FanClub Forum

ghionoiul scrie:Puteai să dai și tu un mail să m-anunți că te produci in direct, lăsam dreq treaba și veneam...

Hahahaa ce caterinca

Ghionoiule, scuza-ma dar e numai vina ta. Pai cand ai in spate o experienta de ani de zile cu suvoiul nesecat si mereu proaspat de perle emis 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana de Scoica... aaa, pardon, de Colegul nostru --- tu pleci pe cine stie unde, dupa cine stie ce treburi insipide. Na, asa-ti trebuie!

@Humbert: Stiu de libretul ala gratis pe net, poetic, insa eu ma declar depasit de engleza aia voit arhaica si poetica. Asa ca sunt fanul versiunii pe care am indicat-o mai inainte, cu atat mai mult cu cat a fost gandita pentru a putea fi si cantata.

Din cate stiu, exista inregistrari cu Tristan si Isolde in romaneste, deci inseamna ca pe undeva exista si libretul tradus. Acum cativa ani la BCU nu se gasea mare lucru in domeniu, dar Biblioteca Conservatorului are foarte multe lucuri interesante

Humbert scrie:Exista 3 traduceri in engleza pentru Inel, dintre care 2 sunt folosite de casele de discuri pentru ciclurile inregistrate. Cea de-a 3-a este o traducere intr-un stil poetic si foloseste o engleza mai arhaica deci mult mai greu de urmarit. Ultima o gasesti gratis pe net dar nu mai stiu adresa. Cred ca o mai am totusi pe undeva daca e cineva interesat...E interesant de stiut Alex ca exista si o traducere in romana pentru operele mentionate. Exista cumva si pentru Inel?

Parerea mea este ca daca vrei sa intelegi orice opera trebuie sa citesti libretul, altfel nu vad cum ai putea pricepe ce se intampla p'acolo cu personajele. Mai ales la Wagner unde Sprechgesang-ul este insotit de comentarii orchestrale. Ba mai mult, exista unele fragmente in care Sprechgesang-ul completeaza discursul orchestrei, cum ar fi trezirea Brunhildei, moment care n-ar fi la fel de fascinant fara "Heil dir Sonne! Heil dir Licht!"

PS: exista un sait www.rwagner.net unde ai libretul tradus + anotari cu laitmotive in format midi. Prinzi mult mai bine semnificatia motivelor asa, decat sa zicem, daca te chinui sa memorezi toate motivele (in jur de 90) pe care le prezinta Cooke in CD-ul ala.

da ştiu şi io de cd-ul cu cooke ăsta da prefer comentariile făcute de anna russel

Ciuhandru scrie:Ghionoiule, scuza-ma dar e numai vina ta. Pai cand ai in spate o experienta de ani de zile cu suvoiul nesecat si mereu proaspat de perle emis 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana de Scoica... aaa, pardon, de Colegul nostru --- tu pleci pe cine stie unde, dupa cine stie ce treburi insipide. Na, asa-ti trebuie!

şi eu care credeam că de cand cu brams versus şubert am secat de inspiraţiune. da dă unde

Ca să fii pe deplin consecvent (deși nu-ți șade in caracter), puteai să-l enumeri și pe Schubert langă țara de Beethoven și Wagneru neluat la bani mărunți.

AlexN scrie:...dar Biblioteca Conservatorului are foarte multe lucuri interesante

Ah ce bine, chiar o sa fac o vizita

da ştiu şi io de cd-ul cu cooke ăsta da prefer comentariile făcute de anna russel

Eu aveam impresia ca si tie iti place Wagner.

Nu imi dau seama cum pot sa citez din mai multe posturi. Daca dau quote ma duce in modul avansat unde nu mai pot da citat cu "Originally posted by ...". Si nici nu ma pot intoarce la modul precedent. Deci, cum ai facut Colegule?

Humbert scrie: Deci, cum ai facut Colegule?

Eu l-aș fi intrebat mai degrabă cum a făcut de a ajuns din fan Wagner detractor al muzicii germane...
Că tot intrebași, poți incerca să dai un Quote normal, folosind click dreapta și Open in new Window. La fel cu un Quote după un alt mesaj. După aia iei copy-paste dintr-una din ferestre și pui in cealaltă. Send !

Humbert scrie: Deci, cum ai facut Colegule?

Ai in partea din dreapta jos a fiecarui mesaj, trei iconite.

Ai "Quote", apoi o foicica cu ghilimele si un plusuletz, si ultima un creionas.

Quote ala e ceea ce stii deja. Creionasul e un quick reply.

Foaia cu ghilimele, daca o apesi, softul de vbulletin va tine minte mesajul (poti marca astfel mai multe mesaje). Dai apoi Post reply si in mesajul tau vor fi incluse automat mesajele pe care doresti sa le comentezi.

Humbert scrie:Eu aveam impresia ca si tie iti place Wagner.

da imi place, nu ştiu de ce există dubii in sensul ăsta. imi place muzica lui şi cam atat. gezamtkunsverkul nu stă in picioare - poate doar in maiştrii cantăreţi. de fapt crecă opera are sens doar cand e comedie, in rest e suficient dacă o asculţi la boxe.
acu de fapt mint, sunt momente şi in cantăreţi in care te plictiseşti vizual de mai că-ţi vine s-adormi pe scaun.

ghionoiul scrie:Eu l-aș fi intrebat mai degrabă cum a făcut de a ajuns din fan Wagner detractor al muzicii germane..

da nu-s detractor coane, numa că s-avem rezon, nemţismul in muzică a fost bun pan la romantism, nu neg acest merit, după aia, şcoala nemţească a produs un hindemith, un werner henze, şi cam atat, slăbuţ, nu că moţart sau şubert ar fi fost mult mai dă soi. insă, comparativ cu alţii păi cam erau.
muzica germană cunoaşte un real declin, pentru că, datorită lu brams punctul culminant a fost setat pe betoven, oricat s-ar fi sforţat wagner să revoluţioneze muzica, talentul lui remarcabil de simfonist a făcut ca recunoaşterea să i se tragă datorită operelor sale

incercări de resuscitare s-au mai produs, din partea lui bruckner, care, intr-o manieră proprie şi destul de originală a dus simfonia un pas mai incolo, insă curentul n-a fost reluat, decat foarte tarziu, şi total intamplător de către einojuhani rautavaara, care-i ridică un omagiu maestrului şi desigur, serialismului - supremul argument cum că se poate compune dodecacofonic cu ceva tăraţă-n cap
apoi a venit mahler, care intr-adevăr a insemnat ceva, numai că mahler n-a revitalizat germanismul ci muzica globală, culoarul pe care-a păşit mahler a fost continuat de către jde mii de componişti, dar de nemţi a fost total abandonat.
geaba s-a căznit şcoala vieneză să producă ceva nou, nafară de zgomote sinistre n-a ieşit mare branză.
in rest, franţujii şi-au văzut d-ale lor, cu un berlioz, saint-saens, şi faure la formă maximă, rusnacii au evoluat din ce in ce mai tare pornind de la clasicii(adică romanticii) ceaikovski, korsakov şamd.,
in schimb, nemţii au bătut pasul pe loc, iar acum sunt intr-un colaps total dpdv componistic, trăind intens din amintiri şi din ciocolată moţart.

Sa nu uitam ca Berlioz a activat cam inainte de epoca de aur a romantismului muzical.

Bun, deci asta te doare pe tine sa inteleg, faptul ca germanii nu produc muzica "clasica" contemporana ) Pai ok, aici cred ca nu te contrazice nimeni, avand in vedere ca nimeni in afara de tine nu asculta asta )

AlexN scrie:Sa nu uitam ca Berlioz a activat cam inainte de epoca de aur a romantismului muzical.

De fapt, Berlioz este unul din cei mai tipici exponenti ai romantismului muzical.

AlexN scrie:Bun, deci asta te doare pe tine sa inteleg, faptul ca germanii nu produc muzica "clasica" contemporana ) Pai ok, aici cred ca nu te contrazice nimeni, avand in vedere ca nimeni in afara de tine nu asculta asta )

Hm, daca impartim romantismul in perioade, atunci Berlioz e unul dintre pionierii romantismului (desi putin exagerat, cred ca mai degraba Beethoven a fost pionier, apoi Berlioz face parte din prima generatie de romantici propriu-zisi). Sa nu uitam ca muzica si literatura au trecut prin romantism cu defazaj, literatura avand un avans de faza.

Beethoven n-a fost pionier, ci șoim al patriei. Și n-a avut nicio treabă cu romantismul.

Ma rog, nu sunt de acord cu tine (anume cu faptul ca n-a avut nici o treaba cu romantismul - ca o fi fost soim al patriei, asta vom descoperi cu siguranta intr-o zi in arhivele Securitatii). Cu prima ocazie cand mai dau de un critic care e de alta parere, o sa ti-l citez cu nume, lucrare si pagina Ca acum nu mai stiu pe unde am citit asta (ah, da, vezi ca e un CD cu Ion Voicu si Concertul pentru vioara de Beethoven si e acolo un nenea muzicolog care face critica discului respectiv si afirma ca la Beethoven se gasesc germenii romantismului; dar desigur, am mai vazut si prin alte parti).

Pionieri, daca vrei sa o luam asa, au fost von Weber, Hummel, Dussek. La Beethoven e discutabil, desi personal sunt de aceeasi parere cut ine.

@Colegu: Am inteles. Credeam ca faci bascalie si de Wagner.

parerea mea cred c-o stiti deja. nu mai are rost sa plusez.
pt mine, romantismul incepe cu eroica. punct.

Cu riscul de a te repeta, pot sa dai cateva argumente?

am dat destule, acum cativa anisori.

Discutia s-a mai purtat acum catva timp, generand o polemica violenta --- si, recunosc, inutila. La urma urmei, daca Beethoven era clasic sau romantic poate fi de maxim interes pentru muzicologi, dintre care nu fac parte, sau pentru amatorii de clasificari si definitii stabile si permanente, printre care nu ma numar. Ce-a fost sau n-a fost are o relevanta minima sau nula pentru aprecierea muzicii sale.

Humbert, eu l-as trece pe lista de precursori ai romantismului si pe John Field, creatorul genului prin excelenta romantic al Nocturnelor.

AlexN scrie: si afirma ca la Beethoven se gasesc germenii romantismului

Putem dezbate tema, dacă vrei, dar sper că vei fi de acord că „germenii romantismuluiâ€Â

ghionoiul scrie:Păi atunci Mozart, cu puzderia lui de serenade nocturne, e romantic get-beget.

Mozart, ca de obicei, e cu mult inaintea timpului sau, anuntand prin "serenadele nocturne" cel putin doua curente, unul de secol 20 timpuriu inaugurat de Schoenberg cu "Verklaerte Nacht", altul de secol 20 tarziu cu ramificatii in cel de-al 21-lea: post-modernismul si gustul sau pentru... oximoroane, fiindca daca-i vorba de seara, atunci se exclude noaptea si viceversa, dar probabil ca nu i-a dat prin cap termenul de "nocturnada".

ghionoiul scrie:Și atunci da, Beethoven se lungea cu post-romantismul lui tarziu in epoca in care Mendelssohn, cu Visul unei nopți de vară, dădea tonul serialismului.

Mendelssohn e clona Shakespeare, pe bune si fara sto.

Am incercat sa identific motive pentru care eroica ar tine de romantism. Nu prea am gasit, deci nu stiu ce motive are Irina sa zica asta. Am vazut ca exista un topic aici cu "Beethoven clasic sau romantic" dar are 300 de raspunsuri - na-m avut rabdare sa caut.

In primul rand e evidenta amprenta "Sturm und drang". Tranzitiile angulare, ritmul energic si granularitatea tematica fina tin de clasicism. Temele sunt scurte pentru ca piesa e de scurta durata in general, altfel ar fi riscat sa plilctiseasca cucoanele cu corabii in peruci. Daca subiectele sonatei ar fi prea dezvoltate in raport cu durata miscarii atunci nu ar mai fi loc de dezvoltare, pentru ca in reexpozitie materialul tematic e repetat aproape integral.

Prima parte din eroica poate ca dureaza cat o simfonie de Mozart, dar subiectele sunt la fel de maruntzele. Pentru a sustine miscarea Beethoven introduce aici mai multe teme (vreo 5), deci in afara de argumentul asta, e doar o forma clasica dezvoltata.

Pe de alta parte simfonia a 9-a depaseste cu mult perioada, mai ales in superbul adagio, unde se intrevede melodia infinita a lui Wagner. Are un fel de structura de rondo, unde tema principala la fiecare revenire este variata intr-o maniera extrem de elaborata, cu o orchestratie ce depaseste CA COmplexitate orice simfonie de schumann.

@Ghionoiu: nu cred ca se poate compara serenada clasica cu nocturnele romantice pentru ca difera ca scop: Haffner, Posthorn sunt un fel de muzica ambientala pentru petrecerile unor barosani in timp ce nocturnele lui Chopin sunt destinate ascultatorului activ.

Dragă Humbert, referirea mea avea o tentă ușor ironică și nu aștepta o replică precum cea pe care ai dat-o, și care dealtfel este extrem de pertinentă (cu toate că, dacă veni vorba, aș fi curios să definești termenul de „ascultător activâ€Â

@humbert, aşadar, dacă e să analizăm stilistic simfonia a 3-a dă rautavaara n-ar putea ieşi in veacu veacurilor tangentă la simfoniile bruckneriene, pe care le clonează vizibil, desigur cu un alt aer.
e vorba de acel aer nou pe care-l aduc simfoniile lui beethoven faţă de compoziţiile la kil semnate moţart şi haydn

colegu scrie:simfoniile bruckneriene, pe care le clonează vizibil, desigur cu un alt aer

Asta e faină tare ! Mă intreb dacă prima clonă omologată științific, celebra oiță Dolly, nu a ieșit cumva o oaie cu aer de mistreț.

nu stiti nimic.


prima clona omologata stiintific e un baiat dintr-o telenovela portugheza.


si e leit cu fratele-unchiul-varul sau din film. asa am auzit eu intr-un mijloc de transport in comun.


(eu cred ca ii joaca pe amandoi acelasi tip. )

ghionoiul scrie:Asta e faină tare ! Mă intreb dacă prima clonă omologată științific, celebra oiță Dolly, nu a ieșit cumva o oaie cu aer de mistreț.

două fiinţe absolut identice nu garantează un comportament identic, pentru că interacţiunea lor cu mediul e diferită.

chiar dacă formal o simfonie poate să s-asemene mult cu alta, feelingul poate fi cat se poate de diferit. la fel. există feeling asemănător in ceea ce priveşte compoziţii foarte diferite dpdv formal.

colegu scrie:două fiinţe absolut identice nu garantează un comportament identic, pentru că interacţiunea lor cu mediul e diferită..

Daca sunt absolut identice, inseamna ca gandesc, simt si reactioneaza la fel. Deci nu.

colegu scrie:chiar dacă formal o simfonie poate să s-asemene mult cu alta, feelingul poate fi cat se poate de diferit. la fel. există feeling asemănător in ceea ce priveşte compoziţii foarte diferite dpdv formal.

Cred ca nu ma insel prea mult afirmand ca, in atata amar de ani de cand Colegul ne binecuvanteaza cu eseurile sale muzicologice, aceste doua fraze reprezinta singurele lucruri de bun-simt iesite de sub pana domniei sale.

Ciuhandru scrie:Daca sunt absolut identice, inseamna ca gandesc, simt si reactioneaza la fel. Deci nu.

eu sper că nu vorbeşti serios. chiar dacă luăm doi fermioni identici, aceştia nu se vor comporta idetnic in condiţii diferite de mediu.

chiar dacă mediu ar fi diferit, natura cuantică a lucrurilor face ca comportamentul să difere la cele două oi care impart acelaşi bagaj genetic, pe măsură ce inaintăm in timp .

deci da

M-ai omorat cu analogiile tale cuantice, la fel de relevante pentru subiectul discutat precum desing-ul apostilei prefecturii pentru perioada oscilatiilor cozii vacii.

Sper ca nu ai pretentia sa identifici o fiinta umana cu un fermion si sa te mai si luam in serios.