cica manea, si inca japonezaaduce si cu country (mai ales dansul topaitori), si cu muzica din filmele indiene
dar cu toate astea are o stranie muzicalitate captivanta, asa ca i-o dedic, indubitabil, lui piskeshu
plus ca se agita amoletii aia cu atat energie, de nu pot sa nu-i fac parte si invincibilului
si daca ma mai gandesc si la privirea trista a masculului, ca si a fetei in roz, aproape ca lacrimez de mila bucurestenilor nascuti, din nefericire pentru ei, in gradina vrancioaiei - bucura-te si tu, zoroxule, de cantecelul asta vesel; fata plinuta, in galben, pare focsaneanca nascuta (ah, ce eroare nesuferita!) in japonia; dar nu pare sa aiba nicio framantare, ea e singura multumita de pe-acolo