Pseudoanalize literare (?!)

de **gaga** » Mie Ian 28, 2004 2:04 pm

Scopul acestui subiect este acela de a nu incarca inutil threadul denumit "De veghe in lanul de secara" cu vorbe fara sens care nu sunt agramatisme. O sa vedeti din exemplul ce urmeaza ce vreau sa spun.
Se ia una bucata text ce se vrea serioasa, sensibila, plina de fior poetic, si se analizeaza in cadru festiv.
Cel ce deschide seria este celebrul dornea.
Mentiune speciala: pe acest subiect respectivul dornea NU are voie sa isi spuna parerea, eveentualele sale comentarii fiind asteptate in celebrul sau jurnal.

de **gaga** » Mie Ian 28, 2004 2:05 pm

O sa incep cu analiza anumitor parti dintr-un text care se vrea o scurta nuvela sensibila:

recunoscu in acel necunoscut pe un fost coleg de facultate, care era ca şi ea un egiptolog.

nu se pune intrebarea cine era el si cine era ea, ci ne intrebam daca autorul a vrut sa puna indubitabile intrebari existentiale cititorului care, fireste, nu mai intelege cine era cunoscutul necunoscut si fireste, de ce?

remarcam abundenta de virgule care dau o tenta de comedie bufa textului interpretat, sa zicem, de vreun narator zelos, dupa cum urmeaza:

chiar aş fi incantată ca să merg ,voi incepe, chiar de maine , ca să mă pregătesc.
in ultimul timp, ai lucrat, cam mult, ce-ai zice,sa ...

urmand o propozitie geniala:

tocmai ii se uzase aparatul său de ras.

in care autorul incearca sa lase cititorul in suspans, acesta nestiind daca cineva ii uzase aparatul respectiv sau acesta se uzase de la sine.

aş putea spune, că şi tu arăţi foarte bine Max, insă, pentru că am venit la un restaurant, cred că ar trebui să comandăm ceva de mancare

de unde se intelege foarte clar ca este imposibil ca max sa arate bine si sa mai si manance dupa aceea.

Sper, să o aducă repede, ca să putem manca, ceea ce am comandat, spuse Judy.

desigur, fiind imposibil ca personajele sa mai ingurgiteze ceva daca mancarea este adusa mai tarziu (capcana stilistica, pentru ca in final, judy si max au mancat mancarea intarziata)

ii aşteptau, pe Mark şi pe Judy, ca să intre, in interior.

desigur ca urmare a experientelor anterioare, in care cei doi au incercat fara succes sa intre in exterior.

Judy, in final, am ajuns, la destinaţia noastră. Aşa că te-aş ruga să pătrundem, amandoi, pentru prima dată, de la construire, in ea.

in ea, in destinatie, bineinteles, desi, scoasa din context a doua fraza ar putea avea nebanuite implicatii erotice.

iar statueta, care au adus-o in ţară, ii face milionari.

remarcam evitarea folosirii in context a particulei "pe", care ar fi dus la formularea "pe care", ceea ce ar fi facut un cititor neavizat sa creada ca in tara ar fi putut fi adusa chiar statueta.

(p.s. nu e musai sa se analizeze numai incercari stilistice, merg si posturi "culte" care nu se incadreaza in "de veghe")

de **memetshot** » Mie Ian 28, 2004 2:16 pm

Aici, se căsătoresc şi devin foarte bogaţi, iar Judy, chiar se lasă de meseria de egiptolog, pentru a deveni o mamă devotată pentru cei patru copii ai lor, iar statueta, care au adus-o in ţară, ii face milionari.

dan scuze dar tre sa mai mentionez ceva cu privire la desavarsita opera a lui dornea...

deci dupa ce evenimentele s-au desfasurat cum s-au desfasurat se casatoresc si cred ca la nunta au venit numa alde jiji becali, wonder boy si mai stiu io ce pentru ca devin bogati.
Dupa care observam o nota de misoginism la dormea care o lasa pe judy acasa (asa tata sa stie femeile unde le ie locul).

dupa vand si statueta ajungand din foarte bogati - milionari...sau poate intre timp au dat faliment?

de **memetshot** » Mie Ian 28, 2004 2:19 pm

Aici, se căsătoresc şi devin foarte bogaţi, iar Judy, chiar se lasă de meseria de egiptolog, pentru a deveni o mamă devotată pentru cei patru copii ai lor, iar statueta, care au adus-o in ţară, ii face milionari.

dan scuze dar tre sa mai mentionez ceva cu privire la desavarsita opera a lui dornea...

deci dupa ce evenimentele s-au desfasurat cum s-au desfasurat se casatoresc si cred ca la nunta au venit numa alde jiji becali, wonder boy si mai stiu io ce pentru ca devin bogati.
Dupa care observam o nota de misoginism la dormea care o lasa pe judy acasa (asa tata sa stie femeile unde le ie locul).

dupa vand si statueta ajungand din foarte bogati - milionari...sau poate intre timp au dat faliment?

de **gaga** » Mie Ian 28, 2004 4:39 pm

un alt literat de elita al forumului, ne spune in cel mai curat limbaj eminescian ca:

ieri am fost iar pe la Vasile, ca l-am dus cu masina la cumparaturi, ca sa-sifaca cumparaturile

autorul a vrut sa sublinieze importanta actului in sine: cumparatura.
aceasta neputand fi facuta (despre cumparatura este vorba), decat daca te duci la cumparaturi, neducandu-te la cumparaturi realizezi neputinta de a face cumparaturi.
de unde rezulta si sintagma de mai sus.

de **gabuba** » Mie Ian 28, 2004 6:51 pm

bun theard, bun de tot

unul dintre marii prozatori ai forumului contemporan ne informeaza ca:

....pe la Vasile shi am ramas acolo peste noapte. In seara aia am ascultat un nou cantec care l-a remixat: BUG Mafia - Poveste Fara Sfarsit.

deci, el vrea sa ne zica (,) ca la personajul cu si la care a ramas peste noapte (sa aiba oare legatura cu textul de pe sex?) a ascultat un cantec nou noutz, abia iesit de pe taraba din Obor - cu putin ajutor de la un aurolac fan bi u gi - si care l-a remixat pe vasilica.
De aici deducem faptul ca naratorul aduce in proza contemporana o idee care cu siguranta o sa ramana fundamentul unui curent ce o sa se numeasca "Remixatura de personaje".

in speranta ca vasilica n-a fost remixat prea tare de catre piesa nou noutz furata de p-o taraba, trecem cu tremur in glas la urmatorul paragraf:

Azi ammers la condus cu instructorul, iar am lovit bordura cand am iesit dintr-o intersectie: damn!!! NU ca eu as considera ca o greseala majora, da la examen te pica daca atingi bordura oriunde, bitches! Dar asta e trebuie sa fiu atent ca sa conduc calumea,

ca sa fie la toate lumile clara aluzia: omu amers cu mergatorul (a se citii instructorul) din nou a lovit bordura (se pare ca il bantuie bordura! ptiu, filmele astea horror!) ... bordura ce-l asteapta ridicand din spranceana [ ;D ] si plina de dorinte perverse [sa intre sub rotile mergatorului prozatorului] la o intersectie oarecare, fara importanta. Dupa care, celebrul narator, ne spune ca daca o nesabuita si perversa de bordura ar atinge oriunde mergatorul ar pica (in abis probabil)...nu ca naratorul considera asta o problema , numai ca la examen te arunca-n abis. De apreciat sunt totusi bunele intentii ale omului...el vrea sa fie atent ca sa convinga mergatorul sa mearga calumea .

da un later cu editu' ca n-am rezistat acestei tentatii:

da mai cred ca e shi o chitara pe acolo da nu canta mult shi e foarte pe fundal

de **gaga** » Joi Ian 29, 2004 10:28 am

am gasit pe un forum, o frumoasa descriere, ca sa nu ii spun, o magnifica explicatie, a unei marete intrebari existentiale, care a dat si inca mai da de furca marilor filosofi, si anume: de ce exista universul

raspunsul a fost dat de userul gherman tapan care ne dovedeste cu prisosinta inutilitatea invatamantului romanesc, ce nu a reusit sa invete un personaj de 19 ani limba romana, respectiv gramatica, topica, etc.

sa lasam aceste mici neajunsuri, total neimportante pentru viitorul Romaniei si sa facem o analiza a textului:

Si mai ales de atat,putin care ishi pun aceasta intrebare (de ce exista universul n.r.),cei care aud de asha ceva le pare paranormal,ori iti zice ca esti prost de te gandeshti la asha ceva.

remarcam o subtilitate care o depaseste pe cea dorniana prin abilitatea cu care cititorul este lasat in suspans, nestiind daca este vorba de "putin" in sensul de ceva/cineva in sens nan sau sunt putini aceia care se intreaba respectivul lucru.

desigur universul, in opinia autorului este ceva paranormal, paranormalul prin definitie fiind in afara sferelor tactile sau cognitive ale rasei umane.
de aceea ne dam seama ca autorul este cel mai probabil orb si surd, la dansul neajungand dovezi despre existenta soarelui, lunii, planetelor ... si a altor parti din univers.

remarcam folosirea repetitiei: asha ceva, asha ceva - pentru a se sublinia importanta subiectului.

cred ca totushi dincolo de univers se afla ceva,asa sum s-a descoperit si alte planete,asha o sa se descopere si universul

extrem de perspicace, probabil inarmat cu un solid bagaj de cunostinte, probabil studiind asiduu astronomia, autorul realizeaza imposibilitatea infinitatii universului, o transforma in axioma pregatindu-si terenul pentru urmatoarea intrebare existentiala: ce este in afara universului?

deasemenea se arata clar ca el, universul este o planeta ca toate celelalte ceea ce ne poate face sa rasuflam usurati, acum stim!

cred ca o sa murim shi numai aflam ce e dincolo de Univers

nesiguranta frazei arata credinta autorului in viata vesnica, acesta nefiind sigur ca poate trece in nefiinta inainte de a afla ce este dincolo de univers (stim deja ca exista un dincolo din frazele precedente care ne lamuresc cum este cu universul finit)

Cine la creat,nu e de cat sa-l creeze cineva,el s-a format singur.Nu cred ca la facut cineva anume.

un pic ambiguu, nelasand sa se inteleaga exact despre dilema creerii, genialul concluzioneaza si lamureste problema veche: evolutie vs. creationism.

De ce exista universul?Fiindca daca nu era el era alt ceva la care tot ne puneam aceeasi intrebare,shi la care nu aveam iarashi raspuns.

pregatindu-si abil finalul creatiei, netautorul ne explica foarte clar ca daca nu era univers era oricum altceva, deci putem sta linistiti si primi incheierea in care suntem felicitati pentru problemele care ne framanta.

nu imi pare rau decat de faptul ca gherman nu a detaliat ce anume ar fi putut fi in locul universului, sunt convinsa ca ar fi iesit o opera de mare exceptie.

de **gabuba** » Joi Ian 29, 2004 12:19 pm

revin cu o noua analiza asupra unei capodopere proaspete.

lucruri mai ciudate in afara de soferu de la autobuz(ca de circul cu autobuzu acuma) la care ii fac semn sa opreasca, trece pe langa mine

autorul ne introduce in actiunea propriu si zisa prin intermediul personajului episodic soferul care e de la autobul la care face semn sa opreasca (virgula) trece pe langa el. De remarcat este faptul ca naratorul lasa cititorul intr-o profunda nestiinta datorita sintagmei "ca de circul cu autobuzu..." (sa-l fi citat pe Eminescu?) ce provoaca un sentiment nestapanit de a afla, mai mult...si mai mult...

Am avut asnoapte(care pot clasifica ca si astazi) am avut cel mai ciudat vis din viata mea

...dar dezamagire! autorul avusese chiar in asnoaptea respectiva care se poate clasifica ca si azi, adicatelea astazi se poate clasifica in functie de ieri si noaptea devine zi, si ziua e mai cashto ca noaptea. repetarea verbului la persoana I , prezent "a avea" doreste a sublinia in fata cititorului posesia naratorului. deci: a avut asnoapte o noapte clasificata si tot el, revine miraculos, prin continuuuooooaaaarea frazei si ne spune ca (culmea!) tot el a avut cel mai ciudat din vis din viata sa. Toate-s numai ale sale!

Mai intai visam ca eram in Romania si murise unu din bunici

stupoare generala! autorul introduce in limba romana o noua semnificatie pentru cuvantul vis sau poate in viziunea sa moartea batranilor reprezinta un vis. sau nu! poate mai intai visa ca visa un cosmar, si in cosmar visa ca era in romania si murisu unu (nu conteaza care) din bunici. anyway, era doar o oferta de intepretare...adevarul e dincolo de no(r)i!

Tipa incepe sa ii impuste da la un moment dat sare unu pe ea si o omoara. Eu cand vad asta sar pe grinda(barna aia de sub acoperis in o sura) si incep dupa aia sa sar de colo colo ca sa nu ma prinda astia. Ei pana la urma(dupa 3-4 salturi) ma prind si ma pun cu fata pe podea(care desi era din lemn avea ceva moale pe ea, poate fan) si o intreaga serie de evenimente se petrec. Intai imi dau seama ca ar roade careva din mine(extrem de ciudat sentiment) si vad prin fata ochilor cateva jerbe de sange. Dupa asta imi vine in minte un paragraf gen:Esti deja mort. Pe urma aud ceva gen oase strivite si incep sa gandesc din ce in ce mai aiurea si mai putin. In scurt timp vad ceva gen bine ai venit in lumea sufletelor.

adica cel ce semneaza pt drepturile de autor ale acestei opere ne anunta ca tipa (Dzeule, tocmai eroina) face poc poc si sare unu pe ea chiar daca ea facea poc poc (sa fie nemuritorul?). naratorul, in vazul acestora, sare pe grinda (probabil se referea la grindina) ca sa il prinda aia (cititorul e in delir! care aia? cine aia? care? ah?). Dupa trei flic-flacuri, o tzucahara, si un shurub la 760 de grade, autorul este prins si pus cu fata la podea si fundul la cer (oare are legatura cu testul ala de pe sex?!?!). Cititorul este in suspans...naratorul la pamant si cu fundu-n sus , cu fata pe lemnul de plush de fan si o serie de evenimente se petrec chiar sub ochii naratorului ce privea lemnul. La un moment dat autorul simte cum careva (deci e un om) roade din el (ma, daca era vr'un aurolac?) si ca din senin ii infecteaza mintea niste jerbe de sange, dupe care ii vine in minte - ceva de genu - esti deja mort (autorul tzopaie cu opera-n mana , face ture de camera, rosteste rugaciuni de multumire) si dupa ii vine in minte (cititorul e confuz. care minte?!) - ceva de genu - bine ai venit in lumea sufletelor (asta e suficient pentru a clarifica situatia si pentru a lamurii cititorul imbujorat de multumire).

Concluzia acestei analize asupra unei capodopere semnata dormea este ca - ceva de genu - ne trece pe minte: oare o sa avem parte vreodata de o asemenea intamplare.

Opera inspirata dintr-o poveste reala.

de **Aurolacul** » Joi Ian 29, 2004 10:07 pm

Gabizzzu: "in speranta ca vasilica n-a fost remixat prea tare de catre piesa nou noutz furata de p-o taraba"

"ridicand din spranceana [ ] si plina de dorinte perverse [sa intre sub rotile mergatorului prozatorului] la o intersectie oarecare, fara importanta."

Dana(citat de mine): "ieri am fost iar pe la Vasile, ca l-am dus cu masina la cumparaturi, ca sa-sifaca cumparaturile"

hehe little mistake here.

PS. data viitoare, daca vretzi va scutesc ca sa va mai obositi degetzeleel, shi va fac eu analiza.

de **gabuba** » Joi Ian 29, 2004 10:31 pm

eu tot n-am inteles ce vrei tu de la noi, dar oricum merita sa mai incerci!

in alta ordine de idei

copii din ziua de azi...cred ca daca s-au nascut cu internetu' in brate sunt buricu' pamantului

asta asa, ca sa fie clar.

de **gaga** » Vin Ian 30, 2004 9:41 am

aurolacule, eu zic sa ne scutesti pe forumul asta de matale. daca nu explici ce ai vrut sa spui, ai avertisment pentru offtopic, aici se fac analize literare, daca nu stii ce-s alea intreaba-ti bicepsu stang si daca pica de acord cu tricepsu poate trimit impulsul necesar la creier care sa te ajute sa nu mai storcesti tastele numai pentru a scoate elucubratii intelese nmai de creiere dorniene.

pe limba ta: esti offtopic, la urmatorul post ai avertisment

=============
urmarindu-l pe ochila, dau peste tot felul de specimene care ma fac sa cred ca intr-adevar, aerul occidentului altereaza creierele balcanice.
pe lista la analiza zilei sa luam cazul unui personaj din diaspora care supravietuieste cu greu, se vede, in aerul tarii care are frunza de artar pe steag. Nanuk

Sa-mi spune-ti ce parere avetzi cu urmatoarele puncte:

articolul debuteaza in forta, desi, dupa parerea unor cititori, agramatismele ar fi doar un plagiat dupa unii ziaristi, si nu caz de reincepere a scolii generale.

Umbra pe luna exista datorita Soarelui

avem din nou de-a face cu studii aprofundate de astronomie care ne relateaza, din pacate nu in direct, ca soarele face umbra lunii, asa cum unele persoane fac, probabil, umbra pamantului.

Steagul (...) e pur si simplu sifonat din cauza diferentzei de temperatura, steagul este facut dintr-un material care rezista la temperaturi extreme, daca iei o bucata de matase si o pui la -300 C in clipa cand ai atins-o se transforma in pulbere, din cauza asta pare sifonat steagul.

traiectoria sinuoasa a gandului nanukian, ne poarta alternand informatiile exacte (la diferenta de temperatura steagurile se sifoneaza) cu demonstratiile care ii sustin teoriile (matasea, atinsa la -300 de grade se face pulbere).
desigur cititorul nedumerit s-ar putea intreba cine poate performa acest gest fara sa se sfarame el insusi, dar sa nu lasam judecata sa ne intunece sentimentele. deasemenea am putea intreba care este acel material fabricat pentru situatii extreme, dar acest lucru ar spulbera farmecul povestirii.

[quoteAmericanii au sute de secrete pe care noi nici nu putem sa ne imaginam ca ei le cunosc, sunt sigura de asta... [/quote]

ca orice scriere de calitate care se respecta, si aceasta pagina este incheiata apoteotic, autoarea reusind sa lase umbra misterului sa pluteasca, nelasandu-ne sa intelegem nimic din ultima fraza, folosind o topica aproape novatoare, al carei inventator a fost marele dormea, urmat de al sau ucenic cu pseudonim stradal bucurestean.

de **bhuttu** » Vin Ian 30, 2004 11:33 am

-300 grade?

)))))))))))
Nu vazusem. Probabil grade Kelvin.
dana, am 1-0 ca nici tu nu te-ai prins ca nu se poate mai putin de -273,15. Mi-e groaza sa ma gandesc ce-ar fi patit saraca nanuk.

a, si scuze pentru offtopic. dau o tequilla japoneza.

de **eyewitness** » Vin Ian 30, 2004 12:10 pm

Nanuk scrie:2. Steagul nu flutura

avem de-aface cu o declaratie transanta care demoleaza din start sistemul dornian si deci neaga irevocabil existenta vanturilor solare (sau a gazelor solare conform teoriei afexiene ,o adaptare indrazneata dar pertinenta a teoriei dorniene) demonstrand fara echivoc ca fluturarea steagului este doar o iluzie optica pentru cel care priveste superficial pe luna ("daca va uitati bine" spune undeva autoarea), el (steagul) find desfasurat de fapt pe o tija metalica care spre deosebire de matase nu se transforma in pulbere la minus 300 grade rezistand stoic vicisitudinilor vremii de pe luna
in completarea teoriei nanukiene prin afirmatia "Umbra pe luna exista datorita Soarelui" este evidenta caracteristica de baza a soarelui de a face umbra pe luna aportul eolian al acestuia fiind eliminat astfel ca nu poate fi vorba de vreo umbra produsa artificial de niste reflectoare instalate de expeditiile apollo neexistand energia eoliana pt a le alimenta.

Nanuk scrie:3. Orice obseravator telescopic poate observa

impletirea stiintei cu literatura este evidenta in aceasta afirmatie ,autoarea personificand observatorul telescopic dandu-i viata si calitati umane ,in special capacitatea de percepere a imaginilor de pe luna care insa nu este dusa la perfectiune ci printr-o maiastra analogie cu "omu este suspus greselii" observatorul telescopic observa doar 3 cercuri lasate de modulul lunar la aselenizare si nu 4.
personal astept cu interes replica dorniana la teoria nanukiana...

de **gabuba** » Vin Ian 30, 2004 1:50 pm

si tocmai cand credeam ca am pus punct vizitelor in cercul de intelectuali ce se ascunde sub titulatura de "barfe online" am dat peste userului Mihailovici.

ar fi cazul sa intelegi ca nu vrea sa fac nimic nasol in cea ceo priveste dar daca ma obligi...

introducerea este cuprinzatoare si cat se poate de subtila. Observam printre cuvintele autorului o usoara urma de avertizare ascunsa cu o maestrie demna de filmele cu bundy.

intrand tzantzos pe henimal chix , m-a tras de maneca doamna Alisa , dorind sa imi comunice ca

Deci in primul rand imi place cum canta (baietii de la animal x), cum danseaza si cum se imbraca etc,etc,ce nu imi place la ei sunt mai putine lucruri de spus:

inceputul este mai mult decat promitator iar aspectul denota Iq-ul foarte ridicat al autoarei. se evidentiaza prin constructia repetativa "etc, etc" faptul ca tanara are multe de zis, dar cuvintele nu o ajuta. cuvintele reprezinta prea putin pentru ideile sale maretze, idee demonstrata inca odata, daca mai era nevoie, si de acest paragraf:

si asa pot sa spune o multime de lucruri care nu imi place la ei ,sa lasam si pe altii sa vorbeasca.

prima parte contine demonstratia mai sus numita, iar partea a doua face dovada sufletului incapator al alisei care doreste a ii lasa si pe altii sa vorbeasca.

ca orice critic literar, daca ma pot numi asa, doresc sa analizez in detaliu operele marilor creatori din ciclul dornian. ce dorma ar fi mai proeminenta intr-o analiza decat dorma insasi. asadar mi-am luat inima-n dintzi, am pasit in biroul dornian si am ascultat cu rasuflarea taiata cuvintele acestuia:

EU am patito de multe ori (asta pana prin clasa a V a)

EL face debutul exceptional direct printr-o nedumirire...oare sa fi fost abuzat non stop pana printr-a 5 a? continuarea urmeaza:

ca luam bataie de la mai multi si ma luau la produs destul de multi puradei de prin oras.

Dzeule, trecutul acestui om este inspaimantator. Isi lua bataie si il scoteau puradeii din oras sa se prostitueze. Trecutul sau este cutremurator, la fel si esenta cuvintelor.

Din clasa a V-a am inceput sa ii iau si eu la bataie pe altii, mai luam bataie, ii mai bateam si pana la urma mai incolo am ajuns sai bat eu pe mai multi si sa nu mai am nici o problema.

imi pun mana la ochi, dau un deget intr-o parte si il privesc inlacrimat pe dormica cel ce imi enuntza ironia soartei: a inceput sa se bata cu altii pentru locurile de pe centura, acolo unde se prostitua.

In momentul de fata nu se leaga prea multi de mine

de unde deducem faptul ca omul dornian a invatzat arta prostitutiei atat de bine incat are deja clienti fideli si invatzacei carora le da lectii. dar mai sunt cateva prostituate care vin in gashca si-l ataca pe la spate pe tanarul , la vremea acea, dormea.

cred ca as putea sa merg la miezu noptii si prin Pantelimon Bucuresti fara sa se lege careva de mine

acest paragraf este naucitor pentru cititorul de rand, si ii spulbera orice speranta de a citii vreo aventura amoroasa a secs simbolului dornian: acesta poate merge prin pantalimon , bucuresti si poate trece neobservat, fara sa agatze prea multa clientela.

stiu tehnici bune

dar autorul nu se dezminte si face o declaratie spectaculoasa! oare ce doreste sa spuna prin asta? cauta clientela sau invatzacei?

lupte de strada in care merg de toate, ce apuci).

si articolul se termina distrugator pentru concurenta: dornea trage de ceea ce apuca.

de **nocturna** » Lun Feb 02, 2004 12:32 pm

autorul care de fapt nu e autorul ci doar un trimis al autoarei, incepe in fortza inserand pentru inceput propriul comentariu, shi anume:

cezadany scrie:mai inainte de toate tre sa a zic ca chestia ce urmeaza nu e dintro carte...ci dintrun eseu al unei tipa din brasov...nu prea am vazut pe unde sal pun...sau poate nu mam invartit eu suficient de mult ca sa vad...so..inca o data scuze..mie imi place shi zic ca merita citit...

observand gramatica impecabila a trimisului, prima data m-am gandit ca poate e vreun cititor fidel al clasei muncitoare shi de aceea s-a simtzit liber a nu se formaliza, reununtzand la folosirea liniutzei despartzitoare, care oricum incurca shi e urata. totushi, vazand locatzia (in afara granitzelor) mi-am dat seama ca nu-i decat un alt demigrant de seama. ca atare putem avea incredere in capacitatera dansului de a cataloga prezentul extras ca fiind demn de citit.
nu se precizeaza despre ce tema anume e vorba in eseul responsabil de extras, probabil dragostea shi nemurirea sufletului nemuritor.

shi incepe eseul domnishoarei (oare sa aiba mai mult de 15 ani?!)

Numai cine realizeaza ca iubeste, a studiat cea mai mare cultura, acumuland cele mai fabuloase comori, gustand bucuriile cele mai
frumoase.

recte cea mai mare cultura o reprezinta dragostea, internatzional shi universal nerecunoscuta, din pacate pentru autoare. ma-ntreb oare ce se intampla cu cei care iubesc fara a realiza ca iubesc? vai de ei, fara indoiala, nema cultura.
'bucuriile cele mai frumoase', existand de asemenea shi bucurii mai putzin frumoase sau chiar urate, uneori oribile.

M-ai cucerit cu bratele, cu sufletul, cu vorbele

la capitolul cucerire totul a decurs firesc shi natural, aplicandu-se regula de trei simpla: bratze, suflet, vorbe. norocul lui ca fata n-a fost prea pretentzioasa.

si cerul s-a strans in jurul trupurilor noastre, s-a tot strans, bratele numai saturandu-se sa-si unesca propriile incercuiri, noi contopindu-ne, dornici mereu.

ca cerul s-a tot strans am intzeles (deh, pretentzii putzine, orizonturi inguste) da' metafora cu bratzele deja ne baga intr-o ceatza deasa shi totala.
"dornici mereu. (punct)" probabil autoarea prelungeshte suspansu pana la editarea partzii a doua a eseului. ashteptam cu mare interes, sau nu.

Sti bine iubite ca-n suflet sant focuri ce nu mor.

'i'-ul s-o fi pierdut din copi-piest sau asha era shi-n original? in fine, nu-i treaba noastra. totushi, de condamnat mutantul "sant", scapat cu noshalantza in eseu' de mare arta shi angajament shi prin alte partzi, dupa cum se observa:

si acum cand intind mainile spre iubire constat ca sant reci.

din nou aceste 'maini reci', care devin un lait-motiv in scrierile eseishtilor talentatzi dar cu nesanatoase inclinatzii.

Oare de ce tot ce e frumos trebuie sa doara?

nu zau?

Frumusetea-i trecatoare dar caracterul nemuritor.

din ciclul: ce sa fie, frumusetze sau prostie? no, pai frumusetzea-i trecatoare...

am prins 1001 de stele si toate m-au legat de universul tau.

urmarim logica evidenta: 1001 de noptzi = 1001 de stele. sau daca nu, pe numarate.

Privesc seara spre cer, vad steaua mea, dar ce pacat ca nu o pot atinge]
steaua ei! subliniem ca e vorba de Steaua Ei, probabil cu eticheta cu tot, pe sistemu': mi-am luat stea la shosea shi pamant pe luna.
Se face tot mai tarziu, iar tu esti departe. Dar distanta nu conteaza
pentru ca sufletul meu o strabate, si obosit adoarme langa tine.

intr-adevar se face tot mai tarziu shi eseu e luung, lung shi obositor. autoarea se-mpleteceshte prin meandrele concretului, ishi prinde urechile shi nu mai shtie nici ea daca iubeshte, sufera, spera, moare, doare, zboara, viseaza, face bishnitza cu stele sau sparge semintze in fatza blocului ashteptandu-l pe gigel, care, ca orice gigel care se respecta, se lasa ashteptat, amplificand nesfarshitul chin al mandrei.
Pana atunci insa, inchide ochii si viseaza-ma, viseaza-ma asa cum fac eu in fiecare noapte

doamne fereshte, poate doar narcis se visa in fiecare noapte.

shi cum statea ea asha shi se visa, retoric se intreba:
Ce-ar fi viata mea fara tine?

fara gigel, adica.

shi tot ea shi tot retoric ishi raspundea:
Cred ca ar fi o soapte dusa de vant sau poate o trecere prin timp, sau un lucru inutil.

trist. dar sa privim shi jumatatea plina a ibricului, in care aduna ea apa pura: dusa shi inutila oricum este.

eseul e chiar mai mult de atat, shi ma tem ca n-am reushit sa-i prind esentza.
daca va incumetatzi sa-l cititzi va garantez ca nu vetzi reushi sa ajungetzi la capat.

de **neatza** » Lun Feb 02, 2004 12:35 pm

cezadany scrie:

mai inainte de toate

[...]

viata mea

[...]

ar fi

[...]

un lucru inutil.(...)"

in urma unor sesizari, am scos din pasaj tot textu ca sa nu unplem locu aiurea. pe iel, tecstu adica, il gasitz in postu anterior mie, adica la iuzaritza naituish. sau pe literatura, chiestii dejtebte din cartz.

eo ma voi limita duar la a aduce putzina lumina despre cum sta treaba de fabt:

Deci ce avem noi aci?
Sinplu, avem urmatuarele: avem o fata. shi nu orcefel de fata, ci una care eubeshte. Shi ca shi cant toatea astea nu erea suficiente, ea shtie sa scrie (dacam este permis eufemismu). cred ca nimica nu ie mai rau pe lumea asta decat o fata care eubeshte shi scrie. sa va feritz pa cat posibel de un atare personaji. ca ie cinci patrujnoo dimineatza, ca iesht la cuada la lapte, ca iesht shofior pe autobasculanta, ca gatesht un praz cu usturoi, poetesei ii ieste indiferent. ea eubeshte shi vede lumea frumoasa. pasarele cipireshte, oamini canta shi se eubeshte, nimeni nu se pisha in lift. totu e frumos, iar tu, ba dobitoc insensibil, trebe sa aflii cum sta treaba, chit ca trebe sa te lege de pat sau de volan ca sa tzi le spuna pe tuate.

of hors, un asemenea sentiment inaltzator nu se puate poticni de nejte flecujtetze cum ar fi incurcatele cai ale logicii inlantzuirii cuvintelor (la gramatica ma refer acilea). retzepta ie sinpla:

se ia sentiment dezosat, apruape de stadiu de notziune. realitatea ie departe. se freaca bine, i se da la cap pana se aplatizeaza suficient cat sash piarda orce gust.
se tranteshte pe orce.
se amesteca cu nejte idiotzenii proaspete.
dupe ce se lasa umpic la crescut, se scuate orce urma de umor (adica ba dobitoc insensibil, tu razi de dragostele mele?)
se cauta cu atentzie shi se mai scuate urmatuarele: acordu dintre subect shi perdicat, pluralu, conjunctivu, shi alte asemenea care poa satz ramana gat la o citire mai atenta.
sa nu uit: mare atentzie la logica! sa nu lasatz nici urma pacolo, ca are mult colesteror shi face rau la genunchi.
sa mai pune dupe gust neshte oichi inlacramatz, nejte bratze intinse, vise, somn, vant, pumnale, strapungeri, apa, stele, etc. (ma rog, ceavetz prin casa... daca nu este, ceretz de prin vecin sa va dea o cana plina cu varf)

sa amesteca bine pana se face o pasta omogena. un terci.

abia la sfarshit se adauga multa, fuarte multa seriozitate.

Apruape gata! Lucrul se apropie de finalul apotetic. Acuma nu va ramane de facut decat sashtebtatz sa vie careva sash bage pulan ia de iubire.

de **nocturna** » Lun Feb 02, 2004 12:45 pm

bre, deteshi cu analiza ta peste analiza mea. deshi, cre'ca l-ai omis pe gigel.

dana, se accepta doo analize la acelashi eseu, mai ales cand eseu e de mare valuare?

de **gaga** » Lun Feb 02, 2004 1:42 pm

da, puate se accepta si 3 ca eo nam apucat sa analizez analele analistei

de **gaga** » Mar Feb 03, 2004 11:07 am

bantuind prin subiectele de mare incarcatura sentimentala din acest linistit coltz de net, am gasit si spicuit, la indemnul unui confrate literat, cateva minunate momente transpuse pe ecran de manutzele si de gandurile forumistilor...

nu am citit toate copy/past-urile plagiatoare ale lutzelor sensibile dar inzestrate cu mai putina imaginatie decat fierbatorul de cafea al lui eyewitness, ci m-am oprit la cei ce isi povestesc trairile intense care le apartin.

asa ca am revenit la cazul Aurolacul care ne spune:

ca baiat mi-e rusine ca sa plang, ca aia nu fac niciodata asa, na asa e in ziua de astazi, daca esti barbat(sau baiat) in cazul meu, nu suntem vazuti prea bine daca ne vad altii ca plangem.

personalitatea multipla se detaseaza clar din aceasta fraza indescriptibila de o mana neavizata si neantrenata in tainele vietii barbatului - baiat, motiv intalnit des in suprarealism de cand cu tablourile ce descriu cromatic, femeia-copil a lui Salvador Dali.

dar daca ma gandesc bine e mai bine sa razi, ca de plans nu am facut asta de multe luni.

intentia autorului de a lasa in suspans intelegerea cititorului, privind esenta binelui si raului in aceasta constructie, are, evident, motive obscure si indubitabil bine stabilite pentru a sublinia finalul direct, realist, pot spune.

Acuma incerc sa fiu mai calm, daca am probleme sa nu ma enervez prea tare. Nu e sanatos. Ca poate se rupe un vas de sange shi nici nu stau asa de bine cu inima, ca am avut o operatie la 5 ani.

sensibilitate, realism, autobiografia ideal de strabatut de catre un cititor inzestrat cu rabdare si, fireste, tutun. mult tutun.

Aseara vantul rece shi ploaia parca nici nu au pasat. Au stat in timp cata vreme am fost noi acolo. Marea neagra shi misterioasa lovea dig-ul cu furie

aceasta tenebroasa fraza extrasa, parca, dintr-un roman dantesc, personifica elementele naturii care au planat asupra autorului, surorii sale si cainelui amandurora, atata timp cat acestia au fost acolo. dupa care, presupunem ca ambele, intr-un minunat tandem, vantul si ploaia au plecat, lasand marea sa dig-out.

de **nocturna** » Mar Feb 03, 2004 1:28 pm

macinata fiind de profunzimea textului ce l-am analizat ieri, m-am gandit sa fac o vizita pe gugal (aka inktomi) convinsa fiind ca asemenea profunzimi nu pot exista decat pe fundu vreunui sait, bine ascunse shi camuflate. shi am avut dreptate: http://www.love-time.go.ro/legi.html
textu reprodus pe treadu 'trebi dejtepte din cartz' este de fapt o amestecatura (terciu' de care zicea neatza) ce contzine fraze de la adresa de mai sus, amestecate alandala shi fara shir, fraze adunate acolo sub titlu de 'legile dragostei'. de asemenea, n-am depistat tipa din brashov, da' am dat peste unu' de-shi zice Injerika plus o sectziune de bancuri.

ie grav de tot, scoatetz textu de la "trebi dejtepte din cartz" ca poate-l vede viitoru' patriei shi-l ia de bun.

de **eyewitness** » Mar Feb 03, 2004 2:17 pm

Aseara vantul rece shi ploaia parca nici nu au pasat

personal ii consider atat pe vantul rece cat si pe ploaia neshte individualisti care juaca fara sa paseze colegilor lor de echipa respectiv marea, neaga si digu. neshte claudei raducanei raiieiadreacu

de **gaga** » Mar Feb 03, 2004 2:25 pm

apoi tu de ce faci analiza pe textu pe care lam analizat si personificat eo deja? te dai cu buricu mare?

de **eyewitness** » Mar Feb 03, 2004 3:14 pm

nu , cu buricun sus (eventual cu mainile pe piept incrucisate si flori presarate aidoma si zvacniri din capatzana la gropile din carosabil). te rog respecta originalul si nu baga de la tine

de **gaga** » Vin Feb 06, 2004 9:45 am

nici nu mai stiu unde sa le incadrez, am o dimineatza minunata datorita diasporeicilor...

Am incercat ieri de cand am pornit deacasa sa imi dau seama ce e asa de special cu Alaska si am reusit

vrajeala maxima, din tot postul nu reiese nimic in acest sens, pana si un cititor rabdator ramane numai cu imaginea unui autobuz si a unei profesoare in clasa. autorul tinde spre banalizare, plafonarea fiind, evident, cauza unui vocabular si a unei imaginatii limitate.

Ma urc eu frumos in autobuz 5-10 persoane mai normale dormind si restu homeless(deci cum ar fi aurolacii in Romania).

intr-o singura fraza autorul reuseste abil sa isi relateze latura narcisista, problemele de vedere (intre 5 si 10 persoane fiind oarece diferenta), nesiguranta (restu homeless... restul pana la cat? 11-100?) si dispretul fata de cel mai bun prieten, Aurolacul, acesta fiind comparat cu un om al strazii.

Soferitza statea de vorba cu o alta tipa(desi scrie mare ca soferu daca sta de vorba va fi concediat)

schimbarea subtila de sex a conducatorului auto este indusa aproape pe neobservate.

Problema unde sunt eu e ca daca furi autobuzu nu ai unde sa mergi cu el(ca sa iesi din Alaska ai vreo 7-800 km).

de unde reiese ca in respectiva distanta un autobuz nu se poate deplasa, din motive obscure, normal.

tipu care preda in clasa inainte de ora noastra iese fumos si zice salut

la care cititorul s-ar putea intreba ce ar fi putut zice respectivul tip in loc de salut, daca ar fi fost urat.

Pe la jumatatea orei intreb si eu o intrebare

si asa realizam ca autorul nu a descoperit tehnica subtila prin care poti intreba un raspuns. eventual.

a povestit despre cum a mers cu catelu la veterinar ca luase bataie de la unu si trebuia sa aiba copci

deasemenea tehnica lasarii in ceatza functioneaza perfect, dupa lectura ramanand siderat, ca cititor, nestiind cui si unde i s-au pus copci.

Seara ma duc la ora de terminologie medicala care a fost cel mai durere

deci da, el, ora...

il auzim pe unu: Oh shit(da tare nu asa). Profa il intreaba daca se intamplase ceva si daca poate sa il ajute.

probabil cu o clisma ...

Eu incep sa rad la faza asta si rad vreo 2 minute(toata lumea din clasa se uita la mine acuma) si pana la urma ma linistesc.
Dupa incidentu asta profa ziceai ca are motorasu de vorbire stricat

dupa o fraza de mare incarcatura emotionala (rad si dupa aia nu mai rad) descoperim SF-ul acestei imbarligate povestiri: profa e cyborg!

Testez eu foaia aia si ma dau de 2-3 ori prin parcare(pe o foaie!!) si pana la urma foaia zboara si o pierd.

un final neasteptat, s-ar putea spune chiar stupid, daca acest cuvant nu ar caracteriza insushi autorul.

de **Nanuka** » Sâm Feb 07, 2004 2:25 am

danone scrie:aurolacule, eu zic sa ne scutesti pe forumul asta de matale. daca nu explici ce ai vrut sa spui, ai avertisment pentru offtopic, aici se fac analize literare, daca nu stii ce-s alea intreaba-ti bicepsu stang si daca pica de acord cu tricepsu poate trimit impulsul necesar la creier care sa te ajute sa nu mai storcesti tastele numai pentru a scoate elucubratii intelese nmai de creiere dorniene.

pe limba ta: esti offtopic, la urmatorul post ai avertisment

=============
urmarindu-l pe ochila, dau peste tot felul de specimene care ma fac sa cred ca intr-adevar, aerul occidentului altereaza creierele balcanice.
pe lista la analiza zilei sa luam cazul unui personaj din diaspora care supravietuieste cu greu, se vede, in aerul tarii care are frunza de artar pe steag. Nanuk

articolul debuteaza in forta, desi, dupa parerea unor cititori, agramatismele ar fi doar un plagiat dupa unii ziaristi, si nu caz de reincepere a scolii generale.

avem din nou de-a face cu studii aprofundate de astronomie care ne relateaza, din pacate nu in direct, ca soarele face umbra lunii, asa cum unele persoane fac, probabil, umbra pamantului.

traiectoria sinuoasa a gandului nanukian, ne poarta alternand informatiile exacte (la diferenta de temperatura steagurile se sifoneaza) cu demonstratiile care ii sustin teoriile (matasea, atinsa la -300 de grade se face pulbere).
desigur cititorul nedumerit s-ar putea intreba cine poate performa acest gest fara sa se sfarame el insusi, dar sa nu lasam judecata sa ne intunece sentimentele. deasemenea am putea intreba care este acel material fabricat pentru situatii extreme, dar acest lucru ar spulbera farmecul povestirii.

Americanii au sute de secrete pe care noi nici nu putem sa ne imaginam ca ei le cunosc, sunt sigura de asta...

ca orice scriere de calitate care se respecta, si aceasta pagina este incheiata apoteotic, autoarea reusind sa lase umbra misterului sa pluteasca, nelasandu-ne sa intelegem nimic din ultima fraza, folosind o topica aproape novatoare, al carei inventator a fost marele dormea, urmat de al sau ucenic cu pseudonim stradal bucurestean.

Comentariile tale nu ma afecteaza in nici un fel.Critica publica la adresa unei persoane, nu face decat sa-ti atraga atentia negativa a celorlalti colegi, membrii , etc...deci in concluzie nu castigi absolut nimic.

Daca ti-as raspunde la toate remarcile tale , m-as cobori la acelasi nivel de comportament la care esti tu.Potzi sa tragi de-aici concluzia singura....un singur lucru am de intrebat....Simtzi o satisfactzie nebuna cand incerci sa umilesti sau sa critici neconstructiv pe cineva??...

Nanuka.

de **gaga** » Lun Feb 09, 2004 9:05 am

nanucutza peretelui, plimbatz neuronu' si carnitza dulce prin alte zari de agramatzi pline, acilea (pe acest subiect) esti offtopic, ai facut quote la post, deci = ai avertisment.

p.s. scrie comentarii acolo unde ai facut tu compunerea "prima oara moderator, a doua oara dictator", ca citesc acolo cetz puate capshoru ala istetz, sa stii ca tot acolo se uita si aiu care cred io (da ramane intre noi) ca e indragostit de tine.

la urmatorul offtopic pe Literatura itz cer ban.

case closed

de **gaga** » Lun Feb 09, 2004 11:59 am

sa reluam:

"Nu a fost prea neobisnuit pe drum ..."
...
" Dupa evenimentul frumos de dimineatza..."

care eveniment, desi nu a existat, a fost, desigur foarte frumos

"A fost una din zilele alea cand nu vrei sa faci nimic ci doar sa ramai in casa la lumina becurilor facand orice iti trece prin minte(nu include prostitutia sau batutul maimutzei cum crede gabitzzu)"

in care se da clar de inteles ca autorul, nu are de gand sa se reprofileze pe cea mai veche meserie din lume, cel putin nu la lumina becurilor.

"A nins de ziceai ca nu vezi la 50 metri "

ziceai ca nu vezi, in fapt vedeai, abilitatea in exprimare este aici exploziva

"ca de obicei dau de acelasi autobuz(ca metrou lu Moshu) "
asemanator cu consacratul "iarna nu-i ca vara", regasim in autobuzul autorului un minunat metrou bucurestean

(revin dupa un 6 de shefi, daca nu preia cineva stafeta, brb)

Ã¢Â€Âœare profa diploma sau a luat o diploma de la fabrica de diplome.. te face sa te miri.. in fineÃ¢Â€Â

de **nocturna** » Lun Feb 09, 2004 1:22 pm

din noianu' de jurnale am ales, deloc intamplator, o fila din Jurnal Love2Fly, dureros de fals naiv.
deja de la inceput, forumu' ma anuntza sec ca mesaju contzine prea multz michimashi, shi nici n-am apucat sa scriu ceva. ori s-a bushit copi peistu, ori textu a luat michimausita de la atatea ghilimele shi puncte, puncte. semn rau oricum.

de ce am ales Love2Fly shi nu catzelusha, de exemplu? pai una la mana a fost primu pe care mi-au cazut ochii de somn, oarecum aproximativ, ca nu am rezistat sa citesc tot, shi doi mi-a adus aminte de textu prezentat in prima analiza, acela cu fata care iubea pe gigel, acuma fiind vorba tocma invers.

ashadar spicuim:

Love2Fly scrie:Azi m-am trezit foarte devreme adica la 7 AM, ieri!!

in incercarea de a mai colora fraza monotona shi omniprezenta in toate jurnalele shi anume "azi m-am trezit...", a introdus la deruta "ieri". astfel, "azi m-am trezit ieri" suna mult mai excentric shi interesant, ca vorba poetului: azi nu-i ca ieri.

trecem peste divagatziile despre iepurila. poate chiar ash fi luat in serios criticile aduse la adresa scrierilor lui Coelho daca nu era vorba de Love2Fly in cazu' de fatza. deci consider ca fraza asta a pus-o ca sa intre in gratziile "literaturii".

...shi ajungem la punctul culminant, respectiv desfashurarea actziunii, respectiv intriga, cand in scena aparea Ea! pentru cei care-shi rod unghiile de nelinishte shi se-ntreaba: nu, nu e vorba de Ea, AndreEa, in cel mai rau caz poate fi vorba de AndreEa Balan (vezi locu' de bashtina Ploieshti). cititorul ramane cu nelinishtea. incercatzi totushi sa nu abuzatzi de medicamente.

vorbele ei devin foc in inima mea...devine otel incins si ma arde…]
va ganditzi ca cine shtie ce vorba a putut sa spuna fata respectiva (eu mizez pe nishte banalitatzi), cine shtie ce podoaba capilara ar fi putut sa aiba, cine shtie ce buze inveninate? eu ma gandesc ca poate doar Stefan cel Mare sa mai fi patzit asha hiperbolizare acuta precum vorbele, cuvintele, parul, buzele Ei.
As vrea sa o urasc!

tzi-ash putea oferi sugestii...
simt ca sunt grozav de naiv,

in fine, daca tzie asha itzi place sa te alintzi.
Sentimentele devin hiperbolice

opa, uite ca shi-a adus shi el aminte de procedeu folosit shi s-a gandit sa-l shi aminteasca in text. toate bune shi frumoase dar incercarea de literatura fina shi profunda eshueaza grav shi nimereshte in gard, fraza de mai sus fiind ca nuca-n perete. (am zis nuca!)
Intr-un final ajungem la gara iar iluzia Sarutului este stearsa

aa, deci asta vroia sa ne transmita autoru de-a lungu' a nushtu cate randuri anevoioase in care s-a pierdut in hiperbole shi metafore shi subtilitatzi observabile shi din airforce1, ca voia sa pupe fata. pai shi de ce n-ai spus asha de la inceput? observam ca intervine, gara, veshnica distrugatoare de vise shi sperantze, batrana martora a atator suspine, lacrimi shi sentimente nemarturisite. go gara!
Un gand imi creea existantza si nu-mi dadea pace…

probabil e vorba de un hibrid intre existentza shi distantza, shi daca-i asha, oare cum poate un gand sa-tzi creeze existantza? care-i procedeul folosit? :con:
… si asha e mereu …

n-am citit restu' filelor din jurnal dar inclin sa-tzi dau dreptate.

concluzia: am vazut compuneri de clasa a treia mai pline de substantza decat textu' analizat mai sus. daca s-ar renuntza la fandosirea 'telectuala inutila, nu de alta da' autorul nu-shi permite, nu garantez ca ar ieshi ceva mai frumos, dar cel putzin ar fi ceva mai real. care nici macar papusha barbie nu miroase asha tare a plastic!

de **gaga** » Lun Feb 09, 2004 1:57 pm

o analiza rapid asa, ca steaua si dimamo n-avem az:

Aurolacul 'ce:

acolo se vand modele de lightsabres, medalii, arme, shi alte articole cunoscute din aceste filme.

in care filme ai sa vezi, desigur, lightsabers , fanule, stapaneste macar ce zici ca iti place, nu incurca bicepsu' cu tricepsu.

despre un tip care as stat in Etiopia

a stat, ash fi stat, ce as intamplat?

a trait cu o familie dintr-un sat 1 luna

avand, probabil ca scop in viatza lucrurile legate de cifra unu, traind cu O faminie intr-UN sat O luna (in ce sens a trait cu familia nu se specifica si e mai bine asa).

numai ca in Etiopia ce se intampla am impresia e guvernu nu dau mancarea aia unde trebuie sa ajunga, cu toate ca primesc atatea millionae de tone de "food aid".

dupa ce a stat si s-a gandit, a concluzionat ca topica si punctuatia nu conteaza, nici acordul gramatical... reiesind ca e guvernul care ei (guvernul) nu dau respectiva mancare unde trebuie ea sa ajunga (cu picioarele-i micutze) desi ea, mancarea primita prin aer de ei, de guvernu, e millionae (cuvant inexistent in vreo limba umana, o fi klingoniana)

Cel mai trist e ca ma intristez

imi este imposibil sa cred asta! cum sa fie trist ca te intristezi? nu e vesel?

dar sa nu te gandesti prea mult, deoarece probabil ca nu vei mai putea trai, cand te gandesti ca ...

da, ni s-a revelat esentza pseudogandirii aurolace. sa nu gandesti ca daca te gandesti nu mai esti ca sa te gandesti ... proFUND.

Adevarul e ca multi nu le pasa, ca asa e natura noastra egoista

la iei nu le pasa, 'rar a draq de natura egoista, tzine tot creierul si toti neuronii numa' pt ea nu mai da si alora amaratzi care striga dupa o farama de cerebel.

nu prea pot vorbii cu o tipa ca sa o fac sa fie interesata de mine(nu o am cu papagalu).

nuuuu. nu se poate, nu cred asa ceva, eu ziceam ca o ai teribil cu papagalul, extraordinar ce ne-am pacalit... pai nu trebuie sa vorbiiiiiiieshti, arata-i mushchiu si taci, orice tipa are nevoie de un pit bull ascultator. (poate reuseste si lasa netu-n pace, ar fi culmea)

[quotea]Cel mai mult ma enervat ca povestea la acest film e foarte mult in "background" shi in film trebuie sa asumi ca sti ce se intampla[/quote]

nu e peste ca furnica
nici dorneana gramatica

===
a fost greu, dar frumos dragii mei carcotashi, trebe sa fumez tzigara de dupa ...

de **nae cinefil** » Lun Feb 09, 2004 2:33 pm

Risc sa debutez shi pe parceaua asta cu iz de danonino intrucat sunt convins ca inerentele mele scapari de debutant vor fi eclipsate cu brio de textul de mare respiratzie artistica pe care l-am ales!

Autorul ale carui scrieri incerc sa le disec a avut un debut fulminant, insa nenorocul, ca sa nu spun ghinionul, l-a facut sa se afle in umbra altui uanderkid(shi cand zic kid, chiar la asta ma refer!), shi anume dornea, pe numele lui mrrrr Teo!

Motto:
"Ieri a fost o zi de lucru ca de obicei. M-am sculat shi eu ca omu la 10, dupa ce ma culcasem la ora 3 dimineatza dupa o sesiiune grea de Internet. "

Autorul incearca sa fixeze temporal actziunea capodoperei sale, insa in mod intentzionat, deshi strecoara 3 date in aceasta fraza, ne lasa in ceatza atemporalitatzii, intrucat nu shtim daca ziua de lucru a fost ieri shi a constat in trezire-internet sau constatarea ca shi ieri(nota mea:duminica)
"a fost o zi de lucru, ca de obicei". Cunoscand insa obiceiurile autorului din operele sale anterioare, inclin sa cred ca acesta a lucrat iar la "piept inclinat/lasat" shi "halcometre".

"Acum 3 zile(cred) a fost un program la TV despre un tip care as stat in Etiopia si a trait cu o familie dintr-un sat 1 luna, mancand ce mananca ei: adica nu foarte mult."

Dupa ce ne da iluzia temporalitatzii, autorul ne arunca din nou in negura nesigurantzei, pentru a ne putea introduce cealata dimensiune/componenta a operei sala: spatzialitatea. Intzelegem de aici ca in Etiopia oamenii traiesc minunat mancand des, dar nu foarte mult. Nimic mai sanatos! Nesigurantza ne e sporita de prezentza celebrului canal de televiziune german, sat1! Antirasismul rabufneshte astfel din sufletul neintinat al autorului: el, un presupus roman plecat dintre cei asemeni lui ce salashluiesc inca prin canalizarile bucureshtene, scrie in Anglia despre un personaj, cetatzean al planetei care a trait cu o intreaga familie de cetatzenie dubioasa in Etiopia in prezentza discreta a nemtzilor de la sat1!

" Stau shi ma gandesc cata nedreptate exista in lumea asta shi ca ar fi destula mancare ca sa se distribuie la toti, numai ca in Etiopia ce se intampla am impresia e guvernu nu dau mancarea aia unde trebuie sa ajunga, cu toate ca primesc atatea millionae de tone de "food aid". Ce porcarie. "

Surprinde in text reveria autorului care, asemeni lui Napoleon, face mai multe lucruri odata: nu numai ca sta, dar shi gandeshte! Sa fim serioshi: catzi dintre noi pot face atatea deodata? Insa limitele gandirii sale ne sunt dezvaluite de faptul ca nici nu-shi incheie autorul fraza ca deja are vedenii, sau asha cum singur recunoashte, "impresii". Concluzia sa este zguduitoare pentru linishtea mondiala: Guvernul e de vina! Nimeni nu ar fi putut surprinde cu atata finetze shi intr-o singura fraza nedreptatea facuta de guvernul etiopian!

"Cel mai trist e ca ma intristez pe moment, dar a doua zi, sa fiu sincer: I don't give a shit!"

Repetitzia este aici o paralela cu Eminescu unde o intalnim pe post de aliteratzie"Vajaind ca vijelia/shi ca plesnetul de ploaie". Tot asha, autorul realizeaza ca e trist ca se intristeaza, accentuand astfel sentimentele oarecum mamare fatza de etiopieni. Shi aici insa razbate o raza de sperantza, fiindca a doua zi e alta zi, care fireshte, nu-i ca prima, deci i don`t give a shit!

Raspunsul vine din urmatoarele randuri unde nihilismul se impleteshte armonios cu sofismele, iar interogatziile maieutice dau maretzie cu aluziile la jurnalele unor oameni ce-shi doresc poate sa ajunga gunoieri. Ni se da astfel raspunsul la intrebarea pe care totzi o rostim: de ce unii shi-ar dori sa fie gunoieri?

Relatzia Thanathos-Bachus(zeul mancarii la unele popoare:)), razbate cu mare patos din afirmatziile fara perdea ale autorului.

" De parca nici nu ar muri oameni in lumea asta. Adevarul e ca trebuie sa te gandesti la asa ceva din cand in cand, dar sa nu te gandesti prea mult, deoarece probabil ca nu vei mai putea trai, cand te gandesti ca tu mananci azi o masa buna, shi in acelasi timp, un tip in alta parte a lumii moare de foame. De acuma o sa incerc sa nu arunc atata mancare la gunoi. Oricum, daca as incerca sa trimit bani, ce crezi ca ajung banii aia unde trebuie? Adevarul e ca multi nu le pasa, ca asa e natura noastra egoista."

Autorul se include pe sine in text tocmai pentru a sustzine intriga, iar tirul intrebarilor se indreapta acum spre el, pe ai carui umeri se sprijina lumea shi odata cu ea, insashi Etiopia!

Brusc insa, autorul schimba registrul, folosind o tehnica des intalnita la marii clasici shi ne transpune in realitatea dura a sentimentelor sale pentru reprezentantele sexului atotcuprinzator.

"La lucru, am intalnit o noua tipa care a trecut pe acolo."
Nesigurantza ne este din nou indusa cu grija, respectiva "tipa" neputand fi indentificata din prima, intrucat doar a trecut pe=acolo.

Eforturile de identificare depuse de autor ne duc cu gandul la mult mai putzin mediatizatul Pacepa, intrucat valul misterios al celebrei necunoscute se ridica:
" O prietena ale unei chelneritze care lucreaza cu noi." Problema cu care ne confrunta autorul acum este insa cuantificarea tipei, care era "ale unei chelneritze". Deci tipa era doo! Fenomenal!

" Hehe, misto tipa. Eu am crezut ca are doar vreo 16 ani, tare tanara parea, dar de fapt cand am intrebat-o avea 18. Nu are prieten deci totul e bine. Doar acuma sa incerc ca sa o cuceresc, ca am aflat unde lucreaza. Problema e ca nu prea pot vorbii cu o tipa ca sa o fac sa fie interesata de mine(nu o am cu papagalu). Eu pot sa vorbesc cu multi oameni, shi sunt in general un tip prietenos, dar cand trebuie sa "agatz" o tipa, e greu pentru mine "

Tendintzele de adolescent miop(scuze nea Mircea!) , deshi elucubrante pe alocuri, ne introduc in mintea aerisita shi odihnita a unui contemporan "atat de simplu, dupa vorba, dupa port"(Eminescu e aproape!)

Din nou schimbare de locatzie. Sentimentele de dragoste au starnit o betzie in inima, capul shi sufletul autorului, care tanjeshte dupa frumoasa prietena ale chelneritzei. Betzia sentimentelor il lasa manga, iar starea indusa de delirium tremens il transporta in alta dimensiune spatzio-temporala, shi anume in cea a cartzilor lui Clavel, el devenind astfel un toranaga al salilor de fortza!

"Seara m-am uitat la un film animat de gen Manga nuimit Kai Doh Maru, despre samurai in era feudala a Japoniei. Cel mai mult ma enervat ca povestea la acest film e foarte mult in "background" shi in film trebuie sa asumi ca sti ce se intampla, si sa ai urechi bune ca sa prinzi detalii mici care sunt importante pentru a intzalege povestea."

Acest perpetuu du-te-vino prin dimensiunile spatzio-temporale este de fapt o alegorie, caci autorul ishi traieshte astfel propriul sau Bildungsroman, in care halcometrele shi ganterele sunt adevarate axis mundi.

Pseudoanalize literare (?!)

Pseudoanalize literare (?!)

Pseudonale litereare...

asta ie pe chestii dejtebte cin cartz

un suflu proaspat din punga aurolacului

Cine este conectat