Maimutele : divertisment sau...povara ?

[eyewitness]

ideea acestui thread mi-a dat-o moshu care azi ,a doua oara in mai putin de-o luna isi va plimba hoitul in gradina zoologica de la baneasa...

acu vreo 6-7 ani un coleg de serviciu, marinar pe o nava, mi-a adus din bangladesh ,din targu de animale, o maimutica, un babuin , baiat, cam la vro 50 cm inaltime,maroniu iar pe burtica pielea rozalie. fiind pe vapor cam vreo 4 saptamani , voiajul bangladesh ctza ,nae (asa l-au botezat marinarii) s-a atasat sau mai bine spus s-a obisnuit cu oamenii. cu multe peripetii intr-un microbuz care venea de la ctza la bucuresti ,intr-o seara omu a sunat la poarta si mi la pus pe nae in brate si a plecat. pe vremea aia fiind singur m-am trezit io si nae in ditamai casa. a fost dragoste la prima vedere. m-a luat cu ambele brate de gat, si a pus capshoru mic pe umarul meu dupa care s-a urcat pe umar si cu o meticulozitate iesita din comun a inceput sa ma piguleasca in par de parca aveam paduchi . m-am asezat asa pe canapea dar nae al meu nedisturbat catusi de putin de mihai calin si al lui stii si castigi, isi continua constiincios munca de despaduchiere prin parul meu. ne-am imprietenit repede mai ales ca primul lucru care l-a servit la mine in casa au fost nishte aripi de pui pe care le-a rontait la fel de meticulos si urmarindu-l am realizat ca gesturile, mimica si modul de a manca erau identice cu cele ale unui om. incredibil dar grimasele fetei aratau acea satisfactie si placere identica cu cea a moshului infulecand lacom o shaorma. paharul de plastic plin cu apa l-a sorbit aidoma unui om tinand paharul cu cele doua manute.

dormitorul lui nae l-am amenajat intr-o camaruta cam de 2x3 m unde am scos tot mai putin un rastel si unde ulterior am atarnat de tavan un leagan din sfoara iar la fereastra spre curte am pus o plasa rabit. usa ce dadea in aceasta camaruta avea un geam si peisajul zilnic cand veneam seara acasa era el atarnat in dreptul geamului scotand niste sunete ciudate cred io de bucurie. stateam ore in sir si ma jucam cu el , de multe ori in sufragerie numai ca dupa vro saptamana a inceput calvarul. a invatat singur sa deschida usa de la camera lui si venea in sufragerie unde fura tot ce gasea la indemana hartii, aspirine, fructe absolut tot ce era pe-acolo dupa care fugea. prima oara am alergat dupa el da dupa o ora dupa ce si-a batut joc de mine m-am lasat pagubas insa pan la urma se cam plictisea si venea singur la mine si parca cerandu-si iertare pentru boacanele facute se atarna la gatul meu si ma pupa pe obraz.

nae manca orice , orice mancam io trebuia sa-i dau si lui. gresita ideea ca maimutele mananca numai banane sau nuci de cocos. mananca carne,paste ,paine ,legume,fructe orice ce mancam si noi. nae era f pofticios daca mestecam ceva incepea sa planga ca vrea si el. toate gesturile lui si expresiile fetei sunt tipic umane. de multe ori aveam impresia ca am langa mine un omulet...

dupa vreo doo luni a incepu sa dea semne de nervozitate fiind f agitat iar persoana angajata sa trebaluiasca prin casa si-a cerut demisia nemaisuportand teroarea lui nae care o tragea de par cand intra la el sa-i faca curat, o zgaraia si o scuipa. am intrebat in stanga si-n dreapta de ce se comporta nae asa si mi s-a spus ca are nevoie de o femela. si iata-ma in cautarea unei femele, dar aceasta este o alta poveste pe care o sa vi-o spun cu alta ocazie....intr-un nou episod numit : bonita

[Oribilul Mosh]

da, eye...chiar ieri stateam si ma minunam in fata custii ce gazduia o maimutza. nu stiu ce fel de maimutza era...dar era destul de mare si nici coada nu avea.
in cusca ei se gasea un leagan ...si maimutza se dadea in leagan aidoma unui om. isi facea vant , se balansa....pur si simplu era identica cu un copil care sa da in leagan. nu mi-a venit sa cred , dar Alin mi-a spus ca defapt omul a copiat maimutza la faza asta.

ce sa zic ? maimutele nu sunt nici divertisment , nici povara. sunt doar niste animale salbatice mult mai evoluate decat celelalte....care se adapteaza foarte bine in captivitate , pe langa oameni..datorita asemanrii lor cu acestora.
totusi cimpanzeul de la zoo avea ochi foarte tristi.
cimpanzeul mi se pare cel mai apropiat de om...cu urechile alea buclucashe.


zi-ne cu bonita !

[gabuba]

intr-un fel povestiora lui ai mi-a lasat un gust amar, dandu-mi seama ca povestea nu va avea un final tocmai fericit (cred eu, in postura de telespectator). dar ce a zis aiu pana acum mi s-a parut super mishto.
d-abia astept sa aud povestea cu bonita.



cand eram mic, pe la vreo 6 ani (nu stiu cand o sa uit ziua aceea...) am fost la zoo cu bunicu'. Imi prezenta maimutele si cateva caracteristici ale lor. Mi se parea incredibil. Era acolo o mai mutza care facea exact ce facea si cel care-i dadea de mancare. am stat sa ma holbez la ea cel putin 30 de minute. tipucu mancarea a iesit, dar a lasat accidental usa maimutelor prinsa decat intr-un singur sens, omitand sa foloseasca cheia. Plec. la un moment dat vad babe cu plozii care fac stanga imprejur, domni care zic 'aveti grija, domnu'" si femei care tipa. Dintr-o data ceva sare pe spatele meu, mai ceva sa ma darame, era maimutza cea mica si nazdravana care a evadat de la zoo. Probabil din inconstienta cand bunica-miu a luat-o din spatele meu i-am bagat mana in gura... (ih) si am mangaiat-o. Nu inteleg de ce toti aveau impresia ca e turbata. :con:

[eyewitness]

continui povestirea atat la indemnul moshului dar si a lui gabizzu care a sesizat oarecum sfarsitul tragic.

pe acelasi vapor cu care a venit nae ,unul din mecanicii din sala masinilor si-a cumparat si el o fetita identica cu nae dar mai firava si mai micuta. omu statea in ploiesti si inarmat cu 100 para m-am dus sa o iau. vreau sa va spun ca drumul ploiesti/bucuresti a fost un calvar .tot drumul am fost supus la muscaturi, zgaraieturi, scuipaturi ,tras de par ,tipete .plansete , ce mai mare noroc am avut ca nu am facaut totusi nici un accident. ajuns intr-un final acasa, cu bonita intr-o rochita brodata de sotia mecanicului am facut prezentarile, nae ,bonita. se cunosteau si dansul bucuriei revederii a fost extraordinar. o alergare prin toata camaruta aia ,imbratisari, sunete ciudate, pupaturi ce sa va zic un intreg ritual al dragostei. le urmaream prin fereastra usii si nu-mi imaginam ca poate fi ceva mai amuzant dar si emotionant. odata cu sosirea bonitei in familia noastra, trebuie sa va marturisesc ca la vremea aceea aveam 2 dobermani, doua pisici persane si doi papagali deci maimutelele devenira si ele curand parte integrala a familiei. a devenit obisnuinta pentru mine sa vin seara acasa si sa ma joc cu ele totusi era nasol cand scapau si o luau la fuga prin casa. o mare placere le facea biblioteca unde smangleau cate o carte si f meticuloase rupeau pagina cu pagina fiind nevoit ulterior sa ascund cartile prin sertare si alte locuri sub cheie. a venit si vara si nae cu bonita simteau din plin dogoarea de-afara. mi-a venit o idee. m-am dus in obor si am cumparat o copaie mare de plastic cam de 30 cm adancime si cam 1 m lungime si 50 cm latime. am umplut-o cu apa si am pus-o in mijlocul camarutei lor. ceea ce a urmat a fost spectacol. bonita, se urca pe pervazul de la fereastra unde pusesem plasa rabitz si se arunca in copaie ca un saritor profesionist de la trambulina. inota intr-un stil care m-a uimit, pe spate si cam la 15-20 cm sub apa nae la fel numa ca nae nu sarea de pe pervaz ci se baga in apa sarind de pe marginea ligheanului. intr-o zi bonita a scapat afara in curte si s-a dus glontz la vecin care avea o bolta superba de vita de vie si a mea bonita si-a petrecut o dupa amiaza intreaga mancand strugurii omului. cu greu am ademenit-o sa vina in casa...bonita era f geloasa. pe vremea aceea aveam o prietena care mai statea pe la mine. daca avea proasta inspiratie sa ma sarute in fata bonitei ,situatia scapa de sub control. ragete, schelalaieli, tipete , batut in geamul usii ,un vacarm intreg.
partea proasta a cresterii maimutelor este mizeria care o lasa si mirosul care-ti stramba nasu. pentru o curatenie si igiena cat de cat acceptabile era necesar sa faci curatenie dupa ele din ora in ora. in schimb asa cum am mai mentionat maimutele mananca orice si mai ales fiind foarte pofticioase trebe sa le dai din tot ce mananci si tu. trecu un an aproape de convietuire pasnica cand nae incepu sa faca niste pete movulii pe piept si burtica unde blanita e mai rara. devenise apatic, statea mai mult nemiscat pe rstel, nu mai avea pofta de joaca. bonita ii lua capul in poala si-l mangaia pe cap , o imagine pe cat de emotionanta pe atat de trista. am chemat mai multi veterinari care din pacate nu prea stiau ce are. in final nae a paralizat si la scurt timp a murit. bonita l-a jelit mai mult de o saptamana, niste tanguieli care semana mai mult a plans si oftaturi prelungi. incredibil. pe nae l-am ingopat in padure la snagov. la nici o luna de la moartea lui nae am primit alt baiat pe care marinarii il poreclisera billy. acesa era cam la 60 cm si f vanjos...din prima clipa cand a vazut-o pe bonita a luat-o la bataie...convietuirea era imposibila mai ales ca billy era f rau si ca gabarit cam de 2 ori cat bonita. pe bonita am mutat-o la subsol. in scurt timp am mers la gradina zoologica si am vorbit cu un director de acolo pentru o donatie. a trimis pe cineva care a vazut exemplarele si a doua zi o masina cu o a a venit si dupa ce am semnat contractul de donatie (le-au evaluat la 500 usd) mi-am luat ramas bun de la ele. in contract aveam acces liber la gradina si chiar aveam voie sa merg sa le vizitez si sa le aduc mancare. am fost o data, le-am vazut ,mai mult pe bonita care era impreuna cu alte 10-12 maimutele, a venit la plasa custii si plangand si-a tzuguiat buzele si parca suiera sau fluiera. nu am mai rezistat si am plecat. de atunci nu am mai mers niciodata in gradina zoologica

ps. chiar daca sunteti iubitori de animale va sfatuiesc ca aceste animalute simpatice sa le lasati acolo unde le e menirea, in paduri sau jungla. a te inhama la cresterea lor este un chin atat pentru voi cat si pentru bietele animale. amintirile care le am incerc sa le filtrez si chiar daca ar parea un divertisment in final aceste fiinte simpatice sunt totusi o povara...

[Matrashita]

Tot ce se scrie despre animale ma intereseaza,imi place f mult sa ma uit la documentarele despre maimutze si chiar sa le vad la Gradina Zoologica...dar nimic nu se compara cu povestirile din viata reala...cu trairile si momentele frumoase vis-a-vis de aceste animale.
Eye,povestea acestor 2 maimutzele este pe cat de frumoasa pe atat de emotionanta.
Iubesc maimutzele,dar cele pe care le-am vazut la Zoo mi-au lasat un gust amar.Aveau o privire atat de trista si tanguitoare de parca ar fi vrut sa zica: "Ce caut eu aici?Eu in jungla vreau sa zburd,alaturi de celelalte maimutzele mai norocoase"...Nefiind un subiect amuzant...multe animane,nu numai maimutzele,sunt f chinuite.
De exemplu aseara am calarit un cal pe plaja de la Costinesti si ,deshi imi placea senzatia si era ceva nou pt mine,mi-am dat seama in ce hal este exploatat acel animanl pt a obtine bani...Si mi s-a facut mila..si am simtit ca ,daca ash putea,ash apara toate animalele de exploatarea si chinul asta!

O poveste cu o maimutzica pe nume Bubu...ash vrea sa spun si eu...
Cand eram mica mergeam in fiecare vara la mare,la Eforie Nord.
Eram de fiecare data incantata de maimutzica fotografului care facea deliciul copiilor de pe plaja,era atractia nr 1.
Cel mai mult insa o iubea pe bunica mea,de cate ori o vedea se adapostea in bratele ei punand capul tandru pe umar ca si cum ar fi fost vechi prieteni care nu s-au mai vazut de mult timp si acum se imbratiseaza!
Era amuzant...dar eu eram geloasa intr`un fel ca Bubu nu ma iubea si pe mine la fel de mult si incercam sa o ademenesc catre mine.Ii ofeream ciocolata,fructe,tot ce aveam la mine insa rar se lasa pacalita.Venea numai cand simtea ea nevoia sa se desprinda din bratele bunicii.
Cand am vrut sa fac poza cu ea se urcase in capul meu si ma tragea atat de tare de par incat radeam,...insa cu lacrimi!
Si acum imi amintesc de ea,ma intreb...oare mai traieste?Oare este bine?Oare inca este atractia plajei?
De mult timp n-am mai trecut prin Eforie..macar sa o vad pe Bubu si sa-mi aduc aminte de copilarie...

[M|haElla`]

Hmm...maimutele sunt dragalase si jucause!
insa...in acelasi timp sunt foarte nebunatice, si fac multe stricaciuni!:D
Poate ca e vb si de educatie, desi ma indoiesc!
In fine..nu stiu...nu am experienta!