Initial trimis de onk
uite un subiect pentru sufletul meu. de ce? pentru ca-mi place nichita.
Ei bine, daca tot nu se baga nimeni pe subjectul asta, voi incerca sa fiu eu un mic gigicontra. E, nu chiar gigicontra, voi face doar un exercitiu de "non-worshipping approach". Adica, la fel cum nea Cioran vroia sa vorbeasca si de cacarezele Mioritei, voi vorbi si eu de "petele" de la dosar ale lui mr. Stanescu.
1) Spre deosebire de Labis, care a fost un naiv, cred ca Stanescu a fost lipsit de caracter in relatia cu puterea comunista. Don't give me that "poetul, ca si soldatul" crap. OK, e un poet bun, original, dar s-a bagat si el in politica - are texte in care lauda blocurile construite de Ceausescu, chestii chiar gretoase. Nu cred ca mai am cartea pe-acasa, ca era imprumutata, daca o gasesc dau si detalii. Plus ca in "Cartea alba a Securitatii" chiar sunt relatate (prin niscaiva dosare) discutii aprinse dintre Nichita si Sorin Dumitrescu legate de politica: Nichita refuza sa ia o pozitie fatisa anti-establishment (cum ii cerea SD, pentru a da un exemplu celorlalti scriitori/intelectuali), afirmand ca el, dimpotriva, sustine regimul. Pe de alta parte, a avut rolul lui in sustinerea tendintei de destalinizare a literaturii de dupa 1960, nu neg.
2) Originalitatea lui nu poate fi contestata. Totusi, ea se refera in mare parte la limbaj. Pornind de la mostenirea lasata de Eminescu, Blaga, Arghezi, Ion Barbu & co, Stanescu a inteles sa inoveze in special folosind acel limbaj absolut insolit, care este pastisat astazi de toti poetii de mana a cinspea. Cateodata este ermetic, de multe ori pur si simplu mizeaza pe insolitul exprimarii, un fel de "stream of subconsciousness" or smth. Personal nu vad in "Pusca are trei parti: partea de jos, partea din mijloc etc." sau cum era sau in "mama m-a facut cu piese de schimb" altceva decat versuri menite a surprinde prin ciudatenie. Sau in a face omul de rand sa exclame: "uite dom'le, si eu aveam ceva de poet in mine si nu stiam!". Cand a scos "Epica magna", Manolescu l-a acuzat chiar ca incepuse sa se auto-pastiseze.
3) Nichita era o persoana foarte prietenoasa, foarte primitoare (avea mereu apartamentul plin de oameni), asa ca relatarile gen: "era un om nemaipomenit" nu prea sunt obiective si nu stiu daca au vreo legatura cu valoarea omului ca poet. A, si era si un pic mitoman.
4) Desi este unul din poetii adulati in Romania, cred ca e si unul dintre cel mai putin cititi si/sau intelesi. Ceea ce nu ii aduce un mare serviciu.
Sunt niste rezerve, nu zic ca nu e un poet important, dar eu zic ca este supraevaluat.
)
