momente aniversare

[eyewitness]

sunt emotionat. momentul pe care il traiesc azi nu se poate descrie in cuvinte. lacrimi de bucurie imi napadesc ochii . ultima uara cand am incercat sa astern pe hartie momentul emotionant al livrarii celei de a zecea mie piulitza care a parasit puarta fabricii spre beneficiar , sc metalica arsenic srl , a fost 28 octonbrie 2003. atunci livrasem 10.000 bucati, azi ma pot mandri ca numaru a crescut la 15.000 devenind primu lacatus din tara care a optinut aceasta mareata performanta. la noi in atelier este obiceiul ca la fiecare 5000 de piulite livrate la beneficiari fiecare angajat sa faca o trecere in revista a celor intamplate de la ultimile 5000 de piulite incuace. n-as vrea sa vorbesc de atelier pentru ca se stie ce facem la atelier zi de zi. asadar, sa vorbim despre lucrurile nevazute, despre colegii mei sudori, lacatusi ,sculeri, matriteri , strungari asa cum i-am vazut io in afara fabricii.

cred ca cel mai mare castig pentru intalnirile din afara fabricii a fost ghebosu. un pusti ciudat, ucenic la nea staicu rabotoru care cand ierea vorba de tzuici dupa program se invoia la maistru si pleca cu fro juma de ora inainte la nea tase care tzine carciuma chiar gard in gard cu fabrica. ne astepta tacut ,cu tzoiu pe dinainte si ore-n sir nu scotea nici o vorba. ierea mut de la 3 ani de cand ma-sa ia dat sa faca gargara cu o solutie de verde de paris in loc de albastru de metil. un al doilea castig al intalnirilor de la tase a fost ca ghebosu avea un aparat smena 8 , mostenire de la bunica-su pe vremea cand bunica-su merjea regulat la moscova in excursie cu oneteu unde ducea tenesi chinezesti si ciorapi tricodava din bumbac si venea cu caciuli de blana si mariushka. chiar daca avea un defect la diafragma si pozele ierea trei sferturi cu o pata neagra verticala fara acest aparat nu am fi avut atatea amintiri nemurituare. ca sa imortalizam tot grupu nostru ne asezam pe verticala unu in carca celuilalt , nea tase oferindu-ne o scara veche de lemn pe care o mai folosea cand urca pe acoperis sa mai lipeasca bucati de carton asfaltat cand plooa prea tare.

un alt personaj al grupului nostru ie si frasineanu cu numele de botez drumeag pe care lumea l-a poreclit boa. aaaa, sa nu va ganditi la sharpe , nici vorba, frasineanu a trait mult tinp la tzara langa fierbinti si mai merjea cu soru-sa cu caruta cu boi la balotesti la prisma sa i-a provizii ca tac-su tinea butic visavis de poshta. soru-sa era cam nebuna si chiar daca a stat si la timis fro 2 ani ,au trimis-o acasa ca incurabila. s-a certat intr-o zi cu frasineanu al nostru tare de tot , ca asta ii scosese batzu de la carutza care fu pus langa bancheta ca schinbator de viteze ca soru-sa zicea ca merje cu opelu decapotabil si nebuna i-a zis in gura mare : frasinene, esti un bou. asta , se pune cu nebuna si-i zice si iel : ba tu esti o boa si de-atunci toti in sat ii zic boa. ie baiat de treaba frasineanu, mai chiuleste da se are bine cu maistru ca i-a facut lu maistru un cotetz pentru caine din tabla de 6 galvanizata o minunatie.

frasineanu se intelege bine cu musca ,sudori amandoi , musca insa ie mai activ ,munceste mult da prost insa la noi nu conteaza cum muncesti ci cat muncesti. piulitele sa iasa ca la calitate nu ie treaba nuastra. musca ie totusi baiat de treaba insa ie nervos, se aprinde repede si se stinje tot atat de repede. din ce ne spunea iel de la el din sat din fli-canesti de dambovita ca a iubit mult o fata de-acolo , smaranda ,fata primarului pesedist ,ales prin vot liber consimtit de locuitorii comunei , care dupa ce i-a dat avansuri suficiente lu musca ca sa-i opinteasca shtromeleagu intr-una din capitele lu nea preda ciobanu, cand sa fie si musca al nostru fericit, smaranda l-a lasat cu buza si boashele unflate si a plecat cu un tzigan din tuciuresti ,satu vecin, in lume. acu fata presteaza prin spania langa malaga si-i mai trimite din cand in cand lu musca cate o caserola cu capsuni tinpurii. musca ii scrie in fiecare zi da se vede treaba ca se mananca in interior si noi credem ca de aia ie asa tzafnos si irascibil.

pai cam atat, poate va voi dedica mai multe cand voi raporta conducerii fabricii ca a douazecea mie piulita a iesit pe puarta fabricii

dedic aceste randuri tuturor prietenilor mei din atelier dar si dushmanilor mei de la scularie , invidiosi pe realizarile mele. dragi prieteni si colegi, fara voi nu as fi putut ajunje la cele 15,000 de piulite

in incheiere nu am poze sa va pun da voi stiti cum arat.