"Calculatoristii", atinsi de febra Linux
Scris: Dum Feb 08, 2004 9:16 am
Adversarul lui Windows are tot mai multi adepti
Costurile sint foarte importante pentru o companie care vrea sa aiba profit. O retea de calculatoare performanta, al carei sistem de operare sa fie achizitionat cu un pret cit mai mic atrage orice patron. Aceasta este convingerea sustinatorilor si distribuitorilor de solutii software si hardware pentru Linux, care s-au reunit de ieri, in premiera, la expozitia de profil LOAD (Linux Open Alternative Days), la World Trade Center.
Intentia participantilor la LOAD este de a demonstra ca Linux (un sistem de operare care face concurenta monopolului instaurat de Windows si Microsoft) a depasit faza unui sistem gratuit si a devenit o alternativa serioasa pe piata de profil.
Dovada stau miile de utilizatori Linux din Romania (mai ales din rindul tinerilor), dar si initiativele private de promovare, cum este Centrul de Competenta Linux, infiintat de IBM in cadrul Universitatii Politehnice din Bucuresti, o investitie de peste 1,5 milioane USD.
418 milioane USD, piata Linux in Romania
Dezvoltarea produselor open-source a determinat pe marii producatori de echipamente informatice, cum ar fi IBM sau Hewlett-Packard, sa realizeze sisteme special pentru Linux. Produsele open-source au fost preluate de distribuitori, care le comercializeaza si asigura utilizatorului asistenta tehnica. In 2002, piata Linux din Romania s-a ridicat la aproximativ 418 milioane USD, a spus ieri directorul de marketing al IBM Romania. 60a din aceasta suma reprezinta solutii hardware (calculatoare si componente) pentru Linux, iar 40a, solutii profesionale si sisteme de operare. De asemenea, piata securitatii (produsele care asigura apararea in fata virusilor informatici) pentru Linux a ajuns in 2002 la 16 milioane USD, dintre care 10 milioane au fost reprezentate de solutiile de securitate. In Romania, distributia de produse Linux este asigurata de Genesys (care distribuie Suse) si de Romsym. Romanii sint reticenti la solutiile open-source, iar implementarea unei solutii Linux in Romania reprezinta inca o problema din cauza mentalitatilor, spune Razvan Balint, executive manager la Romsym. Conform acestuia, distribuitorii Linux vizeaza companiile private, care urmaresc sa aiba costuri reduse la produse de calitate, si nu sectorul guvernamental. “Clientii guvernamentali prefera ce e mai scump. Nu ne intereseasa sa ii convingem sa foloseasca Linux”, spune reprezentantul Romsym. O initiativa a Uniunii Europene propune guvernelor tarilor membre si candidate migrarea catre solutii open-source, deoarece sint performante si ieftine. Recent, Ministerul Comunicatiilor a semnat cu Microsoft un contract de colaborare pentru implementarea solutiilor Windows la nivel guvernamental.
Diferenta de pret
Preturile pentru achizitionarea unui calculator sint mai mici daca se alege folosirea Linux, deoarece, desi pretul sistemului de operare (in care se includ asistenta tehnica si service pentru unul sau doi ani) este asemanator cu cel pentru Windows, diferenta de pret rezulta din pachetul de programe, gratuit in cazul produselor open-source. Astfel, pentru un calculator care functioneaza in regim normal (pentru editare de documente, e-mail, accesare pagini de internet), costurile de licentiere sint prezentate in tabel.
sistemul de operare pret pachetul de programe pret
Microsoft
Windows XP Professional 280 USD Office XP Professional 360 USD
Open Source
Red Hat Enterprise Linux WS 299 USD
Suse Linux 640 Euro pentru 5 licente Open Office 0 USD
Mandrake Linux-Powerpack Ed. 145 euro
sursa: TFM/GNU Linux
Conceptul de Open Source inseamna distribuirea gratuita a modalitatii in care un program a fost creat. Autorului nu i se ingradeste dreptul de a-si vinde programul, dar ideea de open-source (sursa gratuita) da posibilitatea altori dezvoltatori de a continua sau modifica produsul, cu respectarea drepturilor autorului acestuia, pentru a-l imbunatati si a-l da mai departe. Linux este unul dintre aceste programe dezvoltate transparent.
http://www.evenimentulzilei.ro/afaceri/?news_id=136031&PHPSESSID=16171e72d7341e971075050d58b245a3
Costurile sint foarte importante pentru o companie care vrea sa aiba profit. O retea de calculatoare performanta, al carei sistem de operare sa fie achizitionat cu un pret cit mai mic atrage orice patron. Aceasta este convingerea sustinatorilor si distribuitorilor de solutii software si hardware pentru Linux, care s-au reunit de ieri, in premiera, la expozitia de profil LOAD (Linux Open Alternative Days), la World Trade Center.
Intentia participantilor la LOAD este de a demonstra ca Linux (un sistem de operare care face concurenta monopolului instaurat de Windows si Microsoft) a depasit faza unui sistem gratuit si a devenit o alternativa serioasa pe piata de profil.
Dovada stau miile de utilizatori Linux din Romania (mai ales din rindul tinerilor), dar si initiativele private de promovare, cum este Centrul de Competenta Linux, infiintat de IBM in cadrul Universitatii Politehnice din Bucuresti, o investitie de peste 1,5 milioane USD.
418 milioane USD, piata Linux in Romania
Dezvoltarea produselor open-source a determinat pe marii producatori de echipamente informatice, cum ar fi IBM sau Hewlett-Packard, sa realizeze sisteme special pentru Linux. Produsele open-source au fost preluate de distribuitori, care le comercializeaza si asigura utilizatorului asistenta tehnica. In 2002, piata Linux din Romania s-a ridicat la aproximativ 418 milioane USD, a spus ieri directorul de marketing al IBM Romania. 60a din aceasta suma reprezinta solutii hardware (calculatoare si componente) pentru Linux, iar 40a, solutii profesionale si sisteme de operare. De asemenea, piata securitatii (produsele care asigura apararea in fata virusilor informatici) pentru Linux a ajuns in 2002 la 16 milioane USD, dintre care 10 milioane au fost reprezentate de solutiile de securitate. In Romania, distributia de produse Linux este asigurata de Genesys (care distribuie Suse) si de Romsym. Romanii sint reticenti la solutiile open-source, iar implementarea unei solutii Linux in Romania reprezinta inca o problema din cauza mentalitatilor, spune Razvan Balint, executive manager la Romsym. Conform acestuia, distribuitorii Linux vizeaza companiile private, care urmaresc sa aiba costuri reduse la produse de calitate, si nu sectorul guvernamental. “Clientii guvernamentali prefera ce e mai scump. Nu ne intereseasa sa ii convingem sa foloseasca Linux”, spune reprezentantul Romsym. O initiativa a Uniunii Europene propune guvernelor tarilor membre si candidate migrarea catre solutii open-source, deoarece sint performante si ieftine. Recent, Ministerul Comunicatiilor a semnat cu Microsoft un contract de colaborare pentru implementarea solutiilor Windows la nivel guvernamental.
Diferenta de pret
Preturile pentru achizitionarea unui calculator sint mai mici daca se alege folosirea Linux, deoarece, desi pretul sistemului de operare (in care se includ asistenta tehnica si service pentru unul sau doi ani) este asemanator cu cel pentru Windows, diferenta de pret rezulta din pachetul de programe, gratuit in cazul produselor open-source. Astfel, pentru un calculator care functioneaza in regim normal (pentru editare de documente, e-mail, accesare pagini de internet), costurile de licentiere sint prezentate in tabel.
sistemul de operare pret pachetul de programe pret
Microsoft
Windows XP Professional 280 USD Office XP Professional 360 USD
Open Source
Red Hat Enterprise Linux WS 299 USD
Suse Linux 640 Euro pentru 5 licente Open Office 0 USD
Mandrake Linux-Powerpack Ed. 145 euro
sursa: TFM/GNU Linux
Conceptul de Open Source inseamna distribuirea gratuita a modalitatii in care un program a fost creat. Autorului nu i se ingradeste dreptul de a-si vinde programul, dar ideea de open-source (sursa gratuita) da posibilitatea altori dezvoltatori de a continua sau modifica produsul, cu respectarea drepturilor autorului acestuia, pentru a-l imbunatati si a-l da mai departe. Linux este unul dintre aceste programe dezvoltate transparent.
http://www.evenimentulzilei.ro/afaceri/?news_id=136031&PHPSESSID=16171e72d7341e971075050d58b245a3