ValiEnte scrie: Daca cineva musca, e muscator, fundeaza e fundator nu, la fel cum poate fi fondator ca in franceza, fondateur.
muscatoru fiind cela care se ocupa cu muscatele din fereastra, ear fundatorul ie ala care se tzine de funde si funditze (ca duara n-am sa spui ca se tzine de fund - al lui sau al altcuiva), or care se ocupa de anume funduri (de mamaliga, de butoae, de sticle insuficient scurse etc), or puate ca chear frun primar (de pe la Funduletzu Moldovii de egzenplu)
sineluasa centruasa scrie: ...oxigenul e albastru, cum zici tu, spune-mi de ce noaptea nu se vede cerul albastru. sau cand e innorat. a? ca nu e lumina? iesi cu o lanterna afara si intreapt-o spre cer. ...
mah, nu prea am io putere amu sa ma cert cu centrii tai, ca me tare lene ... insa:
patura de aer pe care o strabate lumina zilei, fara obstacole asemenea norilor (astia nu-s prea sus) e grosutza - chilometri, deci mult oxigen albastrui care este si lucreaza; daca indreptzi o lanterna spre cer: 1) - lumina lanternei nu are aceeasi "compozitie" ca lumina naturala (deci comparatia n-are treaba); 2) e putina (lumina lanternei) si nu "lumineaza" destul aer ca sa puna in evidenta treaba ceea (ori alta - deci comparatia n-are treaba)
noaptea cerul nu are o culoare anume (vizibila si interpretabila), pentru ca este prea intunecat (ie umfel de negru, da?), da' stelutzele au tenta albastrue, no?shapoi cand se lasa noaptea si cand se fisureaza de zioa, culoarea cerului e tot albastra (mai inchisa, mai bleumarinuasa, da tot din familie)
p'orma, ezplicatziile prezentate atunci de tine (cauta tu, ca mie me lene) tziu minte ca se bazau pe o treaba de genu "ca lumina care se isbejte de nushce particule din/de aer si se reflecta cam asa" - nu contravine deloc celor spuse de mine: lumina se isbejte (cu adevarat!) de nejte particole den aier (particolele/moleculutzele de ocsigen - ala albastru, dadada!) si cand sen tuarce cu fatza la fatza ta ie albastra (lumina, nu fatza ta), ca asa o reflecta ocsijenu (asa ie de obicei, cand un corp "colorat cu uo culuare" se vede "colorat cu acea culuare" ie penca le apsuarbe pe cellante culori si o reflecta numa pe a lui (asa fac si uamenii, fiecare tzine cu ai lui) - deci ie bine si corect, da' pe tine nu te lasa centrii sa optservi ca sitoatzia ie buna, nu ie albastra ca ocsijenu den aier.
incohe: azotu ie albalbalb-galbui (nu glumesc, ie chear albalbalb cu tenta numa umpic galbue), iar aerul lichid (am vazut io, parol!) ie albastrui, da' nu chear ca oxigenul lichid (am vazut si d'asta - tot parol), care e umpic mai albastrui decat aerul