Pagina 11 din 11

MesajScris: Mar Sep 26, 2006 9:29 am
de Ciuhandru
[quote="colegu"]da, numai că]

De gustibus et coloribus non disputandum... :)

MesajScris: Mar Sep 26, 2006 9:35 am
de ghionoiul
Hai mă colegule, ştiu că le ai cu percuţia... măcar lovitura de timpan din partea a 2-a a simfoniei Surpriza... :n:

MesajScris: Joi Sep 28, 2006 1:11 am
de colegu
simfonia aia n-am ascultat-o,şi pentru o singură lovitură nu merită osteneală.
la leifs am să mă satur pentru o săptămană.

ciuhandrule, corect, de aceea am şi zis din puntul meu de vedere, cre că n-am vorbit in numele lui giovani becali sau al lui mihăiţă pleşan

MesajScris: Mar Oct 10, 2006 4:01 pm
de AlexN
Ca tot discutam despre subarmonici si alte tranznai. Se pare ca o violonista japoneza (Mari Kimura) se lauda ca a reusit sa cante la vioara o octava mai jos decat ar fi fost posibil. Explicatia pe care fizicienii au gasit-o consta in nu stiu ce neam de vibratie torsionala care produce subarmonici. Fenomenul e mai pregnant la coardele vechi decat la cele moderne.

http://homepages.nyu.edu/%7Emk4/subharmonics.html

Aici se pot asculta si sample-uri.

MesajScris: Mar Oct 10, 2006 4:39 pm
de ghionoiul
Sună mai clar decat mă aşteptam sub-armonicele alea. Atat de clar, incat comparaţia e de domeniul evidenţei: seamănă cu vibraţia sfincterului anal produsă de ieşirea sub presiune din colon a gazului aflat la presiune mai mare decat presiunea atmosferică, sub acţiunea chimică a compuşilor rezultaţi in urma procesului de digestie a bolului alimentar bazat pe preparate din Phaseolus vulgaris :D Cred că e o descriere suficient de ştiinţifică.

MesajScris: Mie Oct 11, 2006 9:17 am
de AlexN
Hehe, daca n-ar fi scris ca sunt subarmonice, eu nici nu mi-as fi dat seama doar din ton. Eu oricum habar n-am care e "domeniul de frecvente" al unei viori. :n:

Dar de sunat da, suna nasol si distorsionat. Nici nu e de mirare, fortezi instrumentul sa cante intr-un mod pentru care nu a fost proiectat. Speculatiile de acolo (si care au fost preluate si in ceva reviste americane de stiinta) cum ca va fi o revolutie in muzica, deschide noi porti pentru compozitii, etc, mi se par aberante. Fenomenul mi se pare interesant doar dpdv tehnico-stiintific si nimic mai mult.

MesajScris: Mie Oct 11, 2006 9:39 am
de ghionoiul
Da, uite fix de asta era pană acum muzica pentru vioară de 2 lei, că nu putea să cante sub sol de jos. De-aia sunt partitele lui Bach mizerabile, concertele lui Brahms, Sibelius, Haciaturian penibile, sonatele lui Beethoven şi Enescu ingrozitoare.
Pe tanti aia o inţeleg - a făcut o descoperire tehnică şi a vrut să devină celebră pe chestia asta. Dar dacă e aşa cum zici, că revistele americane de ştiinţă au decretat că va fi revoluţie in muzică, ţine de domeniul neuropsihiatriei. Ca şi cand vreun mare critic muzical şi-ar da cu părerea ce impact ştiinţific şi economic ar avea carburanţii pe bază de biogaz.

MesajScris: Mie Oct 11, 2006 10:25 am
de colegu
ca să fiu cinstit mie imi place cum sună respectiva vioară şi n-am impresia că "bese"

MesajScris: Mie Oct 11, 2006 11:10 am
de ghionoiul
Mă rog, poate am exagerat şi eu. De fapt mai degrabă ragaie.

In adancurile Lacului Lebedelor

MesajScris: Joi Noi 30, 2006 10:56 am
de AlexN
Eu tineam minte, de atunci de demult cand am fost la “Lacul Lebedelorâ€Â

MesajScris: Joi Noi 30, 2006 11:13 am
de ghionoiul
Nu pot să cred că n-ai remarcat motivul lebedei :D Deci sunt 2...
Eu cred că baletele lui Ceaikovski au o muzică suficient de bună pentru a fi ascultată ca atare, chiar dacă nu te omori după arta dansului. Ceea ce le face atat de speciale cred că e faptul că aceste balete sunt de fapt basme pe muzică, iar basmele sunt veşnic tinere şi vor plăcea intotdeauna omului care păstrează in el toată viaţa o făramă de copilărie. In plus muzica lui Ceaikovski e chiar "de basm", spre deosebire de cea a altor contemporani, aşa că există toate ingredientele unui basm muzical de succes.
Trebuie remarcat totuşi că baletul a mai progresat puţin şi după Ceaikovski, dovadă fiind Romeo şi Julieta de Prokofiev, plus ce-o să mai aducă şi colegu in completare :D

MesajScris: Joi Noi 30, 2006 11:32 am
de AlexN
Da, corect, ai mare dreptate cu Prokofiev, desi din pacate n-am fost niciodata la reprezentatie... :( Am ascultat doar selectiuni si pot spune ca acolo am remarcat prezenta leit-motivelor.

Desigur ca toata muzica baletelor lui Ceaikovski e foarte buna (daca stau sa ma gandesc, in Spargatorul de nuci sunt unele "numere" incredibile, cum ar fi dansul arabesc), pe mine poate ma mai supara uneori concentratia prea mare de bucati gen vals.

Chiar de-abia astept sa-si revina Karadarul ca sa descarc si ceva "balet" :cool:

MesajScris: Joi Noi 30, 2006 11:46 am
de ghionoiul
Romeo şi Jumulita l-am văzut de cateva ori la TV şi m-am declarat mulţumit. La Operă există reprezentaţie cu R&J, dar am vaga senzaţie că coloana sonoră e de pe bandă :bolnav:
E drept că Ceaikovski are o carcă de valsuri, dar să nu le confundăm cu hiturile familiei Strauss.

MesajScris: Joi Noi 30, 2006 12:28 pm
de colegu
intreaga muzică a lui ceaikovski e faină, aia de balet parcă e prea siropoasă, dar totuşi frumoasă.
da pe stravinski unde l-ai lăsat ghionoiule, petruşca sau ritualurile de primăvară - ăla balet, deşi nu dau doi bani pe dans, muzica face toţi banii.
ăsta este singurul criteriu după care judec baletele.

MesajScris: Joi Noi 30, 2006 12:33 pm
de Ciuhandru
[quote="colegu"]da pe stravinski unde l-ai lă]

Da' "Pasarea de Foc" unde-ai lasat-o, Colegule? :)

MesajScris: Joi Noi 30, 2006 1:11 pm
de colegu
lasă că acu n-o să bag tot outputul lui stravinski la socoteală, da oricum merita menţionat alături de proko.

eu aş mai băga la socoteală şi mandarinu lui bartók sau spartacusu,gayanehu sau mascarada lui haciaturian.

da chiar, că dansul săbiilor il ştie orice puşti cu telefon mobil :)

MesajScris: Joi Noi 30, 2006 1:38 pm
de AlexN
Stravinski... muzica? :nesigur:

MesajScris: Joi Noi 30, 2006 2:01 pm
de Ciuhandru
AlexN scrie:Stravinski... muzica? :nesigur:


Si inca de mare clasa!

MesajScris: Joi Noi 30, 2006 2:50 pm
de colegu
alexule, dacă ziceai de webern sau şonberg te mai inţelegeam, dar stravinski nu, deşi a cochetat şi el cu cacofonismul extrem.

bine, că varza de pulcinela nu se ridică la nivelul păsării de foc sau petruştii e altă poveste.
şi pană şi la webern şi şí¶nberg + cohorta de cacofonişti austrieci din cauza cărora se tot invarte moţart pe unde se găseşte el acuma, poţi găsi compoziţii superbe.