Povestire Erotica (Prima proba - 11 lucrari)

[gaga]

Mosc şi scorţişoară

de Alia

Mergeam cu paşi mari pe un drum necunoscut şi nu mă deranja că nu ştiam incotro mă indrept.

Cu două zile in urmă imi dădusem lucrarea de diplomă şi apoi părăsisem imediat oraşul gri, cu şcoala lui rece, in care pană şi focul din cămin ardea ingheţat şi sărutările erau moarte.

Nu reuşiseră să-mi stingă flacăra lăuntrică, deşi au incercat – cruzi, meschini, cu ochi mici şi plini de răutate şi de amarul unei vieţi irosite-n cenuşiu... Am rămas ardentă şi, pe măsură ce mă indepărtam de ei, simţeam cum infloresc şi ard mai intens. Aveam braţele deschise şi trupul imi vibra la fiecare atingere voluptuoasă a curcubeului din jur. Vantul mă mangaia ca un iubit tandru, ierburile de pe marginea drumului se intindeau pană la mine şi se infăşurau fierbinte pe gleznele mele... iar copacii se abţineau cu greu să nu mă prindă strans in ramurile lor puternice şi noduroase. Cu fiecare pas creştea in mine dorinţa de a gusta viaţa cu toate simţurile.

La o răspantie am intalnit un semn care m-a informat sec: la stanga, drum infundat; la dreapta, drum infundat; inainte, drum infundat; inainte-stanga, şi mai infundat; inainte-dreapta, idem. După caţiva paşi, toate drumurile se pierdeau in iarbă moale şi pietre colţuroase. Să mă intorc inapoi nu vroiam, să stau pe loc nici atat. M-am gandit că poate ar fi o idee bună să recuperez timpul pierdut pană acum in indoieli şi intrebări, aşa că am inceput să alerg in sensul opus acelor de ceasornic.

La inceput n-am simţit nimic. Apoi o briză uşoară m-a luat pe sus şi m-a depus pe un tăpşan cu iarbă verde şi cu palcuri inflorite de felinare roşii ce sclipeau dincolo de o rapă căscată had la picioarele mele. Fără pod, fără nici macar un fir de aţă care să mă ajute cumva să trec dincolo. Felinarele se unduiau aţaţator şi vădeau din cand in cand sani rotunzi de femeie, fese bombate sau chiar falusuri priapice, ademenindu-mă cu glasuri răguşite şi cuvinte obscene şoptite intr-un geamăt. Am hotărat să nu pierd ocazia, căci prea mult aşteptasem, aşa că m-am dat inapoi, ca să-mi fac avant să sar peste rapă - şi-am căzut intr-un torent de munte. M-a luat năvalnic, m-a cuprins aproape să mă sufoce, m-a ameţit, aruncandu-mă ca pe-o jucărie dintr-o parte in alta şi lovindu-mă de stanci ascunse... şi-ntr-un tarziu m-a azvarlit, mai mult moartă decat vie şi cu sufletul speriat, la mal.

Am simţit nisipul sub mine şi mi-am infipt degetele in el, savurandu-i răcoarea liniştită, calmandu-mi zbuciumul. M-am ridicat şi am privit in jur. In spate, marea-şi plimba liniştită valurile, iar in faţă, luna prezida o petrecere cu cocktailuri, umbreluţe şi muzică vibrantă.

Nu departe de mine, doi tineri dansau inlănţuiţi fierbinte, legănandu-şi şoldurile pe ritmurile acelea ciudate.

I-am invidiat şi m-am dorit ca ei, cu ei... am dat la o parte vălul subţire ca de borangic, păşind in prezentul lor şi potrivindu-mi flacăra după arderea lor simplă şi fără complicaţii.

Merengueee...

Pe fată o cheamă Mora; are un fluture tatuat pe sanul stang, ochi negri şi fund apetisant de negresă. Diaz are muşchi fin reliefaţi şi e atat de bronzat incat albastrul de peruzea al ochilor iţi dă fiori. Se uită la mine şi-mi zambeşte, mişcandu-şi felin trupul in ritmul aceleiaşi muzici. Nu mă slăbeşte din ochi; a ţintuit-o pe Mora cu spatele la el şi vin, uniţi voluptuos şi mereu dansand, către mine.

Miroase a alge şi a nisip... briza nu mă mai smulge spre alte tăramuri, ci mă mangaie lin... muzica mă imbată, iar Mora şi Diaz dansează.

Merengueee...

Cei doi se uită la mine şi surad... Sunt perfecţi in unirea lor, ca două zeităţi ale unei lumi demult pierdute... mă gandesc la păgane rituri ale fertilităţii, cu dansuri sălbatice şi tineri dezlănţuiţi... Un val de fierbinţeală urcă-n mine... prea mult timp mi-a fost rece. Nu mai vreau.

Mi-e sete. Dau peste cap un cocktail şi simt cum un foc viu imi aleargă in vine, dansand parcă in ritm de merengue.

Acum sunt la doi paşi de mine. Diaz işi muşcă buza de jos – o mană o ţine pe fluturele tatuat al Morei, iar cealaltă jos, pe pelvisul ei, rotindu-l uşor in ritmul muzicii – iar Mora dansează cum vrea el... se apropie de mine şi parcă incep şi eu să mă mişc odată cu ei. Mora imi zambeşte larg – zambet strălucitor de păpuşă ciocolatie – şi mă trage aproape, strans lipită de ea, continuand să-şi legene şoldurile pe muzica aceea senzuală... dansez in ritmul ei şi al lui Diaz, care m-a prins de mijloc peste talia Morei, strivindu-mă de corpul ei cu rotunjimi de fruct parguit... şi acum işi lasă mainile să alunece in jos, apăsat...

Ne indepărtăm incet de terasa cu oameni mulţi şi cocktailuri cu umbreluţă.
Muzica se impleteşte cu briza şi ne indeamnă paşii şi gesturile...

Merengueee....

Mora mă priveşte drept, cu ochi atat de negri... prin bluza subţire ii simt sanii rotunzi ca două mere, cu sfarcurile intărite... răsuflarea ei e fierbinte, cu arome de scorţişoară... simt că ameţesc şi mă trezesc c-o muşc de buzele pline. Nu mă respinge, ba mă muşcă şi ea, jucăuşă, işi plimbă varful limbii peste buzele mele, mă tachinează... Mi se-nvarte capul, mă ţin bine de Diaz, să nu cad... Mora mă prinde c-o mană de ceafă şi mă sărută adanc - ii savurez gustul dulce-pipărat şi mă las in voia ei. Se lipeşte şi mai tare de mine - pulpă-ntre pulpe - şi işi roteşte limba in gura mea, mereu tachinand... o atac şi eu, acum flămandă şi curioasă...

Nisipul e umed şi briza miroase a spumă sărată...

Diaz a trecut in spatele meu – il simt erect, tare şi fierbinte, lipit de mine... se freacă apăsat de fesele mele şi intind o mană să-l ating, să-l frămant... Răsuflarea lui mă arde in ceafă. Mă muşcă de lobul urechii, apoi il suge uşor şi mă muşcă iar. O strang tare pe Mora cu celălalt braţ - fluturele bate nebun din aripi - şi simt mana lui Diaz peste mana mea – mi-o desprinde autoritar şi mă intoarce cu faţa spre el. E incordat şi respiră repede, cu răsuflarea intretăiată... imi dau seama că tremur uşor... Gura lui mă asaltează lacomă, cu limba-i cotropitoare, in timp ce Mora, lipită de spatele meu, continuă să se mişte cu senzualitate de şarpe in ritmul muzicii. Pun amandouă mainile pe fesele musculoase ale lui Diaz şi-l presez de mine cat pot... imi vine să-l muşc şi chiar o fac, in timp ce el se freacă de mine din ce in ce mai apăsat... parcă geme in timp ce ii sug uşor limba, in ritmul lui... La un moment dat simt cum Mora mă sărută pe ceafă şi imi las capul pe spate, pe umărul ei, mă abandonez... acum mă muşcă aţaţător de gat, iar Diaz imi scoate burnuzul... in spate, simt că şi Mora e goală, lipită de mine, iar in faţă, Diaz şi-a azvarlit hainele; mă trage in jos, spre nisip, şi işi şerpuieşte limba peste sanii mei cu sfarcuri ridicate obraznic - pe care le pedepseşte sugandu-le nesăţios şi fără milă.

Suntem singuri pe plajă acum... doar noi trei, marea şi luna (eterne voyeuriste fără leac).

Mora are gust de scorţişoară, iar Diaz miroase a mosc sălbatic. Mă abandonez lor pe plaja pustie şi ne incolăcim indelung unul in jurul altuia – eu cu Diaz, Diaz cu Mora, Mora cu mine...

Flacăra din mine creşte enorm şi uit să mă mai stăpanesc... mă dezlănţui - flamă cu mii de culori ingemănate - iar prezentul, trecutul şi viitorul (ale mele sau ale lor) se topesc deodată intr-o singură clipă: acum, aici.

Un stalp de foc se ridică in mijlocul plajei şi norii il ling, uzi şi tremuranzi...
Vantul alintă două ridicături de nisip auriu, invartejandu-se pe varfurile lor moţate...
Stalpul devine şarpe - incandescent - şi intră nerăbdător in borta ce-l aşteaptă, caldă şi umedă... iar borta se strange in jurul lui flămandă, nesăţioasă...

Plaja se prăvăleşte in mare, pămantul se amestecă in cer, lumea se năruie peste ea insăşi şi muzica geme adanc, din străfunduri de genune primordială...

Mă inalţ pană la nori şi plutesc acolo infinit de mult...

Merengueee... aud pierzandu-se in depărtare... şi vălul cade iar.

Cand m-am intors pe pămant fumam pipă, iar cei doi dispăruseră. Deasupra-mi – cerul albastru, dedesubt – tăpşan cu iarbă verde, in jur – nici un felinar roşu, iar rapa – nicăieri. Pipa avea gust de scorţişoară şi rotunjimi sinuoase, iar fumul mirosea vag a mosc şi se invălătucea albăstrui in aer.

In faţă aveam răspantia; numai că acum semnul clipea complice către mine şi nici unul dintre drumuri nu mai era infundat. Am scuturat pipa de piciorul semnului şi am băgat-o in buzunarul de la piept. Apoi mi-am continuat drumul.

Pe unde am apucat-o? Nu contează.

[gaga]

In garsoniera ta...
de Ghiusi


Barul era intr-un demisol. Fusese crama pe vremea impuscatului. Acum era un loc unde se intalneau oamenii care se credeau altfel, rockeri, hip-hoperi si alte categorii de ciudati si alcoolici. Cand era lume multa, se lasa inevitabil cu dans (Nirvana, Doors, Iggy Pop, Pixies, Radiohead, Cypress Hill, Morcheeba, Manau, Massive Attack, Portishead, Metallica etc.). Dan venea des cu diferite cunostinte, iar, cand n-avea cu cine, venea singur si se punea cu cineva la o masa. Placerea lui era sa priveasca parada modei prezentata de diferite personaje: pantaloni evazati, pantaloni morcovi, basmale, esarfe, ii, pantaloni mulati de piele, fulare colorate, haine de camuflaj, carouri, tenisi, bocanci de toate felurile si culorile si sa asculte conversatiile “inteligenteâ€Â

[gaga]

Prin toaleta
de :M

Cum intri in toaleta publica a pasajului de la Universitate,sunt doua chiuvete,la prima vedere nu e nimic neobisnuit...noaptea insa au si ele discutiile lor,mai precis un el si o ea.
Toata ziulica suporta jegul si mirosul urat al persoanelor ce vin sa se spele... si din cauza asta nici nu pot sa vorbeasca in voie.Cum vine seara si se inchide toaleta publica cei doi isi incep povestea.Cum sunt doar doua chivete dintr-un wc.u public distractia lor se limiteaza la mirosul urat si la pisatul de pe jos.Se misca cam greoi,se mangaie una pe alta zgomos. Lui ii place sa se tavaleasca prin compartimentele unde se afla vasele de wc.,ea sta si-l priveste,ii se pare atragator felul in care iubitul ei imprastie apa prin robinetul usor stricat .
[Au avut si momente triste care robinetul lui se stricase,il mangaia ea cu vorbe blande si incerca sa-l repare ...adimnistratorul a chemat un instalator sa-l repare.Nu se stie de ce se stricase,insa,â€Â

[gaga]

Tanguirile unui violoncel
de Pilozitate

In lumina palida a lumanarilor si a lunii pline ce isi arunca razele printre storurile mansardei,siluetele lor pareau ca doua statui, faurite cu maestrie de un mester inspiratparca din cina cea de taina, in care cei doi erau “blestematiâ€Â

[gaga]

Pacatul maestrului
de Mustar

1502.
Sevaletul. Sevaletul asta care-i mancase toata tineretea, dar care-l obseda chiar si acum... Si schitele, schitele care acum parca nu mai aveau nici un sens pentru el. Femeia asta tanara care-i bantuia noptile si-i obseda zilele. Stia foarte bine ca nu se putea atinge de ea, ca e otrava in doze mici, fara de care nu putea trece peste azi spre maine. O vazuse prima data in urma cu aproape patru ani. Isi amintea perfect data, ziua, cum era vremea afara... memoria nu-i jucase niciodata feste. Plecase intr-o scurta plimbare pe strazile Florentei. Avea nevoie de inspiratie si de cate ori simtea aceasata nevoie iesea pe strada. Chipurile oamenilor erau muza lui, singura lui muza. Pana cand...

Purta o rochie din matase verde. Un verde batran... incercase de multe ori sa reinventeze acea nuanta, dar parca niciodata nu-i reusise perfect, iar el nu se multumea cu mai putin. De sub rochie se iteau varfurile botinelor, delicate si foarte mici, daca se gandea bine neproportional de mici. Sub faldurile bogate ale materialului a putut sa recunoasca linia piciorului, a gleznei, a coapselor. Pentru prima data in foarte multi ani isi dorea sa fie cuprins de coapsele unei femei, ale acelei femei. Pe umeri purta o pelerina, nu-i retinuse culoarea, dar la momentul respectiv i se paruse un amanunt neimportant.

Reusise sa-i intuiasca talia si linia sanilor, dupa care femeia a disparut. Nu reusise sa-i vada fata. Au mai fost nevoie de cateva saptamani pana sa o reintalneasca, dar asteptarile i-au fost confirmate. Femeia asta era o aparitie nepamanteana. Ochii, buzele, zambetul... Ah, zambetul acela misterios si plin de ispite, in contradictie cu privirea de fecioara. Stia ca nu ii este permis sa priveasca in felul acesta o femeie, mai ales femeia altuia, dar nu se putea abtine sa n-o doreasca.

Dupa alte cateva ciocniri se hotarase: femeia asta trebuia sa ramana pe veci in viata.

1503.
Iar in fata sevaletului, asteptand-o pe ea.
Reusise sa-l convinga pe Francesco, barbatul ei, s-o lase sa-i pozeze pentru un portret. Inventase o intreaga poveste pana sa-l convinga pe acel barbar ca sotia lui si nu alta femeie este modelul de care are nevoie. Trecusera cateva luni de cand ii poza si, asa cum se asteptase, dintr-un model devenise o obsesie pe care o resimtea pana in maruntaie. Si-ar fi dorit sa nu fie un simplu portret, si-ar fi dorit sa fie capodopera vietii lui, dar cel mai mult si-ar fi dorit s-o arate lumii asa cum o vazuse el, asa cum si-ar fi dorit s-o mai vada : goala. Dezbracata de haine, de ganduri, abandonata intr-o moleseala lasciva, napasatoare in goliciunea ei, atemporala si nepamanteana.

Se intamplase in prima zi. Barbatul ei o adusese, cercetase atent incaperea ce servea drept atelier, il cercetase pe el – ca si cum nu l-ar mai fi vazut niciodata – si plecase nu inainte de a specifica ca va reveni in urmatoarele doua ore sa-si ia nevasta. O data cu ea intrase in atelier o mireasma necunoscuta, un miros de femeie tanara. Numai ca tanara care se afla in fata lui era femeia la care ravnise luni in sir, femeia care-i readusese barbatia in corp. Ar fi facut orice sa o aiba.
-Maestre ?
Il trezise dintr-o feerie. Aproape ca o ura ca-i intrase in vise. Se napusti asupra ei si aproape ca-i smulse hainele. Dumnezeule cat asteptase clipa asta ! Cat asteptase sa fie a lui. Parca cineva ii luase mintile, nu mai vedea si nu mai auzea nimic in jurul lui, doar vocea interioara care urla : « trebuie s-o ai, trebuie sa fie a ta !«

Ii smulse pelerina care-i acoperea umerii, sireturile de la rochie zburara fara tinta, urma insasi rochia care cazu ca o fiinta moarta la picioarele tinerei. Avea acum in fata ochilor o femeie goala. Sanii frematau, parca asteptand atingerea unei maini, pantecul, sexul, picioarele, toata fiinta ei se afla in nehotarare: sa accepte mangaierile sau sa se zbata, sa scape din casa acestiu barbat care o luase prin surprindere cu dorinta lui. Nu mai avu timp sa decida. Barbatul acela, mai mult batran decat in putere, mai urat decat isi imagina ca va fi, dar mai hotarat s-o aiba decat altii, o proptise de un perete si nu parea ca-i va da drumul fara s-o posede. Una dintre mainile lui deja ii era infipta in par iar cealalta incerca cu disperare sa indeparteze corsetul. Se lasa in voia lui.

Mainile si gura barbatului ciupeau si muscau, picioarele ii tremurau la fiecare incercare de a se misca. Rostea cuvinte neintelese. Oricum nu-l mai auzea. Nu facea altceva decat sa simta. Sa simta cum o atinge, cum se chinuie sa-i departeze picioarele, sa-si faca loc in ea. Pana la urma reusi s-o patrunda si incepu sa se miste haotic ca si cum asta ar fi fost prima data cand poseda o femeie. O intoarse si o lipi cu sanii de zid ca si cum ar fi vrut sa-i striveasca; una dintre maini ii ramasese agatata in parul ei, iar cealalta ii scormonea sexul. Ii simtea unghiile si degetele incercand sa dasparta, sa se inghesuie. Brusc ritmul spasmodic al barbatului inceta si fu inlocuit de o miscare sacadata, adanca pe care o simtea pana in pantece. Intai incet, apoi din ce in ce mai repede pana simtii ca umezeala dintre picioare nu mai e numai a ei. Miscarea ritmata, gandul unui pacat mortal, dar mai ales idea Maestrului siluind-o ii dadura fiori de placere. Un zambet i se nascu pe fata, iar zambetul n-o mai parasi pana cand nu simti scurgerea unui lichid fierbinte pe picioare. Se intoarse si se uita cu atentie la figura barbatului din fata ei. Era un barbat chinuit de propria dorinta, de propriul pacat.

Se intoarse, isi aduna hainele imprastiate prin incapere, se imbraca si parasi casa aceea fara sa-si mai astepte barbatul, fara sa se mai uite inapoi. In urmatoarele luni, in urmatorii ani reveni in fiecare saptamana in atelierul Maestrului. Insa intotdeauna, din momentul in care intra in casa si incaperea in care poza, acelasi zambet i se intiparea pe fata, fara sa-si dea seama, fara sa vrea.

Sevaletul. Acelasi sevalet, aceasi femeie, aceiasi obsesie. De luni, de ani traia cu gandul primei zi, cu gandul primei si singurei greseli. Iar zambetul, ah! zambetul acela va ramane, ca si femeia, viu pe veci.

[gaga]

Blind date

de ArtLover

- Ioana trebuie sa-ti spun ca nu e prima oara cand merg la un „blind dateâ€Â

[gaga]

Ploaia

de serene

Ploua incontinuu. In scara blocului se auzeau pasi grabiti (unii ushor si mai desi, altii mai greoi si rari), rasete, shi apoi zorzonitul unor chei. Incercand sa descuie usa, Marius este oprit de manutele mici si albele ale fetei.

- Stai, lasa-ma pe mine(rade copilareste) nu stii nimic.

Inainte de a-i putea raspunde, el simti mainile usoare ale Monicai pe ale lui si se blocheaza pentru cateva secunde, apoi vroia sa o prinda in brate tocmai cand ea a reusit sa descuie usa si s-a strecurat inauntru.
Inchizand usa, se contenesc si rasetele. Se uita unul la celalat, tacuti. Privindu-i adanc ochii mari, albastri, inocenti, Marius pierde usor contactul cu realitatea si aude un vajait in jurul urechilor. Ea se aproprie, ii cuprinde mainile mari in mainile ei mici si ii spune:

-Vezi, uite ce maini reci avem!

Acea atingere brusca l-a luat pe nepregatite si el si-a retras mainile fara sa isi dea seama. Linistea se asterne din nou, fiind intrerupta de glasul ei cristalin:

-Mi-e cam frig, imi aduci si mie un tricou de-al tau?

Usor debusolat, Marius cauta in sifonier un tricou care i s-a parut mai calduros, mai potrivit pentru Monica. Nici unul nu i se parea destul de bun.
Intorcandu-se, o gaseste cu fata la ferestra, tremurand. Parul ii atarna peste umerii goi, albi, care pareau sa vibreze usor iar picioarele parca abia atingeau podeaua. Ea nu l-a simtit venind si privea in continuare ploaia. Marius se apropia din ce in ce mai mult pana cand era aproape de a o atinge. Dar nu o facea. Sunetul ploii parea sa i se cronometreze cu bataile inimii. Ceva il oprea, dar nici el nu stia ce. Nu a avut niciodata curajul sa se apropie mai mult si si-a reprosat asta de atatea ori incat nici el nu stie.
Un fulger puternic o sperie, ea din reflex se intoarce si nimereste in bratele lui. Tremuratul ei de dinainte pare sa se fi oprit , dar nu ii mai auzea glasul cristalin sau rasul ei copilaresc. Era o liniste totala. Ridicandu-i usor barbia, da din nou de ochii ei, ochii aceia in care el se pierdea de fiecare data. Acum, parca avea alta privire. Ii atinse usor buzele cu degetul, apoi isi trecu mana prin parul ei, descoperindu-i mai bine fata . Inchizand ochii, ii cauta gura mica cu buzele incinse. Simtea ca arde.
Monicai ii se inmuiau genunchii si se simtea ametita, lasandu-se purtata de val. Sarutul lor devenea, din timid, din ce in ce mai pasional, parand uneori sa se imbine cu ritmul ploii. Imbatati de clipe, cautau un loc in care sa se asheze. Fugitiv si-au cercetat privirile. Nici unul nu mai vazuse vreodata in ochii celuilat atata dorinta. Simteau o caldura, precum o febra, plimbandu-se pe tamplele lor.
Buzele lui Marius, aprinse, ii sorbeau netezimile pielii. Monica se lasa sorbita. El ii urmarea atent, cu o usoara apasare, contururile corpului. Alinta pielea care mai devreme era alintata de picaturile reci de apa care cadeau din cer. Un val ametitor parea sa-i poarte pe cei doi, sa-i cufunde in dorinta, in caldura care parca incerca sa topeasca fiorii de gheata pareau sa electrizeze sira spinarii.
Monica isi plimba mainile pe spatele lui, zgariindu-i usor pielea. Deodata, spre surpinderea lui, ea se ridica usor si il aseza pe el pe pat.Marius nu isi imaginase niciodata ca o fiinta atat de mica si de firava il va putea tine sub ea. A mai iubit la viata lui si alte fete, dar nici una nu era ca Monica. Nu putea sa isi imagineze atata pasiune si stapanire din partea ei, si simtea ca vroia mai mult. Ea parea nesatula de el. Totul era cufundat intr-o ameteala si caldura de nedescris. Ploaia deja nu se mai auzea, numai bataile din tample, care pareau sa ii dirijeze.
Obositi, ei adorm usor unul in bratele celuilat, cufunzandu-se intr-un somn ademenitor. Trezindu-se, Marius o descopera in bratele lui, inca dormind. Niciodata nu ii s-a parut atat de frumoasa. Niciodata nu si-ar fi imaginat-o asa. Apoi, ea deschizand usor ochii, l-a lasat sa vada acea privire de dorinta ascunsa si iubire insetata.
Era tarziu. Ploaia se oprise iar ea trebuia sa ajunga acasa. Desi bluza ei se uscase, Monica ii spune, cu aceeasi glas vesel care ii revenise:

-Nu imi dai tricoul tau?
-Ba da...

Imbracand tricoul, ea imbraca si parfumul lui. Tricoul ii era vizibil prea mare, dar lui i se parea frumoasa oricum.

[gaga]

Nivelul doi.

de Sterilet

Conacul se profila pe linia orizontului. Soarele mai avea cam doi stanjeni sa intre in apa lacului iar aerul caldutz de vara te imbia sa scotzi capul din caleasha, sa strigi vizitiului sa se grabeasca. Numai gandul ca voi lua parte la receptzia Doamnei de Guide ma facea sa ma cutremur intr-un mod placut, aproape pervers.
Doamna de Guide era renumita pentru receptziile si cocktail-urile sale , mai mult decat excentrice. In Orash, circulau adevarate legende despre fanteziile sale sexuale si despre orgiile petrecute in conacul de la marginea Orashului. Tocmai de aceea am fost extrem de surprins cand am primit invitatia ce urma a ma aduce la ceea ce putem numi “ petrecerea vietzii mele “ . Nu mi-a venit a crede ochilor cand am citit-o : “Domnului de Tatarany, cu simpatie, Doamna de Guide “.
Caleashaca deja trecuse de portzile mari de fier forjat si lacheii deschisesera usha anutzandu-ma. Eram cuprins de-o emotzie stanjenitoare si in acelashi timp de-o curiozitate fara de limite. In timp ce urcam scarile, in minte mi se rostogoleau mii de intrebari fara de raspuns. Oare este adevarat tot ceea ce se zice? Atunci e ziua mea norocoasa. Odata trecut pragul totul s-a simplificat. Lume multa si pestritza, pe care nu credeam s-o vad vreodata in acelashi loc. Doamne elegante alaturi de filfizoni pudratzi, gentlemani ce-shi inclinau capul distins cand ma apropiam de ei, curtezane sfioase in societate si probabil, devastatoare in pat. Superbe fecioare ce-shi purtau ca singur vesmant goliciunea , serveau invitatzii cu bunatati din toate cele iar de prin coltzuri se itzeu sani si coapse ascunse doar de voalurile grele ale peretzilor. Mii de lumanari cu parfum de mosc atzatzau si mai mult instinctele animalice ale fiecaruia, umbrele misterioase proiectate pe peretzi trezind in fiecare imaginatzii aproape bolnaviciaose.
Deja eram ametzit de aceasta prima ciocnire c-o lume pe care n-o mai cunoscusem pana acum. Am agatzat o cupa de shampanie de pe o tava si-am purces in cautarea generoasei mele gazde.
De la balcon se cobora o lina muzica, imbietoare, izvorata parca din raiuri. Sau cel putzin asha mi se parea mie. Sa fi fost de la shampania pe care o bausem continuu sau de la absintul ce-l gustasem intr-o camera, impreuna cu doua doamne grase si pline de negi? Oare ce-or fi vrut sa spuna cand m-au invitat pe malul lacului?
Deja rumoarea glasurilor disparuse, iar facliile de pe peretzi din ce in ce mai rare. Orbecaiam pe culoarele conacului aproape ca un liliac. Ma taram pe peretzi nemaifiind in stare sa-mi tzin echilibru. O usha se deshise langa mine si-o mana ma trase inauntru.
- Buna seara, Domnule !
- Buna seara, inganai eu, nestiind ce se intampla cu mine.
- V-atzi lasat mult asteptat. Shampanie? Absint?
- Absint, da ,absint. Va rog !
Licoarea se scurse in vene de parca ar fi fost totul pentru mine. Vedeam totul prin ceatza. Eram intr-o camera cocheta, cu un pat imens pe mijloc, iar peretzii erau decoratzi cu gravure cum mai vazusem doar cu catziva ani in urma cand Domnul de Golgany venise dintr-o calatorie din India si adusese o carte cu poze erotice.
M-am prabusit in pat, incapabil sa reactionez. Totul s-a transformat in abur iar vederea imi era din ce in ce mai grea. Langa mine, doua nimfe cu sanii goi au incept sa se sarute. Miscari lascive trezeau in mine instincte pe care nu credeam ca le am. Dar trupul refuza sa ma asculte. Priveam si nu-mi venea a crede. Una dintre ele s-a intins in fatza mea pe covorul greu si-a inceput sa se mangaie singura, in timp ce cealalta si-a smuls voalul din jurul coapselor si-a scos la iveala cel mai frumos trup care mi-a fost dat sa-l vad vreodata. Cu miscari unduioase s-a aplecat peste mine, lasandu-ma sa-i privesc pana in strafunduri clitorisul deja umed. Limba ei a patruns adanc in doamna intinsa, facand-o pe aceasta sa geama de placere. Simtzeam incordarea ei cu fiecare por al meu, dar tot ce puteam face era sa ma uit. Absintul imi luase toate puterile. Mi-am dat seama cine erau cele doua femei. Doamna de Guide si curtezana ei. Am incercat sa ma ridic dar o mana ferma m-a impins la loc in pat. Doamna de Guide incepu sa-mi masese usor penisul, in timp ce curtezana ii saruta clitorisul . Intr-o clipita costumul meu a zburat iar penisul a disparut in gura flamanda a preafrumoasei gazde. Ce transformare, ce metamorfoza! Doamna de Guide nu mai era acea femeie stilata, era o fiara ! Inlantzuirea de trupuri imi dadea senzatzii nebanuite. Cu o mana o mangaiam pe sani iar cu cealalta exploram clitorisul curtezanei, care venise langa mine si privea cu jind cum penisul meu disparea in gura stapanei. Nu am mai rezistat si mi-am varat limba intre coapsele ei. Curtezana a incept sa se miste precum intr-un dans numai de ea stiut. Doamna se ridica si se infipse in mine cu toata puterea de care era in stare. Limbile lor se impreunara ca pentru eternitate. Copsele ei se mulau perfect pe soldurile mele.
Dupa un timp s-au schimbat intre ele.Cu ultimele fortze le-am asezat in genunchi si mi-am infipt delicat penisul in gurile lor, rand pe rand. Apoi le-am penetrat pe la spate pana am cazut epuizat pe covorul greu din fatza semineului. Cu o mana sigura, curtezana mi-a luat usor penisul si l-a varat in anusul stapanei, facandu-i loc delicat cu limba. Ca prin vis am vazut sticlutza de absint. O dusca strajnica a fost de-ajuns ca sa ma prabusesc din nou. De sub ashternuturi au aparut doua jucarioare de care nu aveam stiintza – doua falusuri din fildesh. Curtezana le indesa pe amandoua in gaurile stapanei, care tzipa de placere. Ochii imi erau din ce in ce mai grei. Vroiam sa dorm, sa dorm , sa dorm...cand de-odata cineva ma scutura napranznic :
- Ba n-auzi, scoala ba. Trebe sa pleci la servici. E 8 dimineatza!
- Hai ma femeie, mai lasa-ma si pe mine 5 minute. Taman trecusem si io in sfarsit la nivelu’ 2...

[gaga]

Fara Titlu

fara pseudonim

Ma indepartez cu pasi nesiguri de ghiseul de bilete, privesc din nou la panoul de afisaj si intorcandu-ma pe un calcai ma indrept spre peronul unde va sosi mult asteptatul tren.Au trecut multi ani de cand nu am mai petrecut sarbatorile de iarna in locurile unde am copilarit, sunt emotionat la gandul ca am sa revad chipuri dintr-un trecut oarecum uitat.

Urc scarile pasajului subteran, privesc nedumerit dupa niste semene ce ar putea sa ma ghideze in directia corecta si fara sa ma implic prea mult in rezolvarea dilemei aprind o tigara.Strang de cateva ori din umeri ca o reactie la vantul rece si umed care rascolea fulgii in drumul lor spre asfalt si arunc priviri curioase printre ceilalti posibili calatori.Majoritatea lor sunt tineri studenti ce au decis sa infrunte frigul doar pentru a petrece cateva zile de neuitat.Privindu-i las un zambet sa-mi acopere fata si ma indepartez de multimea galagioasa.Trag un ultim fum din tigara inainte sa o arunc pe peronul umed si expirand fumul albicios zaresc nu departe de mine o persoana intr-un palton rosu.O masor su privirea si o felicit in gand pentru bunul gust cu care si-a asortat imbracamintea.
De sub gluga ieseau la vedere cateva bucle ondulate de culoarea abanosului, parea sa fie singura si judecand dupa cocheta geanta de voiaj am dedus ca avem aceeasi destinatie.Fara sa sovaii mi-am indreptat pasii plimbareti spre ea, hotarat fiind sa deslusesc misterul ce s-a nascut in inima mea.Anuntul ce prevestea sosirea trenului in gara m-a oprit din odisea ce parea a se naste in mintea mea.M-am autocriticat pentru lipsa de curaj si hotarat mi-am indreptat privirea in directia opusa de unde se apropia trenul.Stiam ca si ea va face acelas lucru, imi imaginam cum ma priveste si un val de caldura mi-a cuprins tot corpul.
Locomotiva a trecut in tromba pe langa mine, un scartait de roti si totul sa oprit, usile s-au deschis si un val de oameni a umplut peronul.Ea a mai facut cativa pasi si s-a urcat in vagon, fara sa stau pe ganduri am urmat-o.Ma straduiam sa pastrez distanta dar vroiam neaparat sa vad compartimentul in care va intra.Eram emotionat asa ca am decis sa fumez o tigara pe hol si sa-mi fac un plan.Vagonul parea gol asa ca sansele de a gasi un loc liber in acelas compartiment pareau realiste.Analizand ultimele ganduri am stins tigara si m-am indreptat spre usa compartimentului.Am deschis usa cu inima cat un purice, era cu spatele la mine si aranja paltonul pe cuierul din colt.Am intrebat daca este liber si intorcandu-se spre mine am avut un soc, era EA!Mi-a raspuns „Daâ€Â

[gaga]

(continuarea la ce e mai sus)

M-am debarasat de chistoc si am reintrat in compartiment.Intre timp si ea a renuntat la citit, statea cu capul rezemat de paltonul atarnat in coltul geamului si parea pierduta in ganduri.Mi-a aruncat o privire zambitoare si s-a intors din nou cu privirea spre geam.Parea ca nu vrea sa fie deranjata.M-am asezat si eu in aceeasi pozitie doar ca privirea mea dadea spre holul sumbru al vagonului.La un moment dat hotarat fiind sa sparg gheata am exclamat cu o voce calma:â€Â

[gaga]

Mana, toropita, somn.

de Pierrick

- Cat e ceasul? 18.00 sau 18.30?
- Nu stiu. Nu vad. E prea intuneric.
- E si un sfert.
- Brrrr! Mi-e frig.
- Si ce-mi spui mie? intreb eu ironic strangandu-te la piept.

Atunci eram inca juvenili adolescenti.
Tin minte ca am simtit fluturi dintr-aia, de care acum, la batranete -cand am adunat deja zeci de ani in (atentie, clisheu!) buchetul vietii – nu as mai simti nici schingiut.
Te numeai (probabil inca te mai numesti) Lea.
Eu te alintam Leustean sau Lenus, dupa cum apucam.
Erai blonda natural, aveai ochii verzi si pielea fina, alba...
Mainile tale erau intotdeauna calde.
Eram colegi de liceu. Eu pentru tine , cel putin in acea perioada, eram baiatul cel nou de la 10 G , iar tu erai fata blonda care ma urmarea cu privirea pe culoare.
Sclipeai de fericire de fiecare data cand iti zambeam, fie si fals, caci de ce sa n-o recunosc, in vremurile alea eram un mare superficial.
Si sincer, asa am ramas din moment ce am inceput sa-ti fac portretul descriindu-ti parul si ochii, cand primele detalii pe care le-am luat prin lentila retinei au fost sanii si posteriorul.
Sanii fermi, continuati de o talie bine marcata , iar posteriorul bombat. He-he!

Am luat-o pe campii. Altceva vroiam sa zic.
Iarna aia cumplita. 1984? Da, 1984.
Plecasem impreuna de la scoala prin nametii mari de zapada si facusem un pariu: daca se opreste ninsoarea pana ajungem in Piata Universitatii mergem la ce piesa de teatru vreau eu, iar daca nu se opreste –asa cum te cramponai tu in insistenţa-ţi sufocanta – vizionam orice film tampitel ar rula la Patria.
Parcă ar fi fost azi. Felinarele palpaie in fata blocului colegei mele ( pe care nu o puteai inghiti, Andreea Ghita), iar sub ele, obisnuitii copii care se bat cu zapada. Un bulgare trece fix printre capetele noastre, iar orgoliul meu infantil clocoteste la intensitati deosebite. Fac un bulgare combinat cu gheata si arunc la nimereala intr-unul din pustii de clasa a II - a.
Animat de spiritul ‘barbatului’ care apara onoarea domnisoarei, reuşesc sa-l rastorn intr-o rana pe un copil. Din scara blocului auzim o voce de barbat scandalizata , asa ca o luam amandoi la fuga razand ca nebunii.

- Iti dai seama daca ne prindea ala? te intreb eu gafaind pe treptele Teatrului National.
- Ăăă! Nu stiu. A stat ninsoarea. Oooh! Nu pot sa cred! constati tu si iti impreunezi nemultumita mainile.
- Deci? Ce vedem in seara asta? Ah! E program francez, intrare libera pentru elevi. Hai repede, poate mai prindem un loc liber. Undeva. Oriunde.
Buzele-ti calde asemeni mainilor, imi adie obrazul rosu de frig.

In mintea mea canta muzica, in mana mea stau inghesuite degetele tale inghetate, in sufletul tau stiu bucuria de a fi cu mine si in sala de teatru vad inceputul piesei.
Nici unul dintre noi doi nu stie prea bine franceza, dar oricum e un pretext numai bun pentru a bea ceaiul racit ramas si pentru a ne incalzi.
Prindem doua locuri fix in ultimul rand, dar central. Privind de jur imprejur , am putea constientiza un sentiment de puternicie. Suntem la inaltime!
Sprijinit de peretele din spatele nostru, la ceva inaltime, sunetistul, beat si adormit. Duhneste pana la noi.
Cui sa-i mai pese?
Imi pun mana pe dupa umarul tau si imi sprijin obrazul de parul blond si catifelat. Privesc pe scena, gandesc la tine, simt pulsul tau si iti aud fiecare inghititura de saliva.
Cu mana cealalta iti simt fiecare particula din pielea sanului...
Rotund, rotunjor, te incercuiesc si ma foiesc spre tine. Respiri rar si profund.
Iti ating vena jugulara, ca sa te simt mai bine...
Te stiu cu mine, privind in acelasi timp actrita de pe scena care moare. Cortina cade. Aplauze. Luminile se aprind.

- Au trecut doua ore?
- Pai... da. Inseamna ca e tarziu.

Ne grabim catre iesire, evitand astfel sa fim prinsi in masa de oameni.
Ninsoarea reincepe, surprinzator, imediat ce noi iesim. Cineva ‘comploteaza’ pentru bucuria noastra.
Coboram treptele catre viitoarea sala Liviu Rebreanu si ne trezim incercuiti de nameti de zapada.
- Te mai lasa?
- Nu. Mai conteaza? Acum sau peste o ora, egal acelasi tratament.
- Bun. Aici nu ne vede idiotu’ ala.
Despre militian vorbeam. In vremea aia, seara, cuplurile de indragostiti erau printre primele vizate sa fie legitimate. Plictisitor.
- De ce sa nu ne vada?
- Lenus, taci.
Buzele noastre au inceput sa se joace febril, atinse doar de cate un fulg ratacit de zapada, iar mainile , impreunate perfect, se miscă lent sus-jos.
Zapada e rece, tu o stii. Tresari incet cand mainile mele iti ating coloana si tipi aproape cand aceleasi maini ajung la sani.
Arunc paltonul si bluzele, ramanand gol pana la brau in plina iarna a lui 1984.
Te las sa ma saruti de deasupra, ca sa nu iei contact direct cu zapada rece.
Mainile mele coboara catre coapsa ta, care se misca in ritmul meu.
- Asa...
Intr-o miscare simpla de du-te vino, o fierbinteala inedita ne cuprinde trupurile.
Ochii tai plang, simulez confuzia: sa fie lacrima sau fulg?...
Gura ta scoate cateva acute taioase, iar rasuflarea mea grea iti incalzeste gatul.
Te sustin in tot ceea ce faci, vreau sa te vad fericita, chiar daca ai pierdut pariul...
Suntem unul si acelasi trup si ne rostogolim de cateva ori prin zapada.
Cu tine sunt stapanul lumii. Nu te posed, dar stiu ca esti a mea si asa vei ramane.
Fluturii zburda isteric prin stomac, spatele tau ajunge pe neaua alba, iar dintii mei scrasnesc cateva secunde de glorie.
Ochii tai numara o stea aparuta de dupa pufuletii albi rasfirati de pe cer, palmele mele depasesc denivelarile trupului tau cu o placere unica, iar gandul imi zboara la puritatea zapezii in care ne afundam tineri, goi si lipsiti de orice grija in afara celei de a nu ne sufoca cu prea multa fericire.

De la inaltime dam impresia de pereche monolit. Un singur trup, un singur suflet.
Vaj-vaj si vantul formeaza rotocoale de alb in jurul nostru.
Ne-am oprit. Ne ridicam, ne imbracam si plecam. Umar in umar, intr-o simetrie perfecta cu picaturile din nori pogorate dupa noi.
[I]
“La o fereastra, o mana toropita de somn stinge lumina...â€Â

[gaga]

Ploaie cu zane , de caldarusha_cu_soare

Cele povestite mai jos sunt pura fictiune si (din pacate) orice asemanare cu realitatea este pur intamplatoare.
............................................................................................................................................

„A fost odata ca niciodata...â€Â

[baixinho©]

oameni buni, aveti atasat mai jos fisierul cu notele si mediile si ce mai vrea mushchii voshtri. peste vreo doua ore, maxim trei, sa o bag si media generala a concurentilor calculata pe baza notelor de la fiecare membru al juriului in parte.

[gaga]

pseudonimele care este:

1. mirela (caldarusha_cu_soare)
2.fluffy* (Alia)
3.SOD (sterilet)
4.piskeshu (Ghiusi)
5.gabuba (Pierrick)
6.older (Mustar)
7.paiacec (Pilozitate)
8.k@tzy (serene)
9.mikutzul (fara pseudonim)
10.COSS+min (ArtLover)
11. Shakti (:M)

[gaga]

Clasament la proba 1 a iesit cam asa:

Alia (fluffy*) 8.48
Mustar (older) 8.25
Sterilet(SOD) 7.77
Pierrick (gabuba) 7.73
caldarusa (Mirela) 7.64
:M (Shakti) 7.02
serene (k@tzy) 6.91
fara pseudonim (mikutzul) 6.91
Artlover (COSS+min) 6.62
Pilozitate (paiacec) 6.58
Ghiusi (pishkesh) 6.29

felictatziuni si daca aveti de comentat caca ... "operele" acu aveti ocazia

[baixinho©]

hai sa vedem si Clasamentul provizoriu, dupa prima etapa.