Despre Iasi si alte "metropole" mioritice

[altmit]

1.Principalele orase in raport de nr. de loduitori sunt:
1.Bucuresti-2.032.000 locuitori
2.Iasi-349.000 locuitori
restul nu conteaza.
"orasul celor sapte coline", a fost atestat prima data intr-un document din secolul al XV-lea, dat de catre Alexandru cel Bun (1400-1432) prin care acorda privilegii comerciale orasului; dar istoria Iasului merge inapoi pana la inceputul mileniului. ).
Universitatile din Iasi sunt: Universitatea Alexandru Ioan Cuza (cea mai veche universitate din Romania, fondata in 1864), Universitatea Politehnica Gh. Asachi, Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore T. Popa, Universitatea Agronomica Ion Ionescu de la Brad, Academia de Arta, Institutul Teologic (Ortodox si Catolic).
[ Oraşul Iaşi nu aparţine doar locuitorilor săi. Are deosebitul privilegiu de a aparţine tuturor.
" In preistorie, pe teritoriul actualului judeţ Iaşi, inflorea binecunoscuta cultură Cucuteni, una dintre cele mai vechi şi mai importante din ţară.
- 1578 – mănăstirea Galata – ctitoria lui Petru Şchiopul
- 1639 – mănăstirea Trei Ierarhi – ctitoria lui Vasile Lupu
- 1615 – biserica Bărboi
- 1627 – biserica Barnovschi
- 1669-1672 – mănăstirea Cetăţuia – ctitoria lui Gheorghe Duca
- 1726-1733 – biserica Frumoasa – ctitoria lui Grigore Matei Ghica
Cu toate acestea, in secolul al XVI-lea, atunci cand a devenit capitala unui principat de trei ori mai mare decat cel al Belgiei, Iaşul era un oraş mic in comparaţie cu cel din ziua de azi.
Tot in acestă perioadă, oraşul a fost martorul luptelor pentru influenţă dintre ruşi, austrieci şi, respectiv, turci, cat şi al eforturilor Franţei de a da o anumită orientare acestor dispute. Deşi a fost adeseori mistuit de flăcări şi de ciumă, Iaşul, aflat in apropierea Poloniei, a fost puternic influenţat de principiile Revoluţiei franceze.
Incă din perioada premergătoare Revoluţiei din 1848, oraşul a devenit leagănul ideologiei naţionale. Acestea se intamplau in paralel cu consolidarea funcţiilor administrative, economice şi spirituale.
Iaşul avea, de asemenea, marele merit de a fi iniţiat revoluţia de la 1848, care s-a extins ulterior pe intreg teritoriul romanesc. Ar fi de ajuns să subliniem efervescenţa presei Iaşului, inaugurată in 1829 de către Gheorghe Asachi cu Albina Romanească, continuată cu Alăuta Romanească şi cu Dacia Literară, prima noastră revistă literară, editată de Mihail Kogălniceanu din 1840, cu Propăşirea, Romania Literară a lui Vasile Alecsandri etc.
Iaşul din perioada Junimii, cu cercul literar, conferinţele, tipografia şi un program cultural bine stabilit, cu jurnalele, bursele, băncile, hanurile, hotelurile, gara (construită in 1866), işi trăia perioada celebră şi remarcabilă din istoria culturală şi literară.
Cel mai vechi centru universitar al ţării a fost martorul unor evenimente semnificative din istoria educaţiei. Dezvoltarea segmentului educaţional a inceput cu Academia Vasiliană, infiinţată de către Vasile Lupu şi a continuat cu Şcoala de Ingineri - infiinţată de Gheorghe Asachi. Şcoala Normală, a cărei absolvent avea să fie şi Ion Creangă (elev al lui Titu Maiorescu), Liceul "Oltea Doamna", iar din zilele noastre, Liceul Eminescu, Liceul Naţional, Liceul Negruzzi, Liceul Humpel şi Liceul de Artă şi Meserii.
Pe langă Teatrul Naţional, Teatrul Luceafărul, Opera, Filarmonica, Biblioteca Centrală Universitară Mihai Eminescu, Bibliotaca Judeţeană Gheorghe Asachi, galerii de artă, cinematografe, cluburi, librării şi anticariate, Iaşul dispune de cel mai mare număr de muzee din ţară, reunite in două complexe muzeale:
a) Din perspectivă instituţională, Iaşul este pe poziţia secundă in ţară, după Bucureşti, ca număr de instituţii şi ca număr de oameni angajaţi efectiv in acestea. De asemenea, instituţiile profesioniste de cultură sint grupate in trei categorii:
b) Caracteristicile publicului ieşean consumator de cultură sint destul de greu de organizat intr-o categorie. Oraş cu o veche tradiţie culturală, Iaşul beneficiază de un public larg, divers structurat şi destul de neomogen. Există, in primul rind, o intelectualitate umanistă, relativ numeroasă dublată de o categorie destul de largă de studenţi ai universităţilor de pe raza municipiului. publicul ieşean are o dominantă conservatoare care-l face receptiv mai curind la formele clasice, tradiţionale de expresie artistică
Muzeul Literaturii Romane din Iaşi este o instituţie publică de cultură care administrează douăsprezece mezee şi case memoriale literare, păstrand şi prezentand publicului edificii, documente, lucrări de artă, manuscrise, carte rară, obiecte cu valoare memorială care au aparţinut unor scriitori de prestigiu naţional şi universal care s-au născut sau au activat in Iaşi.
O prezentare succintă a patrimoniului literar şi arhitectonic aflat in posesia acestei instituţii cuprinde:
Casa V. Pogor, unde se află şi centrul administrativ al muzeelor literare ieşene, devenită muzeu in 1972, la 109 ani după ce, in acest edificiu (1863) a fost fondată ocietatea “Junimeaâ€Â

[baixinho©]

ce liş-beşliş are postul de mai sus cu intalnirile forumiste (care nu se mai ţin)?

[MiG29]

1.Principalele orase in raport de nr. de loduitori sunt:
1.Bucuresti-2.032.000 locuitori
2.Iasi-349.000 locuitori
restul nu conteaza.

ai sa mori tu?

[Djinn]

Acu' puteti sa va desfasurati in voie.

Migule, se scoala taratza-n mine cand auz ca e alt oras mai mare ca municipiul de la malu marii (nafar de Bucuresti, bineinteles, asta e cu totul in alta liga).

Pe vremuri Ctza era al doilea oras ca marime din tara... sa-l fi depasit Iasiul?

[MiG29]

n-are importanta daca iasiu ie mai mare sau nu. ce ma deranjeaza ie chestia aia cum ca "restu nu conteaza".

[shiona]

io stiam ca dupa numaru de locuitori Brasovu ie al doilea....si dupa suprafatza Constantza...da noh acu poate s-au schimbat lucrurile in ultimii ani...

[Djinn]

da, faza cu "restu nu conteaza" e de o crasa nesimtire.

[RajaF]

Am fost la Iasi, nu m-a impresionat. Mult mai fain la Brasov, Cluj, Timisoara.

[river]

SPER SA NU VA PLICTISESC. STIU CA SUNTETI TINERI, SUPERFICIALI, DAR TIN SA VA REAMINTESC CA ROMANII NU SUNT ASA!
Voi reveni in incercarea de ajunge la mintea voastra.

jignitor, de asemenea

m-ar interesa, in contextul de fatza, intelesul termenului "nesuperficial "

[pacha]

M-ar interesa daca s-a restaurat Palatul Culturii sau iti mai cade in cap tencuiala.
Restul nu conteaza

[river]

Iasiul este un oras superb, asta nu pot contesta. In plus, este orashul studentiei mele. Este orasul in care parfumul de tei este incredibil, asa cum se impleteste el cu idile, cu poezie, cu povesti frumoase, amintiri la Bojdeuca, bere la Vanatori, tramvaie rablagite, controlori idioti, filosofi shprituiti, carciumi boeme, haine ciudate, ciudati, normali. Expozitii la Palat, holurile univesitatii in care, pentru inceput, te ratacesti ca mai apoi sa le ocolesti cu nonshalantza, cafea la cantina studenteasca ore intregi. Si CUI-ul si Biblioteca.
Casa Otiliei Cazimir, idile cu George Toparceanu, descoperite intre filele din Casa Cartii... Un Mall ultramodern intr-o mare tabara, numita de noi "Tudor". Troitze si cumplite emotii la examene...

Suntem tineri. Si superficiali. Ca nu stim cati locuitori are un oras, ca nu am dat impresia macar o data ca ne-ar interesa povestea unui oras... Asta sa insemne, superficial?...

[Shaki]

Romanii sunt tineri, frumosi,isteti, culti, cu sangele fierbinte, fara probleme sexuale (asa cum sunt cei din occident - majoritatea- credeti-ma am avut ocazia sa ma conving).

fluf, sigur nu vrei sa-l trimitzi sa consilieze pe sex?

[kant emir]

[quote="altmit"](1)..... Liceul "Oltea Doamna", iar din zilele noastre, Liceul Eminescu
...
(2)Casa Toparceanu – inugurată]
(1), (2) - numa inexactitatz, deci (3) nutz mai loa responsabilitatz caretz depasesc puterile, pentru ca da (4), ne plictisejt; si nu stem, totz (5) tineri si superficiali (asa cuma pari domnia ta sa fii - or puate ca ai loat articolasu de undeva si nu l-ai verificat, in scopu casa nul strici! vesca nici bisericile nu le-ai pomenit pe toate cele marishuare - Golia, spre pilduire, pe acoperishu careia tragea Creanga, dupa ciori ,si etcetcetc)

si nu ne mai recomanda nica, si nu incerca sa mai ajungi in mintea nuastra (pentru ca s-ar putea sa ajungi in lobushoru cu injuraturi spurcate, domnule "restunuconteaza")


bre precinilor, ista vorbejte fics ca jiji unsurosu-cu-cifre, ca si ala iera gata sa nen vetse o gruaza de trebi

[eyewitness]

ienbieme, nu crezi ca tredu asta ar trebui unit cu asta?

http://www.fanclub.ro/showthread.php?t=15725

io asa sujerez

[nbm]

nene aiule,
macar ala de pe turism e mai argumentat , dar fie.


altmit, acum ca ai intrat 'sub palaria mea', te invit sa raspunzi frumos si civilizat intrebarilor puse de partenerii de dialog, pentru ca altfel risti sa obtii exact contrariul celor pe care (presupun) ca ti le-ai propus. si anume sa atragi antipatia userilor asupra Iasiului, care altminteri nu are nicio vina ca sustinatorii sai nu stiu sa se exprime

[kant emir]

bre, la ieshi ie frumos, si targu-i dulce - n-am dubii

dupa cum n-am dubii ca acest cvasianalfabet, doritor sa ne deschida mintzile, a copiat de aici

dar nu-l loatz in seama, nu va punetz mintea cu naucul, ci, daca avetz drum, nu ocolitz urbea cu pricina - ie un oras vechi (istoria e vie si aici, se simte si pulseaza), pentru ca se vor gasi destule repere care sa va ramana in minte si suflet - spre pilduire: privelistea Galatei, de pe Copou ( ie o poezie picturala: te uiti de pe un deal pe altul, pe deasupra orasului; pe linia implicita a orizontului vezi silueta de pagoda a indepartatei manastiri); plimbarile pedestre prin orice coltz de oras (marog, excludem cartierele muncitorejt ale lui ceajca - alea, ca peste tot dealtfel, is neinteresante), cum ar fi Sararia (coborand, domol: in stanga-jos ulitele Tzicaului, dupa care dealuri, dealuri, si iar dealuri; in dreapta - "mahalaua" Copoului), un drum al linistii, aproape aerian; pe la jumatatea drumului sunt (sau erau, ca n-am mai fo demultisor) doi pini uriasi, care de departe se vad ca un singur copac, o singura tulpina inalta, inalta, si in varful careia se zareste coroana, ca un cuib urias.

nu, nu e de ocolit Iasul