Aplecarea catre misticism este (parere personala) una dintre cele mai comode cai de renuntare la propria persoana si de zguduire intre bariere (nu stiu de ce mi-a traznit brusc amintirea despre criticile lui Kant la adresa misticismului si turnura pe care a luat-o totul in momentul in care contemporanii l-au desfiintat facandu-l sa incadreze, sa puna bariere unor anumite elemente mistice, dar asta am citit asa demult incat cateva flash-uri de memorie nu-s suficiente)
Bah, hai c-am luat-o razna, concluzia este ca ateismul poate fi privit ca o religie (in opinia mea) de religiosi. De ce? Pentru ca le pasa si (vorba lui Baiesu) dar daca El totusi exista ce te faci? Pe unde scoti camasa? E un pic de lasitate in religiozitatea exacerbata a secolului XX si aici argumentatiile-s evidente. Nu mai vorbesc de ceea ce fac toti ateii caz (nu datzi mah, asta e): religia a omorat cei mai multi oameni. Si aici nu e nimic de explicat, stim cu totii.
:con:
:con:Nu era vorba numai de religie ca domeniu, ci shi literatura (de fapt gramatica shi estetica)!
No shit?