O Dunăre şi 23 de apusuri

...pentru cei carora le place sa scrie

O Dunăre şi 23 de apusuri

Mesajde katika » Vin Dec 23, 2005 2:09 pm

noiembrie 2005

Amintiri sănătoase aş vrea
Să-ncapă cerul, Dunărea şi toate cele douăzeci şi trei de-apusuri.
Să adorm privind
bălţile cum işi inchid in amurg pleoapele de stuf...

Amintiri sănătoase aş vrea
Din pragul lor să intampin
Lăstarii primelor mele primăveri,
cu zambetul in mănuţe fragile,
Zambetul oferindu-ţi.
Din poarta lor, să salut, să ating, să mangai
Să-mi pară aievea
Cosaşii tolăniţi pe curcubee,
Astăzi inchişi in poze cenuşii,
Pescarii cu plasele de peşte pulsand ca inimile tinere,
Astăzi, doar bălţi şi iazuri sălcii.

Amintiri sănătoase aş vrea,
cu şolduri late, coapse pline,
In pantecele lor insămanţat,
Soarele, ades să-mi vină in prag
ca un copil la colindat,
-« Ne daţi ori nu ne daţi ! »-
Să-l prind de mană, să-l păstrez pentru zilele fără tine
Zile fără lumină.

Să-mi bată pruncii bălai la geam
la braţ cu răsăritul,
Să-mi umplu zorile de puful ce-l ţin ascuns in palmă.
Puf ce-l fură primăvara păpădiile !

Vreau tot ce surade, tot ce blestemă.
Petale căzute aşternut deliciilor păcătoase,
Aripi de greieri sau aripi de ingeri in toamne risipite
odată cu ele
Şi aripile mele.
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Fiorul

Mesajde katika » Sâm Dec 24, 2005 7:24 pm

Prima zăpadă n-a căzut,
Primul ger nici pe-atat
Soarele palpaie slăbit de lumină
Şchiopătand in raze decupate.
Surade, din cand in cand,
fragil, ca un copil in leagăn.
Dulceaţa căldurii din vară are acum gust de chinină.
Totuşi,
Un fior crancen mă prinde pe la spate.

Ploaia s-a retras in amfora cerească
Din care zeii lacrimile-şi iau
Cand au chef să jelească.
Vantul nu mai pandeşte
pe la colţ.
Nici din stejar nu mai sare,
unde-şi ţine-ascunzătoare.
Orbit de roşul cămeşii
-aşa zice-
nu se năpusteşte.
Şi totuşi
Un fior mă năpădeşte.

Tu vii, te-apropii
Ai mainile fierbinţi,
suflarea asemeni.
Corpul ţi-e cald ca un pui ieşit din găoace.
M-atingi.
Fiorul nu-mi dă pace.
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Focul din lalele

Mesajde katika » Dum Dec 25, 2005 7:48 pm

Glezne şi ingeri fugeau de pe socluri
prin senzaţii de lut, secunde şi praf
Te aşteptam in parc, in seara ceea
Cu ochii arşi de focul de lalele.

Sori şi ani inchipuiam langă tine
Venind, trecand, revenind in altă limbă
Printre lacrimile uscate pe maini de statui.

Ingerii adăstau in zbor
Răpuşi de roşul de lalele
In aripi mai păstrau mirosul merelor din rai.
Smulgeau petale,
ruji de obraji pentru zilele de sărbătoare.
Aureole rămaneau agăţate pe gardurile din serai.
Eu printre ei! Intarziai...

Alţi ingeri
muşcau buzele petalelor de lalele.
In colţul gurii veninul minţind in culori fragede de viorele.
Te aşteptam. Eu, umbra mea si Sfanta Vineri...


Ape amare păstrate in batiste brodate.
Săruturi, gene, petale uscate
Cu miros de naftalină răzbăteau din buzunare.
In ale mele, doar mainile, tremur şi aşteptare.


Şi la capătul baladei, sub coroana de hamei
Umbre şi sori injunghiaţi, iar printre ei
Intr-un tarziu, tu, inger sau demon, pui de iele
Nu se ghicea in intuneric
Ţi se vedea in ochi doar roşul de lalele.
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Mă va găsi toamna lângă tine?

Mesajde katika » Lun Dec 26, 2005 12:16 pm

Pe o laviţă aşezat, timpul
stinge in găleţi var pentru zidurile
ce vor inchide ochii şi petalele de trandafir, săruturile.
Stropi albi mai scapă din cand in cand
nimerind pe timple
Rătăcite prin anotimpuri şi ani.
Incă dăinui in verdele fără toamnă, de raze mă impiedic
De muguri mă scutur in chiote tampe.

Văpaia obrajilor
va frige intr-o zi in frunzele insangerate de toamnă
şi nu in palma ta.
De macii ce infloresc ades in mine
s-or umple lanurile in care alte primăveri
vor număra spicele de grau.
Vei căuta in grau căldura
sau in amurguri palpairea unei lumanări?


íŽl văd prin ani.
íŽi atinge incet pleoapele de crin
de frică să nu cadă.
íŽl văd cum ii sărută nările de manz sălbatic
Tremurand de frica trăirii străine.
íŽl vad şi el mă vede.
Dar văd că nu eşti tu.
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Ea

Mesajde katika » Mie Dec 28, 2005 9:27 pm

Bătea in uşă. Mă miram. La ora aia?
Ningea in fulgi de inger, aripi deşirate.
Viu era doar scarţaitul ghearelor de corb in zăpadă.
Frigea in sobă tăciunele.
De maini nevăzute gatuită, noaptea amuţea.
Deschid. E ea!
I-am zis, cu drag, să intre,
Să-i incălzesc picioarele?
Să-i fac o cafea?
Dulceaţă de struguri roşii?
Se aşeză pe canapea...
Pe geam ranjea in ţurţuri – se insera –
O bufniţă sau o cucuvea?
In farfurie, ceaşca de cafea!
In zaţ se descria un drum, ultimul,
Era chiar drumul de la canapea
Pană la uşa pe care a intrat şi a ieşit ea.
In zaţ se zicea
De mine şi de ea, de ceaşca de cafea
De cucuvea!
M-am ridicat şi tristă am rugat-o să mai stea.
Zicea ceva de altcineva...
„In fine!â€Â
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Pământului să-i ţinem de cald

Mesajde katika » Joi Dec 29, 2005 12:16 pm

O blană de nurcă intinde toamna peste creste
Pămantului ţeasta să-i incălzească.
Să nu ingheţe sevele şi bulbii.
Cu nurii la vedere, aleargă fără straie
femeile şi ulmii.

Frunzele vor mugurii să ocrotească
Aşa cum aluatul il ţii sub cojoace
Să dospească, să crească.
Stejarul, lalelele
Arţarii, ghioceii,
Măceşii, Mariile şi Ionelele.

Să plangi cu lacrimi dulci copilăria.
Să nu-ţi plangi amarul, iubirea
In primăvară albinele să nu se otrăvească
Sorbindu-ţi din florile de salcam fierea,
şi nu polenul, mierea.
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Păsări de pământ

Mesajde katika » Mar Ian 03, 2006 2:49 pm

Păsări din alte vieţi

incremenite in zbor

sunt munţii.

Poate Divinul lepădandu-se intr-o dimineaţă de necuprinsul firii

a poposit in sanul naturii.

Pe un trunchi şezand, văzu zborul falnic al vulturilor cu aripi de orizonturi tăiate

şi-şi zise «Frumuseţile nu trebuie uitate»

Astfel, zborul păsărilor l-a impietrit in stanci.



Cu o mană intinsă pe o culme

aduse soarele mai aproape

să le incălzească sangele pulsand incă in vene.

Cu cealaltă mană aduse stelele,

lumanări pentru nopţile singuratice.

Cu degetul desenă norii.

Păstră verdele penelor pentru pădurile de brazi.
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Mesajde katika » Mie Feb 08, 2006 12:16 pm

Bătrana Dunăre! Privea paşnică, sfantă, cu braţele incrucişate cum amuţeşte satul, cum cască pisicile, cum se zbat peştii in plasele pescarilor şi... in paharul cu rachiu din bufet.Zambea. Zambea văzand că toate merg după legea ei. Pe mal tinerii se iubeau pitiţi după sălciile plecate in temenele. Ce se mai iubesc puii de lipoveni! Incă mai miros a lapte de ţaţă şi ei impărtăşesc sărutări şi blandeţuri. Ea se ineacă in ochii lui de papură, el in ochii ei de peştişoară. Iar Dunărea...Dunărea işi vede liniştită de eternitatea ei, spărgand seminţe la porţile cerului.


(din "Gardul de stuf")
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Mesajde katika » Mie Mar 08, 2006 11:55 am

Peisaj de iarnă

Cu dinţi ascutiti de somn
crivăţul muşcă amarnic
palmele vineţii ale bălţii.
Ochii incercănaţi ai apelor
caută in cer,
prin mirajul de nedesluşite cristale,
soarele sănătos de vară.
Corbi sau poate fantoma unor lebede,
petrec orizontul cu un lanţ de aripi –umbre?-
Paşii a doi pescari
cu năvodul şi cerul pe umăr
ingană silabele bocetului
inchis in pojghiţa de gheaţă.

Gri de ceaţă, galben de grau,
garduri de poveste veche,
lutul de mine şi lutul de sub mine
intrăm odată cu umbra copilăriei
pe poarta varstelor.
Ne privim.
Ne recunoaştem.
Aceleaşi lumini strecurate printre gene,
Acelaşi rictus crestat in colţul gurii...

Barba unui bunic
prin care vantul copilandru
işi strecoară degetele
este balta din grădina şi din inima mea.
Fulgi de nea şi de cenuşă
i se aşează tainic pe tamplele de papură.
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Mesajde katika » Lun Mar 13, 2006 2:12 pm

Cioburi din ceruri





Un inger cataplectic

adoarme in carca mea.

Harpa imi alunecă in braţe...

(mă apasă povara aripilor )

Ating corzile harpei.

Notele incep a fugi care incotro

adăpost să caute in nervurile unei frunze

sau mi se strecoară intre crestăturile palmei.





Cine ingană la colţul străzii doina de jale?

Un inger! imi zice un poştaş.

Strange bani de curent!

Zice că s-a stins lumina felinarelor de la poarta Raiului.

Zice că au ars felinarele care luminează pămantul.





Din carciuma de alături un altul a ieşit.

De prag se impiedică şi haloul il sparge de asfalt.

Un cerşetor se repede,

un copil cu unghiile negre se repede

să adune cioburile răsfirate pe caldaram.

Cerşetorul ridică un harb,

il azvarle in traista cu bucăţi de paine uscată

invelite in ziare cu miniştri asasinaţi.

Copilul desenează un şotron.

La fiecare săritură

praful de lumină tresare ca mălaiul in ciur.

Praf şi pulbere s-a făcut lumina din Rai.
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Mesajde katika » Lun Mar 13, 2006 2:15 pm

Noaptea




De geam noaptea obrazu-si lipeste

- rasuflarea sa-mi ghiceasca-

cu focul de sub pleoape

degetele sa-si incalzeasca.

Buzele pe piele i le simt reci.

In ochii goi, de ceata

Ranjesc priviri de iele.

In hora se dezlantuie, cu nuiele

Biciuie sori, luna o musca de fata.



Se stinge in chinuri ziua,

Stelele scancesc in sughituri de licurici

Umbra evadeaza in tipare de urna,

talia vrea sa-si largeasca.



Tinerii se indreapta spre parcul cu lalele.

Domnitele luneca pe asfalt

Precum miresele la altar.

Nu stiu ca timpul e cel care le poarta mana

indreptandu-le

nu in parcul

in care infloresc primavara lalele rosii,

pline ca sanii,

sangerii ca plamanii,

ci, in care lalele se ofilesc intotdeauna la sfarsit de primavara
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Mesajde katika » Mie Mar 22, 2006 11:47 am

Onor

O poveste se mai spune in munţi

prin glasul cetinilor de brazi

despre cei care

din propria carne

ţării au făcut zăgaz.



Ţaşnesc izvoarele din stanci

ca sangele din trupul rănitului.

Ghiulele

par să fie ţipetele vantului,

iar piscurile stau la poarta cerului

cum de noapte in tranşee

stau de veghe două santinele.



Plouă.

Ropotul stropilor pe piatră

imi aminteşte marşul sacadat

al soldaţilor ce dau onorul

in Ziua Naţională,

celor ce zac sub vatră.
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Mesajde katika » Mie Mar 22, 2006 12:09 pm

Poezie pentru mama

Mugurii dau altfel invoaltă

pe crengi de salcam, pe irişi de baltă

Soarele mai viu răsare. Altfel se iveşte luna.

Poate ştii -sau nu- dar soare şi tu sunteţi totuna.



O zi in an sfidezi Divinul.

O zi in an de cer te-apropii

Aşa uşor ! ...cum vor dar nu pot plopii.

O zi in an se indulceşte pelinul.



Ingerii din harpă ţie să-ţi ingane aş cere

Căci vocea mea-I profană, iar vorbele efemere.

Cu flori, tămaie, mir şi slavă ades te-aş venera

Incat Divinul, mă-ntreb, de nu s-ar supăra.
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Mesajde katika » Mie Mar 22, 2006 12:09 pm

Dimineaţă de august

Norii gonesc spre apus,
biciuiţi de plopul de la marginea gradinii.
Se adună la grămadă ca puii sub cloşcă,
se inghesuie, se imprăştie,
se ciupesc, se dezmaţă.
Intre buzele de puf ale cerului se opresc ingerii
şi pătimesc in senzaţii nepămantene admise.
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Mesajde katika » Mie Mar 22, 2006 12:10 pm

Lacrimile lui Isus




Isus stă răstignit pe-o crizantemă.

Lacrimile lui nu sunt decat petalele minunii ce se dezminte.

Minunea işi spune minciună,

Crizantema işi spune mătrăgună
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Mesajde katika » Vin Mar 31, 2006 11:09 am

Copilul fără casă



Copilo, ce caţi aici, pitită-n colţul rece de piatră?

Cine te-a năpăstuit?

Ţi-s mainile-ngheţate,

Ţi-s ochii-nlăcrimaţi,

Ţi-e zdrenţuită pielea şi hainele pătate.

„Candva avut-am casă,

părinţi şi fraţi,

copii de joacă.

Fraţii de hrană mă lipseau,

părinţii trăiau in lume ca mărăcinii in pustietate,

-vantul de oriunde-ar bate

şi oriincotro i-ar indrepta

Pretutindeni, numai deşert.

După cate-am indurat

Nepăsare, sudălmi, batjocuri

Fraţii, din cămin, m-au alungat.

„Cum te cheamă copilă cu vise de raiuri uscate?â€Â
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Mesajde katika » Lun Apr 03, 2006 3:05 pm

Arheologie

Talpa contrazice lutul de zaţ de cafea

ilegal lăsand urma ca o infrigurată tăgăduire a vanităţii.

Atat cat ţine o bătaie de inimă apuc timpul de manecă,

dar vantul imi suflă sarcastic in ureche

in hohote de ras

spunandu-mi că rune lasă doar zeii,

oamenii lasă urme incăpăţanate de copil isteric şi răsfăţat

pe care pămantul şi timpul nu şi le vor pe piele.

Aşa cum tu de praf te ştergi,

aşa se şterge timpul de noi.



Amurgul işi joacă rolul de actriţă

cu ruji aprinşi in obraji.

După cortina de nori, cu morgă de dricar,

noaptea aşteaptă

să scape intunericul in creuzetul de lumină .
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Mesajde katika » Vin Apr 07, 2006 11:17 am

Sangele amurgului curge din inima ta

íŽţi pipăi pulsul !

“O vasectomie insangerează cerul
Sau e doar reflexia unui mac in apele lui?â€Â
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Mesajde katika » Lun Apr 10, 2006 4:24 pm

Noroc!

Mă strecor in viaţă ca un bob de strugure
printre teascuri pe canea,
in vadra in care musteşte o emisferă.
Bobul galben de soarele ascuns in el seară de seară!

Voi nimeri in paharul de cristal
cu picior inalt, umplut pe jumătate
de pe masa burghezului ce va concedia şi chelnerul şi vinul?
Voi nimeri in sticla ciobită
de pe tejgheaua unei carciumi cu oprire in purgatoriu,
a rătăcitului in soartă, trei sferturi nefiinţă restul indoială?
Care soartă?
Soarta oarbă ce bate la poarta tuturor, mai puţin a lui!

Rătăcitului ce-şi numără bănuţii adunaţi in batistă peste zi,
cu sărăcia alfabetizată in noduri ca un quipu al vechilor incaşi,
e cert, i-aş ţine şi de foame, şi de dulcea pierdere in uitare.
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Mesajde katika » Vin Mai 12, 2006 12:12 pm

Apostazie




In păr, aurore şi infinituri

Cu infatuare refuzam

Infinit eram

eu pentru toate infiniturile.



Zeii nectarul din mana-mi degustau

deşi nici zei, nici sori, nici taine

din mine nu rodeau.

Superbi eram in omenia noastra

ai cerurilor necredincioşi iezuiţi,

superbi şi pizmuiţi.



Arhangheli işi caută drumul acum inapoi

spre infinit

la linia doi,

din palma mea cu nectarul sfant acrit

ca laptele in pieptul de ştiriţă fecioară,

trenul cu o singura oprire

spre zările intoarse

cu spatele la mine, infinitul de oase.
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Mesajde katika » Vin Mai 12, 2006 12:24 pm

Drum fără vamă

Drumul e circulabil spre marginea prăpastiei
pe un curcubeu alb-negru
in ruine
vopsit sumar cu var lavabil.
Doar intunericul a ramas integru,
nu-I trebuie culori sa descrie neantul.
Grăbeşte-te, un singur loc mai e vacant!

Paşi inapoi ca marea ce se retrage adanc in sine
mă-nduplec să fac
prin cartierul vivacelor umbre
quasari pentru lumina de mucegai a “vivaceluiâ€Â
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Mesajde katika » Vin Mai 12, 2006 12:34 pm

Traseu nemarcat

Se furişează gandul printre ceruri potecate
Izbindu-se pe-alocuri de lacrimi străine
De statui, in rugăciuni uitate
in faţa altarelor divine.

Multe păsuri
aşteaptă să fie decretate
in pragul dregătorului de păcate.

Tot acolo pentru veşnicie
un “Să dea Domnul!â€Â
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Mesajde katika » Mar Mai 16, 2006 9:25 am


Zbor in arendă


Zbor neajunsă in zborul şoimilor

sunt mai verde decat verdele verii

in patimile tuturor şi a toate

mă regăsesc.

De ale lumii toarte

mă prind ca de leagănul loialei copilării

mă avant in zări

orizonturi din loc urnesc.



Pană-n vintrele cerului aş pătrunde

Nopţile cu stele gangave

intr-o sticlă cu răvaş

le-aş strange

şi pe fundul mării

găsi-le-aş lăcaş

in loc de ancoră sau catarg de epavă



Iar dacă năzuinţa mi-e prea mare

Pentru o zi să mor aş cere

Ziua in care

Mi s-ar da

Putinţa, zborul frunzei de stejar

De-a arenda.
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Mesajde katika » Lun Iun 19, 2006 11:24 pm

Zborul in arendă

Zbor neajunsă in zborul şoimilor

sunt mai verde decat verdele verii

in patimile tuturor şi a toate

mă regăsesc.

De ale lumii toarte

mă prind ca de leagănul loialei copilării

mă avant in zări

orizonturi din loc urnesc.



Pană-n vintrele cerului aş pătrunde

Nopţile cu stele gangave

intr-o sticlă cu răvaş

le-aş strange

şi pe fundul mării

găsi-le-aş lăcaş

in loc de ancore sau catarge de epave.



Iar dacă năzuinţa mi-e prea mare

Pentru o zi să mor aş cere

Ziua in care

Mi s-ar da

Putinţa, zborul frunzei de stejar

De-a arenda.
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Mesajde katika » Lun Iun 19, 2006 11:25 pm

Preacuvioasa rugină


Mă soarbe malul

intr-un ochi de catarg

mancat de timp, in dureri de ruine.

íŽi ating cu degetele varful

ca pe-un bot jilav de caine.

Pe mările mainii scapără fulgere de vine

amintind de valuri

cand de stele arhaice se sparg.


In nisip bat inimi, in fiecare fir

mă prind de urme,

cum in biserici am văzut

-cand mergeam să nu mă rog-

in genunchi să cadă un milog

cu mainile spre patrafir

să ceară indurare pentru vise necreştine

cu un pat de paie şi un colţ de paine.



Suntem noi, doi invechiţi

eu de tinereţe, tu de sori mucegăiţi

ochi de curcubee pe goblen de cer impunse

cu undiţe pescăreşti

de mătasea broaştei unse.
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Mesajde katika » Lun Iun 19, 2006 11:26 pm

Do de venă



Sub lampa mea se-aşează notele de clavecin

din camera de-alături, cu uşă şi pereţi bordo.

Mai iau o beladonă, mai hai! un strop de vin,

spre lună evadează un ultim re, un ultim do.



Cu venele din braţul stang

să-mi ţes am vrut cu acul, in loc

de aţă, doi lei bucata de la iarmaroc,

un drum insăilat cu sange.

Eu să nu plang!

Doar să mă uit cum pentru mine

in toamnă plopul plange.



Corbi in ochi inchid şi ochii ii inchid in pernă.

Un orizont de aripi

imi descinde-n pleoape ca un drapel in bernă.
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Mesajde katika » Vin Iun 30, 2006 12:20 pm

Inimi de hermine

Globul de purpură se holbează bazedovian spre creste.
Le jupoaie de umbre ca pe-o helge de vie.
In ochi de iezer fără pleoape, ablefarie,
picură ziua de sange, se zvarcoleşte .
Şi ca un haruspiciu din vechime
intrezăresc in inimi stancoase de hermine:
maine, drum lung spre varfuri adamite,
in cleşti de ulii prinse, in crucile-adormite.

Ora se inmoaie in ceţuri de vin merlot
ca painea de cuminecare in ritual ecleziastic.
M-ar tescui, m-ar stoarce.
Le simt pe piele.
Parcă mă macină, mă rod...
Tarziu! Eu sunt deja un maraschino intr-un pahar de plastic.
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Mesajde katika » Lun Iul 03, 2006 10:00 am

Vreau să păşesc in nisip pană la coapse



Cu următorul pas o să mangai buza mării

-imi spun

in vals de seară cu apusul

ce-mi izvorăşte din şira spinării

şi pentru o clipă cred că-s mainile tale

cand pe spate mă spălai cu săpun.



Pe piele şi pe păr cerui

sării să-mi ţină de crustă

tarandu-mă să nu mă doară

ecoul rădăcinilor de stuf

sau murmurul iubirii din lacustră.



Vreau să păşesc in nisip pană la coapse

Pe suflet să-i calc,

in el să lepăd un păcat,

eu sunt doar un morman de frunze

şi amfora demult s-a spart.
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Mesajde katika » Vin Iul 07, 2006 2:26 pm

Amin chitării de brad


Se ofilesc cu jale, flori de colţ in naos

de piatră, cu muşchi la căpătai

in loc de perne albe.

O dată crestele mai toarnă paos

de ulii, peste paini de trupuri rumene,

peste ochi rotunzi de macabe.

“Să plimbi, luntraşe, nebătranii

oriunde

dar să-i intorni mereu in preajma stanii!â€Â
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Gardul de stuf - Cap 1

Mesajde katika » Sâm Aug 12, 2006 12:18 am

Ulia


Vantul aleargă desculţ pe străzi stanjenit de goliciunea bobocilor plesnind la tot pasul. Mugurii pocnesc ca boabele de porumb intr-o tavă incinsă. Micile marsupii dau viaţă şi splendoare. Vor fi flori de măr sau de salcie, rozete de piersică sau albeţe de cais. Tot ce ochiul hapsan poate vedea suferind că nu poate cuprinde. Prin livezi se aud sibilinele ciripituri ale cintezelor ieşite in toi de primăvară la o şuetă. Miroase a pui ieşit din găoace.

E postul Paştelui.Vasile e dus la utrenie. Intre timp Marica pune peştele in ceaun pentru borş.
- A prins Vasile peşte destul pentru săptămana asta... somotei, caras, biban. Plătica o s-o dăm la pui. Achim, ai reparat gardul?
Flăcăul, cu tuleiele abia mijite, cămaşa de bumbac incinsă cu un pois, se scutură de fan indreptandu-se spre locul de unde vine vocea mă-sii.
Nu poartă cizme. Deja e sfărşitul lui aprilie, iar pămantul incepe să se incălzească. De o săptămană se chinuie să repare gardul dăramat de boi. Dacă ar fi iarna, ar fi uşor. Ar lua sania s-ar duce in baltă şi ar tăia stuf cat să facă zece garduri. Mai ales că iarna asta a fost la stuf de puteai să faci acoperiş, grajd şi gard pe deasupra. Numai cu cel din grădină taică-su a peticit acoperişul şi grajdul. Dar acum e primăvară, apa din bălţi s-a umflat şi nu mai poţi să-l iei decat cu lotca. Multe drumuri de făcut, multă bătaie de cap.
- Unde găsesc eu acum, stuf de acoperiş. Trebuie să fie şi inalt, şi să nu fi dat in floare.
- Mergi la Sava in grădină. íŽi duci un litru de ţuică de corcoduşi şi el iţi dă.
- Daaa, beţivul ăla!
- Beţiv nebeţiv omul munceşte! Deja a pus cartofii. Cand vine batica de la biserică trebuie să vorbim ca maine să punem şi noi. O să zică lumea că suntem leneşi.

Răsăritul...seamănă cu nodul unei cravate galbene la un costum albastru!
Ulia salută cu un zimbet pescăruşii şi razele de griu copt. Priveşte aşezată in iarbă, linia ghiolului. Cu ochii ţintă la stufăriş. Oare numără bobocii de gască sălbatică pitiţi in papură? Se scutură de soare in limpezimea dimineţii, apoi, cateva clipe, privirea-i rămane agăţată in albastru.
Din stuf ca un cioc de lebădă apare lotca proaspăt smolită. Buzele iau freamătul stufului. Inima e palidă ca nufărul galben. Şi-ar lua-o-n maini, să-i dea vreo două palme, să-şi revină. In loc de săruri sau oţet. El e! Petrica.
Printre ramurile de salcie, soarele şi pescarul se privesc ochi in ochi ca doi prieteni foarte vechi. 펺i spun in impresii de lumină fericirea de-a se fi intalnit doar in acel loc.
- L-a luat Magelan să prindă caraşi. Săracu'! gandea Ulia.
íŽl va aştepta pană va arunca plasele. Mă-sa ştie că e cu Maliuc, murgul lor, la adăpat. Ştie de asemenea că Ulia se va scălda in ghiol. Ăsta-i răsfăţul ei in dimineţile de vară. Două ore in care mainile ii vor mirosi a mentă şi nu a peşte. Două ore in care se scaldă, cutreieră malul ghiolului, inoată pană-n pădure.Se odihneşte sub mărul pădureţ de la lizieră. 펺i impleteşte o cunună din flori de camp. Apoi o ia pe jos spre casă.

Manzul soarbe cerul din apa bălţii. Soarbe ochii şi cerul din ochii reflectaţi in luciul ghiolului, brunul blănii care incă nu imită indeajuns pămantul şi coaja de cartof. Apa e rece şi dulce.
Un bondar tresare...işi ia zborul spre inalturi. Pe aripa dreaptă poartă rouă, păpădie şi cenuşa iubirii de ieri. Cenuşa pentru durerea de stomac...leac băbesc. Rouă pentru ochi. Zeilor le-au secat lacrimile. Să plangă văzand răsăritul, să plangă de iubire, să plangă regretele. Cruntă e durerea sau bucuria fără lacrimi.
Ulia işi udă faţa cu roua de pe un mănunchi de mentă. Roua se usucă. Se usucă lacrimile zeilor.
Chiar la colţul de langă şcoală ...
- Ulia, cred că o să scot un coş de peşte.
- Nu e cam tarziu pentru pescuit? Cre’ că deja e opt.
- Păi tu crezi că acum am venit? Sunt de la cinci aici. Te-am visat azi noapte...
Zimbeşte şăgalnic. Obrajii, mere coapte in soarele de iunie, se vor sărutaţi. Se aprind, se aprind, se aprind. Sărutul vine ca un cub de gheaţă. Mărul işi cuminţeşte rumenia. Se preface matur. Ca domnişoarele ce poartă platoc cu chicică pe dedesubt şi părul in două codiţe impletite, prinse in coc cand se vor femei.
Ulia se gandeşte că-i va veni şi ei randul să poarte chicică. Mărul se rumeneşte iar. Mai tarziu cu madameria. Incă un an, doi ne rumenim.
- Ulia, vii diseară la colţ? O să vin cu harmoşca.
- Maine e duminică. Oamenii o să fie la vecernie şi noi o să dănţuim cu harmoşca? Hreh!
- Măcar vino să te văd. Ne plimbăm un pic pe dig şi apoi...pleci.
- Mai vedem. Şi apoi tătica mă omoară dacă află că in timp ce el citeşte din "Apostoli" eu mă plimb cu tine pe dig.
- Nu stai! Vii, te văd şi pleci.
- Bună ziua, Petrica! Nu am primit cumva scrisoare de la fii-miu ăl mic, din armată?
- Nu tiotca Maşa n-a venit nimic de la el! Poate face mult de-acolo de unde e el!
- Cre’ că! Da' tu să-mi spui dacă vine. Să-mi spui de indată.
- Da, da, cum să nu!
Bătrana se indepărtează cu caramasla pe umeri. Nu are nici ea fantană ca multe dintre casele din sat şi ia apă de la ghiol. Aşteaptă de un an scrisoare de la fii-su! Cu un platoc de lană infăşurat in jurul capului, covarşită de greutatea găleţilor, deschide portiţa de lemn. Şi gardul ei e din stuf, aşa cum e şi acoperişul şi pavetca, şi butca de vară. Doar poarta e din lemn. Doar poarta e burgheză. Doar poarta pe care va intra fii-su e cuviincioasă. Vinde ouă, roşii şi ce mai găseşte prin grădină, iar din banii stranşi vrea să-i ridice o casă ălui mic. O casă din chirpici şi s-o acopere cu stuf. Să intre şi el in rand cu lumea cand va veni din armată. El nu va face decat să-şi găsească soaţă. Paine face la cuptor. Iar ceaiul şi-l indulceşte cu fructe. Zahăr nu cumpără decat de Paşti, pentru cozonac. Doar sare cumpără de la magazin. Un sac la inceputul anului. Bătrana intră pe poarta aristocrată zambind la gandul de miere ce-i indulceşte bătraneţile neputincioase.
Ulia o mai ajută din cand in cand in grădină. íŽi mai face o ciorbă de peşte. íŽi mai aduce apă de la ghiol. Tare ar vrea-o ea pentru Stepan al ei, dar dacă Uliei i-e drag Petrica Poştaşu’... Deşi nu inţelege de ce ! Că Stepan al ei e mai frumuşel. Cu mustăcioara rotunjită ca un zambet. El e tot un zambet. Bruneţel, voinic, cu ochii de pămant. Aşa e in poză. O ţine pe măsuţă sub celofan. S-o mai fi ingrăşat! Sau poate a slăbit că de, armata nu e nuntă. Sau e... Cand te insori cu foamea. Ulia e fată bună şi smerită. Să dea Dumnezeu să fie cu cel ce-l iubeşte. Petrica Poştaşu e băiat cumsecade. Atat doar că e pistruiat şi cam slăbuţ. Dar e bland. O spun cu voce tare ochii.

Din stuf răzbate mirosul dulce al ghiolului. Pe loc ţi se face sete. Merg unul langă celălalt atingandu-se din cand in cand din greşeală. O greşeală preadorită. O dorinţă tăinuită de ochii lor plecaţi.
Dar ca un vanzător guraliv de ziare, roşul obrazului işi strigă fericirea. Ulia se uită in pămant, ii vine să-şi bage capul adanc in pămant, dar oricum s-ar ascunde, roşeaţa răzbate şi invinge chinuind-o pană la lacrimi. Primăvara imbracă catifeaua petalelor de lalele roşii. 펺i soarbe mierea din mugurii de salcie.Porneşte in căutarea perechilor de indrăgostiţi imprăştiaţi ca licuricii. íŽi găseşte după mirosul de paine coaptă abia scoasă din cuptor. Sau după mirosul de flori de măr. Cu greu o găseşte pe cea care şi-a strecurat in san bucheţelul de mentă. Mirosul pielii tinere o păcăleşte. Peste tot miroase a muguri. Şi nucul centenar miroase a muguri. Primăvara ii prinde din urmă cu o adiere.

***
Avatar utilizator
katika
Junior Member
 
Mesaje: 100
Membru din: Sâm Iun 19, 2004 11:00 pm

Următorul

Înapoi la Scrieri, ganduri si jurnale

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 3 vizitatori