me to open my wings makes me ask for the sun...to dry me out...and to ask for the wind...to carry me close to you...to help me fly...

Your love is an instrument...as sharp as a scalpel...it cuts just as deep...sometimes...and sometimes as light as a feather...it touches my soul...your love and my love for you are instruments of change...

My love...I'm becoming a buterfly...can you see my wings? Can you have the patience?

Can you be by my side if a bruise a wing? Can you let me help you if you get hurt?

Would you share a flower with me?

What colour shall I be? What colour should I pray for?

Blue? Royal-blue?

Or autumnal colours? Or...perhaps...the colour of the wind?