Teorie muzicala

cea mai culta dintre ele, asa numita muzica clasica

Moderator: ghionoiul

Teorie muzicala

Mesajde Mihai Voicu » Joi Noi 30, 2006 10:17 am

Salut, sunt nou pe forum. Am ajuns pe forum cautand informatii despre teoria muzicii. Ma intereseaza mai ales muzica din punct de vedere matematic-fizic si informatic (pattern-uri). Vreau sa inteleg limitarile care exista in sintaxa muzicii. De exemplu doua note cantate simultan suna discordant daca raportul frecventelor lor nu este o fractie simpla (2/3, 3/4, 5/6...).
Ce as vrea sa aflu sunt limitarile intr-o linie melodica. Inteleg ca de obicei muzica suna bine daca ramai intr-o "gama" si sunetele pe langa gama se pot pune foarte rar, probabil cu restrictii. Imi puteti da amanunte despre asta ? De exemplu cea mai scurta succesiune de note in care ultima suna "aiurea" (o sa incerc pe kbdmidi).
Exista reguli clare de interdictie ? De genul: "daca esti in do major, dupa fa nu poti pune fa#" ?
Multumesc.
Mihai Voicu
Junior Member
 
Mesaje: 16
Membru din: Mar Noi 28, 2006 7:57 pm
Localitate: Bucharest

Mesajde ghionoiul » Joi Noi 30, 2006 10:59 am

Mihai, dacă lansai discuţia asta, să zicem, pe subiectul cu Mozart, puteam spune că intr-adevăr, nu poţi pune orice notă iţi trece prin cap unde vrei tu. Dar aşa, fiind pe subiectul Muzica secolului XX, putem spune că astfel de reguli nu prea există :D Important e ca muzica să sune bine. Şi, in funcţie de context, poate suna bine orice combinaţie de note, atata vreme cat acestea aparţin sistemului tonal şi suprapunerea sau inlănţuirea lor are o logică.
In ce fel este exprimabilă această logică prin formule matematice, patternuri şi alte concepte de-astea sofisticate, iţi doresc să descoperi tu, să iei premiul Nobel şi să aminteşti şi de noi in discursul de acceptare.
Picus canus
Avatar utilizator
ghionoiul
 
Mesaje: 1359
Membru din: Vin Mar 12, 2004 12:00 am

Mesajde AlexN » Joi Noi 30, 2006 11:03 am

Salut, vezi ca s-au chinuit Ghionoiul si Ciuhandru sa ne explice noua (Colegului si mie) despre cum sta treaba cu armonia, sistemul tonal, etc. Eu unul n-am prea priceput si am zis ca ma intorc la stiinta tranzistoarelor, ca e mai simpla. Nu mai stiu pe ce thread era... Ghionoiule, tu mai stii?
Schmiede, mein Hammer, ein hartes Schwert!
Avatar utilizator
AlexN
Junior Member
 
Mesaje: 632
Membru din: Mar Apr 27, 2004 11:00 pm

Mesajde ghionoiul » Joi Noi 30, 2006 11:19 am

Chiar aici, pe Ics Ics, vreo 5-6 pagini mai in urmă.
Picus canus
Avatar utilizator
ghionoiul
 
Mesaje: 1359
Membru din: Vin Mar 12, 2004 12:00 am

Mesajde Mihai Voicu » Joi Noi 30, 2006 11:41 am

Pai am citit, de aceea am si postat aici. Am aflat lucruri interesante dar nu am inteles tot ce speram. Sa zicem ca momentan ma multumesc si cu Mozart ;) Care ar fi regulile acolo, in armonia ... clasica ?
Ce vrea sa spuna "atata vreme cat acestea aparţin sistemului tonal" ? Adica se incadreaza in cele 12 sunete * X octave, doar gama de 7 note, sau mai multe ?
Mihai Voicu
Junior Member
 
Mesaje: 16
Membru din: Mar Noi 28, 2006 7:57 pm
Localitate: Bucharest

Mesajde ghionoiul » Joi Noi 30, 2006 11:56 am

Sistem tonal inseamnă sistemul in care notele sunt despărţite intre ele de cate un semiton, deci in intervalul [do - si) există 12 note. Evident că următoarea octavă are şi ea 12 note şamd...
N-aş putea să-ţi dau mai multe detalii decat am dat deja despre teoria armoniei, deoarece cunoştinţele mele in domeniu sunt limitate şi destul de vechi. Ce-am ştiut am impărtăşit cu drag şi altora. La urma urmei sunt un amator :)
Picus canus
Avatar utilizator
ghionoiul
 
Mesaje: 1359
Membru din: Vin Mar 12, 2004 12:00 am

Mesajde colegu » Joi Noi 30, 2006 12:44 pm

in sistemul clasic, dacă am inţeles eu bine, intr-o tonalitate anume nu mai intră 12 note ci 7, adică orice notă pe langă tonalitatea mamă ar trebui să fie un intrus, o chestie care destabilizează restul compoziţiei.
in muzica modernă atonală se folosesc toate cele 12 sunete, dezavantajul fiind că dacă vrei să le foloseşti pe toate cu aceeaşi pondere o să iasă o varză - asta doar ca să nu stai prea mult intr-o anume tonalitate, să fii acuzat apoi că ceea ce faci este de fapt poli-tonalitate şi nu atonalitate.
nu ştiu dacă m-am făcut inţeles.

mihai - nu ştiu de rapoartele alea, practic cam singura limitare pe care trebuie să o indeplinescă un sunet e armonia.
cu alte cuvinte vibraţia trebuie să fie de forma A·sin( ωt+φ ) unde ω=2π/T sau 2πν, cu ν = frecvenţa sunetului A= amplitudinea oscilaţiei cu cat e mai mare cu atat se aude mai tare, adică o oscilaţie armonică.
cand loveşti aiurea o piatră sunetele scoase nu produc vibraţii care să satisfacă relaţia de mai sus.
la fel, la sfarşitul unui concert cand incepe lumea să aplaude sunetele respective sunt cat se poate de dizarmonice.

din pedeve ingineresc, ca să redai pe sidiu cu acurateţe lucrarea propriu-zisă e mult mai uşor decat să redai bătăile din palme.
şi mai mult, dacă vrei să ripuieşti respectivul sidiu in format lossy, ai să constaţi că dacă la 192kbps ai un grad suficient de transparent al melodiei in sine, la bătaia din palme se "simte".
http://colegu.no-ip.org/muzica/ - de la rautavaara la nørgård....
un computator fără windoze e ca o prăjitură cu ciocolată fără muştar
Avatar utilizator
colegu
Junior Member
 
Mesaje: 1021
Membru din: Lun Mai 09, 2005 11:00 pm
Localitate: dhaka

Mesajde Mihai Voicu » Joi Noi 30, 2006 1:21 pm

Eu sunt si mai amator si imi scapa anumite lucruri "de la sine intelese" pentru cineva care si canta.
Pe de alta parte, daca mi se dau exemple pot extrage usor regula, deci daca cineva pote sa-mi dea secventa scurta cu "nota falsa" si eventual o secventa de aceeasi lungime in care nota "intrus" sa sune bine.

Relativ la raporturile dintre note, din ce-am studiat eu este asa: sistemul cromatic porneste de la o nota (ex. la) si apoi fiecare semiton se mai sus se obtine din anteriorul inmulting cu ...radical de ordinul 12 din 2. Deci dupa ce inmultesti de 12 ori cu asa ceva, obtii frecventa lui LA*2, si ai facut o octava.

Faza este doar unii dintre factori sunt apropiati de fractii intregi cuminti, si astea sunt notele pe care le incluzi in gama respectiva (ex: Do/Sol=2/3). Daca pornesti de la alta nota din gama, altele sunt notele care nu sunt disonante.

De exemplu 6 semitonuri inseamna un raport de radical din 2. Acesta nu e nici pe departe apropiat de o fractie intreaga, astfel ca combinand doua note cu acest raport vor rezulta un infinit de sume si diferente de note, sunand ca si cum ai lovii pianul cu scaunul.
Daca insa raportul este "frumos" (2/3), suma di diferenta notelor DO/SOL vor fi armonicele lui do cu o octava mai jos (DO=2*do, SOL=3*do). Astfel ele vor suna ca un do cu niste armonice mai mari decat nota fundamentala.
La fel, un acord major are raporturile 4:5:6 (DO/MI/SOL de exemplu).

Pentru mai multe detalii am gasit: http://www.pi.arre.ro/elevi/documente_muzica/Dorca.pdf

Va rog, nu uitati de secventele mele de note...
Mihai Voicu
Junior Member
 
Mesaje: 16
Membru din: Mar Noi 28, 2006 7:57 pm
Localitate: Bucharest

Mesajde AlexN » Joi Noi 30, 2006 1:36 pm

Colegule, cand dai cu piatra, sunetele respecta relatia data de tine, atata doar ca e vorba de o suma de sunete cu amplitudini, faze si frecvente aleatoare (in fine, ele nu sunt chiar aleatoare, ca aruncatul cu piatra este un fenomen determinist, dar cum nimeni nu poate calcula toata mecanica implicata in acest gest, descriem mai bine fenomenul prin statistica). Dupa ce le sumezi pe toate astea, rezulta sunetul dizgratios din urechile tale.

Da, interesant PDF-ul, o sa-l tiparesc si sa-l citesc, totusi nu m-am prins ce e site-ul ala.
Schmiede, mein Hammer, ein hartes Schwert!
Avatar utilizator
AlexN
Junior Member
 
Mesaje: 632
Membru din: Mar Apr 27, 2004 11:00 pm

Mesajde ghionoiul » Joi Noi 30, 2006 3:42 pm

Nene, cu tot respectul, ca de la inginer la inginer, dar dacă vreţi să inţelegeţi muzica lui Mozart, Liszt sau Stravinski cu ajutorul radicalilor de ordin ţaşpe din 2, eu vă urez succes şi imi declin orice competenţă :)
Picus canus
Avatar utilizator
ghionoiul
 
Mesaje: 1359
Membru din: Vin Mar 12, 2004 12:00 am

Mesajde Mihai Voicu » Joi Noi 30, 2006 4:06 pm

Muzica are sintaxa si semantica. Eu nu sper decat sa inteleg sintaxa. Daca inteleg gramatica unei limbi nu inseamna ca inteleg si cum se creeaza marile opere in acea limba. Ceve-ceva reguli folosesc totusi si marii compozitori (chiar daca invata intuitiv regulile).

M-a impresionat explicatia ta << esenţa sistemului tonal - anume echilibrul definit de opoziţia dintre tonica unei game, care are rolul de "putere", şi dominantă, care e un fel de "opoziţie" >>. Poti dezvolta putin subiectul ? Ce note apartin puterii si care opozitiei in gama DO major ?
Mihai Voicu
Junior Member
 
Mesaje: 16
Membru din: Mar Noi 28, 2006 7:57 pm
Localitate: Bucharest

Mesajde Ciuhandru » Joi Noi 30, 2006 5:01 pm

[quote="ghionoiul"]Nene, cu tot respectul, ca de la inginer la inginer, dar dacă]

Corect, ca de obicei.

Domnilor, eu unul ma multumesc sa ascult muzica si ma intereseaza prea putin - adica deloc - cum a fost compusa. Radicali, fractii, sintaxe, gramatici, sinusuri si frecvente - ma lasa sloi de gheata, in timp ce un Adagio de Ceaikovski ma topeste.
Regele si Patria! Nihil sine Deo!
Avatar utilizator
Ciuhandru
Burghez monarhist
 
Mesaje: 1394
Membru din: Joi Ian 26, 2006 12:00 am
Custom user title: Burghez monarhist

Mesajde ghionoiul » Joi Noi 30, 2006 5:40 pm

Mihai, dacă nu mă lasă memoria am impresia că deja am glosat pe tema asta a puterii şi opoziţiei. Frumuseţea muzicii constă tocmai in aceea că restul notelor pot fi un fel de UDMR - adică să fie cand la putere, cand in opoziţie, după cum o cer enteresele. Ba chiar opoziţia se poate dedulci la ciolanul puterii, pentru că dominanta stă la loc de cinste in arpegiul unei game, nu ?
Am tot respectul pentru abordarea ta "matematicistă" - dacă prin matematică ajungi să-ţi placă muzica, e un lucru grozav. Dar cred totuşi că descompunerea la nesfarşit in serii Fourier şi in armonice elementare a unei simfonii de Bruckner e cam pierdere de vreme.
Picus canus
Avatar utilizator
ghionoiul
 
Mesaje: 1359
Membru din: Vin Mar 12, 2004 12:00 am

Mesajde AlexN » Joi Noi 30, 2006 6:32 pm

Si mai zici ca esti inginer, Ciuhandrule... :P

Domnilor, de acord cu parerile voastre, dar tot asa de bine poate sa-ti placa Mozart si fara sa stii ca Pamantul e rotund, nu?
Schmiede, mein Hammer, ein hartes Schwert!
Avatar utilizator
AlexN
Junior Member
 
Mesaje: 632
Membru din: Mar Apr 27, 2004 11:00 pm

Mesajde Ciuhandru » Joi Noi 30, 2006 8:17 pm

AlexN scrie:Si mai zici ca esti inginer, Ciuhandrule... :P

Domnilor, de acord cu parerile voastre, dar tot asa de bine poate sa-ti placa Mozart si fara sa stii ca Pamantul e rotund, nu?


Cum adica, Pamantul e rotund?
Regele si Patria! Nihil sine Deo!
Avatar utilizator
Ciuhandru
Burghez monarhist
 
Mesaje: 1394
Membru din: Joi Ian 26, 2006 12:00 am
Custom user title: Burghez monarhist

Mesajde Mihai Voicu » Vin Dec 01, 2006 1:15 am

Am mai recitit din urma si mi-au mai cazut cateva fise, poate ma ajutati sa le adun :)


In limba mea, as interpreta asa, relativ la gama Do major:

Acordul de baza este Do:Mi:Sol care au raportul frecventelor 4:5:6. Deci exista un do1 cu doua octave mai jos astfel incat acordul nostru do3:mi3:sol3 sa aiba frecventa multiplu de acest do1:

2*do1 = do2
3*do1 = sol2
4*do1 = do3
5*do1 = mi3
6*do1 = sol3
7*do1 = ? ar putea fi o nota care sa sune totusi bine in gama ?
8*do1 = do4 (sau spunem ca este do3*2)

do1...........do2......sol2....do3...mi3...sol3.....do4

Vedem ca sol3 este un fel de armonica a acestui do1. La fel si mi3, dar "mai rar". Alte note nu prea mai apar, asa ca intr-un acord nu prea poti inghesui alte note care sa fie tot "armonici" ale aceleiasi note (do1). Daca nu sunt armonici ale aceleiasi note, cantate impreuna vor genera alte si alte armonici rezultand un sunet "zgomotos" - disonant.

Chiar daca nu le canti impreuna, dupa ce canti o nota, frecventa ei ramane in aer (si in minte?) iar o nota cu raport de frecvente "urat" (do-fa#) ar suna disonant, ?? in afara cazului in care exista o pauza suficienta ??

Acum, notele prietene lui do3 si sol3 ar fi:
re3 a lui sol3, 5 semitoane, raport 3/4
fa3 a lui do3, 5 semitoare, raport 4/3
la3 a lui mi3, 5 semitoare, raport 4/3
si3 al unui mi4 aflat 5 semitoane mai sus, raport 4/3 sau ar putea vota si cu opozitia sol3 la 4 semitoane, raport 5/4

dpdv fizix, notele prietene ar avea multe "noduri" comune daca ar fi in faza (si probabil tind sa devina).

Are ceva sens ce spun eu ?
Mihai Voicu
Junior Member
 
Mesaje: 16
Membru din: Mar Noi 28, 2006 7:57 pm
Localitate: Bucharest

Mesajde Ciuhandru » Vin Dec 01, 2006 2:02 am

Mihai Voicu scrie: Are ceva sens ce spun eu ?


Prietene, sincer sa fiu, pe mine ma intereseaza mult mai mult care sunt compozitorii tai favoriti, ce lucrari iti plac, ce interpreti... las-o-ncolo de teorie matematica a muzicii, pana la urma la ce-ti serveste?
Regele si Patria! Nihil sine Deo!
Avatar utilizator
Ciuhandru
Burghez monarhist
 
Mesaje: 1394
Membru din: Joi Ian 26, 2006 12:00 am
Custom user title: Burghez monarhist

Mesajde AlexN » Vin Dec 01, 2006 10:09 am

Mihai, eu unul sunt foarte interesat de aceste lucruri. Sper ca in weekend o sa am timp sa scriu niste programe prin care sa generez notele, putandu-le suprapune, etc, astfel incat sa-mi dau si eu seama cum suna acordul, nota prietena, etc.

Btw, ca sa tinem lucrurile curate, am preferat sa despart subiectele.
Schmiede, mein Hammer, ein hartes Schwert!
Avatar utilizator
AlexN
Junior Member
 
Mesaje: 632
Membru din: Mar Apr 27, 2004 11:00 pm

Mesajde Mihai Voicu » Vin Dec 01, 2006 3:05 pm

AlexN scrie:Mihai, eu unul sunt foarte interesat de aceste lucruri.


Poti incerca kbmidi (un pian pe tastatura):
http://www.winsite.com/bin/Info?500000003696
Vezi ca trebuie sa dai Status/Open la inceput si sa ai volumul la MIDI tare.

Ca sa fiu total obsedat, am facut un program care sa aproximeze notele "cromatice" (calculate cu radical de ordinul 12) cu fractii intregi din nota de referinte (do). Pe coloana din dreapta am cautat si cea mai mica fractie (numarator+numitor) care nu depaseste o coma (eroare urechii umane). Se vede ca majoritatea sunetelor naturale (fara diezi) au aproximarea sub 0.01 in coloana dreapta. Exceptie este nota si care are pereche pe mi de fapt si probabil sparge putin gama. Diezii au diferenta in general peste 0.01, in afara de la#.

Pe aceasta cale, as postula ca poti face o gama "Do major" in care in loc de "si" sa ai la#. Ar putea iesi chestiile numite "gama melodica", "armonica" de care am citit intr-o carte, poate stie cineva daca se poate in realitate.

Coma:1.014545
do ( 0) do * 1.00000 =~ 1/ 1 (+/- 0.000000) coma_ok: 1/ 1 (+/- 0.000000)
do# ( 1) do * 1.05946 =~ 18/17 (+/- 0.000640) coma_ok: 15/14 (+/- 0.011965)
re ( 2) do * 1.12246 =~ 37/33 (+/- 0.001250) coma_ok: 9/ 8 (+/- 0.002538)
re# ( 3) do * 1.18921 =~ 25/21 (+/- 0.001269) coma_ok: 6/ 5 (+/- 0.010793)
mi ( 4) do * 1.25992 =~ 34/27 (+/- 0.000662) coma_ok: 5/ 4 (+/- 0.009921)
fa ( 5) do * 1.33484 =~ 4/ 3 (+/- 0.001506) coma_ok: 4/ 3 (+/- 0.001506)
fa# ( 6) do * 1.41421 =~ 24/17 (+/- 0.002449) coma_ok: 7/ 5 (+/- 0.014214)
sol ( 7) do * 1.49831 =~ 3/ 2 (+/- 0.001693) coma_ok: 3/ 2 (+/- 0.001693)
sol# ( 8) do * 1.58740 =~ 27/17 (+/- 0.000834) coma_ok: 8/ 5 (+/- 0.012599)
la ( 9) do * 1.68179 =~ 37/22 (+/- 0.000025) coma_ok: 22/13 (+/- 0.010515)
la# (10) do * 1.78180 =~ 25/14 (+/- 0.003917) coma_ok: 16/ 9 (+/- 0.004020)
si (11) do * 1.88775 =~ 17/ 9 (+/- 0.001140) coma_ok: 15/ 8 (+/- 0.012749)
DO (12) do * 2.00000 =~ 2/ 1 (+/- 0.000000) coma_ok: 2/ 1 (+/- 0.000000)

Despre compozitori favoriti eu sunt inca la foarte clasici (de exemplu Mozart - Lacrimosa in special), apoi am descoperit subtilitatile lui Bach (orga in special). Un pic de anotimpurile de Vivaldi...chestii usurele s-ar zice.
Am inceput destul de tarziu, dar pe masura ce avansez parca nivelul de intelegere se largeste, eu consider ca exista o oarecare sintaxa a muzicii pe care o dezvolti in timp, diferentiind din ce in ce mai multe linii melodice. Eu un limbaj din punctul meu de vedere. Te nasti doar cu virtuala posibilitate de a intelege muzica, la fel ca disponibilitatea de a vorbi o limba articulata.

Chestia cu interesul teoretic e separat, de fapt as vrea sa inteleg cum proceseaza creerul patternurile muzicale, cele mai abstracte patternuri dupa parerea mea.

Aviz amatorilor, am o colectie de 40CD Mozart pe care le-am encodat mp3 pe un DVD. Putem gasi o cale de a le share daca va intereseaza ceva special.
Mihai Voicu
Junior Member
 
Mesaje: 16
Membru din: Mar Noi 28, 2006 7:57 pm
Localitate: Bucharest

Mesajde AlexN » Vin Dec 01, 2006 4:18 pm

Am obtinut un rezultat interesant, de fapt mi s-a confirmat un lucru despre care auzisem doar: un ton pur, o sinusoida care incepe brusc, da senzatia de "pacanit" in ureche, la inceput. De aceea tonul trebuie sa inceapa "smooth". In experimentul simplu pe care l-am facut, am generat gama do1-do2 si la inceputul si sfarsitul fiecarei note am adaugat o atenuare liniara de 20 ms.

Iata codul in Matlab care genereaza fisiere wave cu frecventa de esantionare 44 kHz si 8 biti / esantion. Intai este listata o functie care genereaza 1 s de nota, cu atenuarile despre care am pomenit deja:

function y=nota(f,ampl,delay1,delay2,T_nota)

t1=0:22.73e-6:delay1;
t2=delay1:22.73e-6:T_nota-delay2;
t3=T_nota-delay2:22.73e-6:T_nota;

y=[(ampl/delay1*t1).*sin(2*pi*f*t1),ampl*sin(2*pi*f*t2),(-ampl/delay2*(t3-(T_nota-delay2))+ampl).*sin(2*pi*f*t3)];


Iata si programul principal:

clear all;
close all;
clc;

delay1=30e-3;
delay2=30e-3;
T_nota=1;
ampl=0.5;

do1=nota(261.6,ampl,delay1,delay2,T_nota);
re=nota(294,ampl,delay1,delay2,T_nota);
mi=nota(331.1,ampl,delay1,delay2,T_nota);
fa=nota(348.8,ampl,delay1,delay2,T_nota);
sol=nota(392.4,ampl,delay1,delay2,T_nota);
la=nota(440,ampl,delay1,delay2,T_nota);
si=nota(496.6,ampl,delay1,delay2,T_nota);
do2=nota(523.2,ampl,delay1,delay2,T_nota);

do1_do2=[do1,re,mi,fa,sol,la,si,do2];

wavwrite(do1,44e3,8,'do1.wav');
wavwrite(re,44e3,8,'re.wav');
wavwrite(mi,44e3,8,'mi.wav');
wavwrite(fa,44e3,8,'fa.wav');
wavwrite(sol,44e3,8,'sol.wav');
wavwrite(la,44e3,8,'la.wav');
wavwrite(si,44e3,8,'si.wav');
wavwrite(do2,44e3,8,'do2.wav');

wavwrite(do1_do2,44e3,8,'do1_do2.wav');


In fine, totul e de o mare simplitate, dar pornind de la asta se pot genera fisiere audio cu combinatii de note, cu armonice, etc.
Schmiede, mein Hammer, ein hartes Schwert!
Avatar utilizator
AlexN
Junior Member
 
Mesaje: 632
Membru din: Mar Apr 27, 2004 11:00 pm

Mesajde Ciuhandru » Vin Dec 01, 2006 6:11 pm

Si-uite-asa mi se confirma o banuiala mai veche: Mozart era un matematician de mare clasa, expert mai ales in serii Fourier si in teoria vibratiilor si totodata un excelent programator in Matlab. Astept cu nerabdare ziua cand se va descoperi codul-sursa al Concertului pentru clarinet.
Regele si Patria! Nihil sine Deo!
Avatar utilizator
Ciuhandru
Burghez monarhist
 
Mesaje: 1394
Membru din: Joi Ian 26, 2006 12:00 am
Custom user title: Burghez monarhist

Mesajde Mihai Voicu » Vin Dec 01, 2006 10:23 pm

In legatura cu atenuarea, s-ar putea sa fie altceva: membrana unui difuzor mimeaza amplitudinea curentului care i se da. Wav-ul are exact suita de valori ale curentului care trece prin difuzor (logaritmat probabil). Totul se intampla esantionat la 44kh (adica ai 44k valori pe secunda).

Acum, daca se intampla sa incepi sinusoida cu valoarea maxima (nu am experienta cu Matlab), iei membrana din echilibru si o arcuiesti la maxim. Asta face exact o pacanitura. Apoi nu stiu cum se activeaza sistemul de play, poate si el are un efect de pacanitura - ca atunci cand bagi mufa in statie - deci nu cred ca este de vina perceptia in sine a unei sinusoide.

8 biti mi se pare totusi foarte putin, calitatea va fi cea telefonica. 16 biti aproximeaza mai bine o sinusoida "rotunda". Pe de alta parte, eu am folosit chiar un program de Linux care canta pe pc-speeker (pe 1 bit) ca sa incerc cele 12 sunete randomizate. Ce m-a minunat este ca nu am observat "note false". Asta apare probabil doar cand creerul a inceput sa-si formeze un reper (dominanta) si apoi iesi din el.

Si eu ma minunez cum a reusit Mozart folosind doar abacul sa descompuna ce avea de spus in serii fourier.... :)
Acum no offense, cineva trebuie sa faca si calculul la distanta dintre tastele chitarii, altfel am canta toti la vioara :P
Mihai Voicu
Junior Member
 
Mesaje: 16
Membru din: Mar Noi 28, 2006 7:57 pm
Localitate: Bucharest

Mesajde AlexN » Sâm Dec 02, 2006 3:05 pm

Da, este o explicatie posibila chestia cu membrana difuzorului, din pacate n-am nici eu destule cunostinte despre acest aspect. Intuiesc ca semnal_sinusoidal * salt_treapta genereaza un spectru destul de bogat, iar difuzorul le va reda, atat timp cat sunt in banda sa de lucru. Probabil aceasta mixtura de armonice (atentie, armonice in sensul analizei de semnal, nu in cel al teoriei muzicale! :n: ) da senzatia "pacaniturii" cu pricina.

Sunetele pure pot fi cantate fara nici o problema pe 8 biti, mai ales la un astfel de test simplu. Desigur insa, nu e nici o dificultate sa pui Matlab-ul sa salveze fisierele pe 32 de biti (inlocuiesti 8 cu 32).

Pai Ciuhandrule, nu vad care e nemultumirea ta: faptul ca eu prefer o discutie despre principiile fizice ale muzicii in locul uneia despre dirijori, e o chestiune de gust. Daca mie imi sunt lucruri neclare, lucruri pe care un muzician le considera naturale si ii suna lui firesc in ureche, tine si de backgroundul educatiei fiecaruia. Asa ca incerc si eu sa-mi lamuresc aceste probleme, care mie mi se par importante, intr-un mod care mie imi e mai usor accesibil. Nu am nici un instrument muzical prin preajma si nici pe nimeni care sa ma ajute. Dar am in schimb calculatoare cat cuprinde si ceva cunostinte de Matlab. De ce sa nu le folosesc?! ;)

PS: Am incerecat sa upload-ez fisierele wav (facute zip, ca sa fie extensie valida), si nu merge... Nu stiu de ce...
Schmiede, mein Hammer, ein hartes Schwert!
Avatar utilizator
AlexN
Junior Member
 
Mesaje: 632
Membru din: Mar Apr 27, 2004 11:00 pm

Mesajde Ciuhandru » Sâm Dec 02, 2006 5:53 pm

AlexN scrie:Pai Ciuhandrule, nu vad care e nemultumirea ta

Nici una, draga prietene, nici una; doar ca ma amuza incercarile voastre de a inchide muzica in cusca formulelor matematice. Chiar credeti ca esenta ei sta in radicali si sinusoide?
Regele si Patria! Nihil sine Deo!
Avatar utilizator
Ciuhandru
Burghez monarhist
 
Mesaje: 1394
Membru din: Joi Ian 26, 2006 12:00 am
Custom user title: Burghez monarhist

Mesajde ghionoiul » Lun Dec 04, 2006 9:26 am

Iată o discuţie cat se poate de interesantă, căreia ii urez pe mai departe mult spor. Aş remarca totuşi, in atenţia moderatorului nostru drag, că titlul threadului e puţin nepotrivit: "Teorie muzicală" e chestia aia cu note, solfegii, pătrimi, optimi şi diezi de care discutam noi aprins la un moment dat. Ce povestiţi voi aici e matematică aplicată ;) Evident, asta nu inseamnă că o asemenea discuţie nu-şi are locul pe forumul de muzică clasică, intocmai cum şi-l are şi ăla cu Şostakovici şi Şevcenko :D
Picus canus
Avatar utilizator
ghionoiul
 
Mesaje: 1359
Membru din: Vin Mar 12, 2004 12:00 am

Mesajde colegu » Lun Dec 04, 2006 10:35 am

problema se pune aşa, ştia stradivari mecanică fizică şi acustică cum ştia şi moţart dezvoltări in serii furieri, tranformate z şamd, şi exact cum ştia xenakis să compună(aici unii vor spune că e discutabil, eu nu cred).

mă indoiesc la fel că vechii lutieri ştiau să facă radical de ordin 12, şi iarăşi cred că habar n-aveau care-i ecuaţia coardei vibrante, ecuaţia oscilatorului armonic amortizat, şi nici compunearea a două unde de frecvenţă apropiată.

noţiunile matematice sunt mai degrabă folositoare unui inginer de sunet, unuia care are de gand să facă o librărie soft pentru fft sau mai ştiu eu ce.
gigel de compune tre să aibă inspiraţie şi atat.
http://colegu.no-ip.org/muzica/ - de la rautavaara la nørgård....
un computator fără windoze e ca o prăjitură cu ciocolată fără muştar
Avatar utilizator
colegu
Junior Member
 
Mesaje: 1021
Membru din: Lun Mai 09, 2005 11:00 pm
Localitate: dhaka

Mesajde Ciuhandru » Lun Dec 04, 2006 10:38 am

[quote="colegu"]problema se pune aş]

Subscriu cu ambele maini.
Regele si Patria! Nihil sine Deo!
Avatar utilizator
Ciuhandru
Burghez monarhist
 
Mesaje: 1394
Membru din: Joi Ian 26, 2006 12:00 am
Custom user title: Burghez monarhist

Mesajde AlexN » Lun Dec 04, 2006 12:32 pm

Nu cunosc parerea lui Mihai, dar nu mi s-a parut ca eu am afirmat vreodata sau am pretentia ca studiind teoria muzicala dintr-o perspectiva matematica, cineva o sa poata substitui vreodata talentul sau o sa-l depaseasca pe Bach. [-X Eu am zis, pur si simplu, ca mi se pare o cale de a patrude putin o stiinta care, in mare, imi este total necunoscuta.

Evident ca Stradivarius si Mozart sunt cu atat mai mari, cu cat nu stiau sa calculeze logaritmi si sa extraga radicali de ordinul 12... Probabil ca nici Wagner nu stia, cu toate ca in epoca lui matematica era foarte avansata deja, dar asta nu l-a impiedicat sa compuna "trezirea Brunnhildei".
Schmiede, mein Hammer, ein hartes Schwert!
Avatar utilizator
AlexN
Junior Member
 
Mesaje: 632
Membru din: Mar Apr 27, 2004 11:00 pm

Mesajde Ciuhandru » Lun Dec 04, 2006 1:22 pm

AlexN scrie:Eu am zis, pur si simplu, ca mi se pare o cale de a patrude putin o stiinta care, in mare, imi este total necunoscuta.

Muzica este o stiinta?
Regele si Patria! Nihil sine Deo!
Avatar utilizator
Ciuhandru
Burghez monarhist
 
Mesaje: 1394
Membru din: Joi Ian 26, 2006 12:00 am
Custom user title: Burghez monarhist

Mesajde AlexN » Lun Dec 04, 2006 2:21 pm

Muzica, ca arta in general, nu. Dar teoria muzicala, da.
Schmiede, mein Hammer, ein hartes Schwert!
Avatar utilizator
AlexN
Junior Member
 
Mesaje: 632
Membru din: Mar Apr 27, 2004 11:00 pm

Următorul

Înapoi la Filarmonica

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator