Legionari!

Mesajde stefan » Vin Aug 15, 2003 2:01 pm

Afex, totusi Manciu nu a fost un ingeras, o gramada de legionari au fost arestati si batuti din ordinul sau. Deci si autoritatile nu au procedat in spiritul statului de drept ci in acelasi spirit al violentei ce i-a caracterizat pe legionari. Asta nu-ti da dreptul sa-ti faci dreptate singur, categoric. La fel, nici o crima nu-ti da dreptul sa pedepsesti pe cei vinovati fara proces, cum a facut Carol al II-lea.

E adevarat ca legionarii au mai multa vina, pentru ca ei se considerau crestini, deci ar fi trebuit sa nu raspunda la violenta cu violenta; din pacate, cred ca am mai zis-o, Codreanu a vrut sa impace crestinismul cu acel cult al violentei la moda in anii aceia (in "Pentru legionari" Codreanu povesteste chiar cum s-a hotarat sa poarte revolver la el, cu o oarecare mandrie). Asasinatele se purtau la vremea aia in Europa, legionarii s-au aliniat doar la zeitgeist. Numai daca ma gandesc la Jaures, la Franz-Ferdinand, la regele Iugoslaviei asasinat la Marsilia, parca trebuia sa preluam si noi forma respectiva, nu?

Din cate stiu Duca nu a fost tocmai asa de inocent, legionarii au fost presecutati destul de violent cat timp a fost prim ministru. Iar o miscare violenta nu poate fi oprita prin violenta. Pe de alta parte, Francisco Veiga sustine ca o vizita la Paris al lui Duca ar fi fost determinanta pentru interzicerea miscarii (ar fi fost admonestat acolo ca tine in legalitate o asa miscare extremista), daca era vorba de un fost legionar as fi inteles, dar e vorba de un spaniol care nu are nici un motiv de a simpatiza cu Legiunea.
subpolar homesick fane

"This here post might offend you some
If it doesn't it's because you're dumb"
stefan
Junior Member
 
Mesaje: 2282
Membru din: Dum Feb 24, 2002 1:00 pm
Localitate: Bucuresti

Mesajde aphextwinz » Vin Aug 15, 2003 4:56 pm

Afex, totusi Manciu nu a fost un ingeras, o gramada de legionari au fost arestati si batuti din ordinul sau.
Mah fane, nu exista nevinovatzi shi vinovatzi, exista doar invingatori shi invinshi. Nu apar dictatura lui Carol al II-lea ci ii blamez pe legionari, shi mai ales cand se victimizeaza.

Asasinatele se purtau la vremea aia in Europa, legionarii s-au aliniat doar la zeitgeist. Numai daca ma gandesc la Jaures, la Franz-Ferdinand, la regele Iugoslaviei asasinat la Marsilia, parca trebuia sa preluam si noi forma respectiva, nu?
Dupa cum am spus, pana-n 33 in tzara noastra nu a existat asasinat politic. De ce nu au inceput asasinatele din 1914? :) Nu este oare curios ca tot in 33 Hitler a cashtigat alegerile? Shtiu ca legionarii nu erau fascishti, dar totushi, parca aceasta aliniere capata o alta culoare astfel :)
aphextwinz
Junior Member
 
Mesaje: 2126
Membru din: Lun Iul 30, 2001 11:00 am
Localitate: La Matze Fripte

Mesajde Suryia » Sâm Aug 23, 2003 9:35 pm

"Mi se pare normal sa-i execute pe totzi -> numar mai mare."

Da : 13 . Acum sa scadem din 501...


"Duca a fost insarcinat de Carol sa faca acest lucru"
Duca nu a fost insarcinat de Carol sa faca asta ci a facut exact ceea ce Carol s-a temut sa faca , luandu-si deplina raspundere pentru aceasta actiune . Oricum , se pare ca Duca si Carol nu prea se iubeau ... chiar se spune ca Regele a fost al naibii de fericit sa scape de ministrul sau.

"Shi ca sa se spuna ca Iorga merita sa moara"
Iorga NU MERITA sa moara...asta e cea mai mare prostie pe care o poate spune cineva...indiferent cum a fost el ca om politic ca istoric a adus o contributie imensa acestei stiinte . Crimele legionarilor de dupa 1938 au fost cu adevarat oribile si ele nu-si mai gasesc nici o justificare ...

"La fel, nici o crima nu-ti da dreptul sa pedepsesti pe cei vinovati fara proces, cum a facut Carol al II-lea. "
Iti dau dreptate...iar sa impusti criminalii pe locul unde au savarsit crima si sa ii lasi sa putrezeasca pe acolo , in timp ce plimbi prin fata lor elevi de liceu...

"Dupa cum am spus, pana-n 33 in tzara noastra nu a existat asasinat politic. "
Cel putin planurile de asasinat politic(asta daca nu consideram asasinarea lui Manciu asasinat politic) datau cu mult inainte ca Hitler sa castige alegerile - si anume de la celebrul "complot" in urma caruia au fost inchisi Vacarestenii .
Ce dragutza sunt , pacat ca nu-s baiat...
Avatar utilizator
Suryia
Junior Member
 
Mesaje: 270
Membru din: Joi Iul 26, 2001 11:00 pm

Corneliu Zelea Codreanu - Testamentul Politic

Mesajde angi_mark » Vin Dec 29, 2006 3:08 pm

A-) :da: Testamentul politic al lui Corneliu Zelea Codreanu, redactat cu insesi cuvintele acestuia, prin asamblare logicí£ de idei citate – pentru fluidizarea lecturii, fí£rí£ ghilimele – din scrierile: «Pentru legionari», «Circulí£ri si manifeste», «Cí£rticica sefului de cuib», «Scrisori studentesti» si «Insemní£ri de la Jilava»)
Editura "Cartea Universitarí£, Buc., 2005

Cinstiti Romani,
Domnilor si Doamnelor,
Prea onorate familii romanesti,

Poporul roman este poate singurul popor care, in toatí£ istoria sa, n-a cunoscut pí£catul robirii, incí£lcí£rii sau nedreptí£tirii altor popoare.
Sufletul Romanesc trí£ieste, de veacuri, cinstit, pe aceste meleaguri dintre Nistru si Tisa.
Sub domnia cuvantí£torilor partidelor, Romanul de pretutindeni a sí£rí£cit si a ingenuncheat in fata strí£inului pripí£sit de curand. Rosturile mari ale Patriei sunt pí£rí£site. Lumea noastrí£ politicianizatí£ nu mai vede in fatí£ decat interesul partidului, pentru a cí£rui biruintí£ sacrificí£, in fiecare zi si ceas de ceas, insusi viitorul nostru ca neam.
Muncitorii romani pí£rí£siti ingroasí£ randurile comunistilor1).
1 Comunismul inseamní£ anticrestinism.
Comunismul pleací£ de la materie si rí£mane in materie, dispretuind valorile morale ale lumii.
Comunismul, impreuní£ cu anexele sale, luptí£ pentru nimicirea neamurilor si pentru prí£busirea civilizatiei crestine.
Triumful miscí£rii comuniste la noi ar insemna: desfiintarea Bisericii, desfiintarea familiei, desfiintarea proprietí£tii individuale si desfiintarea libertí£tii; intr-un cuvant deposedarea noastrí£ de tot ceea ce formeazí£ patrimoniul moral al omenirii si, in acelasi timp, deposedarea de orice bunuri materiale, in favoarea profitorilor din umbrí£ ai comunismului, evreii – iudaismul a ajuns la stí£panire in lume prin masonerie si in Rusia prin comunism.
Comertul romanesc, lipsit de protectie, ingenuncheazí£ in lupte neegale cu strí£inul.
In cadrele armatei noastre pí£trunde tot mai adanc si tot mai sus germenul dizolvant si corupí£tor de constiinte.
Tí£ranul roman isi vinde produsul sub pretul de cost.
Misitii s-au inmultit si ne inundí£. Cafenelele sunt pline de cí£mí£tari si samsari. Ei se inmultesc in dauna celor care muncesc.
Poporul este spoliat. Romanul, inglodat in datorii, a ajuns rob. Tara, impí£rtití£ in partide se dí£ramí£ sub ochii nostri. Conducerea partidelor nu are nici un pic de directie nationalistí£, de oblí£duire si incurajare a elementului romanesc, care tine de multe secole pe umerii sí£i viata tí£rii.
Pe deasupra milioanelor de gospodí£rii care se distrug, deasupra milioanelor de suflete sí£race care plang, se inaltí£ batjocoritor palatul talhí£resc al jefuitorului de Tarí£. Cine este acesta? Este trí£dí£torul de Neam si de Tarí£, este omul de afaceri profitor, care te-a luat in arendí£, iar tu ai cí£zut in stí£panirea lui cu Tara pe care ai creat-o.
De vor intra trupele rusesti la noi si vor iesi invingí£toare, in numele Diavolului, cine poate sí£ creadí£, unde este mintea care sí£ sustiní£, cí£ ele vor pleca de la noi, inainte de a ne sataniza, adicí£ bolseviza? Consecintele? Inutil a le discuta!
Nu-i de ajuns sí£ invingem comunismul. Trebuie sí£ si luptí£m in contra partidelor oligarhice, creand organizatii muncitoresti nationale care sí£-si poatí£ castiga dreptatea in cadrul statului, nu in contra statului.
O minciuní£ sunt toate programele noi si sistemele sociale fastuos etalate poporului dací£ in spatele lor ranjeste acelasi suflet de talhari, aceeasi lipsí£ de constiintí£ intru indeplinirea datoriei, acelasi duh de trí£dare fatí£ de tot ce-i romanesc, acelasi desfrau, aceeasi faptí£ de risipí£ si de lux.
Bacsisul, mita si hotia au desfiintat sí£natatea moralí£ a natiunii romane1).
Strí£inii ne-au coplesit2).
1 Trí£im intr-o tarí£ care moare in fiecare zi din lipsí£ de tinutí£ moralí£ si de corectitudine interioarí£.
2 Pí£mantul nostru a fost pí£mantul ní£ví£lirilor. El insí£ n-a cunoscut niciodatí£ vreo armatí£ care sí£ fi ajuns la formidabilul numí£r al strí£inilor de azi. Ní£ví£lirile treceau peste noi mai departe; ní£ví£litorii de azi nu mai pleací£. Se stabilesc aici pe pí£mantul nostru intr-un numí£r neintalnit paní£ astí£zi si se prind ca raia in trupul pí£mantului si al Natiei. Fireste, nu intereseazí£ numai numí£rul in sine, cantitatea, ci si calitatea celor cari ii reprezintí£ si mai ales intereseazí£ pozitiile pe care le ocupí£ in structura functionalí£ a unui stat si in viata, sub toate formele, a unei natiuni. Si poate nu e bine zis ní£valí£, cí£ci aceasta presupune ideea de violentí£, de curaj moral si fizic. Infiltratia este termenul cel mai potrivit, pentru cí£ cuprinde mai mult ideea de strecurare pe nesimtite, strecurarea lase si perfidí£. Cí£ci nu e putin lucru sí£ rí£pesti pí£mantul si avutiile unui neam, fí£rí£ ca mí£car sí£-ti fi justificat prin luptí£, prin infruntarea riscului, printr-o mare jertfí£, cucerirea fí£cutí£.
Atacul asupra clasei de mijloc romanesti a fost dat cu precizia pe care o intalnim numai la unele insecte de pradí£ care, pentru a-si paraliza adversarul il impung cu acul in sira spiní£rii. Nu se putea un loc mai bine ales. Clasa de mijloc atacatí£ cu succes, inseamní£ spargerea in douí£ a neamului romanesc.
E singura clasí£ care are un dublu contact: in jos cu cea tí£rí£neascí£ pe care stí£ suprapusí£, exercitand asupra ei o putere de autoritate si prin starea economicí£ mai buní£ si prin aceea de culturí£; in sus cu cea conducí£toare, pe care o sustine pe umerii ei.
Atacul reusit asupra clasei de mijloc, adicí£ nimicirea ei, atrage dupí£ sine, ca o consecintí£ fatalí£, fí£rí£ efort din partea atacatorului:
a) ní£ruirea clasei conducí£toare;
b) imposibilitatea refacerii ei;
c) zí£pí£cirea si indobitocirea, infrangerea si robirea clasei tí£rí£nesti. Iar moartea, pieirea poporului romanesc nu inseamní£ moartea celui din urmí£ Roman, dupí£ cum isi imagineazí£ unii. Moartea aceasta insemneazí£, viatí£ in sclavie, reducerea la starea de viatí£ de rob. Mai mult, clasa de mijloc fiind, prin firea lucrurilor, localizatí£ in orase, pierderea oraselor noastre romanesti are consecinte nimicitoare pentru noi, cí£ci orasele sunt centrele economice ale unei natiuni. In ele se acumuleazí£ toatí£ bogí£tia natiei. Incat cine este stí£pan pe orase, acela este stí£pan pe mijloacele de subzistentí£, pe bogí£tia natiunii. Iar o populatie se inmulteste si se dezvoltí£ in limita mijloacelor de subzistentí£ de care dispune. Cu cat aceste mijloace sunt mai putine, cu atat mai putine vor fi posibilití£tile de crestere si de dezvoltare a populatiei respective si invers.
Asadar, trecerea bogí£tiilor din mainile Romanilor in mainile strí£inilor nu insemneazí£ numai aservirea economicí£ a Romanilor, si nu numai aservirea politicí£ Ã¢Â€Â“ pentru cí£ cine nu are libertate economicí£ nu are libertate politicí£ Ã¢Â€Â“ ci insemneazí£ si cí£ in mí£sura in care ne dispar mijloacele de subzistentí£, in aceeasi mí£surí£, noi Romanii ne vom stinge de pe pí£mantul nostru.
De asemenea, orasele sunt centrele culturale ale unei natiuni. Aici sunt plasate scolile, bibliotecile, teatrele, sí£lile de conferinte, toate la indemana orí£senilor. O familie de tí£ran roman, din cine stie ce fundí£turí£ de sat, departe de oras, rar isi poate intretine mí£car un singur copil la scoli paní£ la sfarsit. Si in acest caz este complet sleit de puteri si avere, incat pericliteazí£ existenta celorlalti patru sau cinci copii rí£masi acasí£. Deci cine stí£paneste orasele, stí£paneste posibilití£tile de a se adí£pa la culturí£.
Presa instrí£inatí£ ne otrí£veste1).
Dar nu numai atat. La orase si in scoli o natie isi implineste misiunea ei culturalí£ in lume. Cum este posibil ca Romanii sí£-si poatí£ implini misiunea lor culturalí£ prin glasuri, prin condeie, prin inimi, prin minti strí£ine?
De asemenea, cum elevii si studentii de astí£zi sunt nimeni altii decat profesorii de maine, inginerii de maine, magistratii de maine, prefectii de maine, deputatii de maine, ministrii de maine, cu un cuvant conducí£torii de maine ai neamului in toate domeniile de activitate, dací£ elevii de astí£zi sunt 50%, 60%, 70% strí£ini, maine, in mod logic, vom avea 50%, 60%, 70% conducí£tori strí£ini ai acestui neam romanesc.
Astfel, orasele sunt centrele politice ale unei natii. Din orase se conduc natiile. Cine stí£paneste orasele are, direct sau indirect, conducerea politicí£ a tí£rii.
1 Poporul Roman n-a cunoscut decat lupta dreaptí£. In contra noilor arme de luptí£ si distrugere – viclenia si perfidia – el s-a gí£sit dezarmat.
In presa ostilí£ neamului – focar de infectie moralí£, de otrí£vire si zí£pí£cire a Romanilor – ura impotriva Romanilor e binecuvantatí£. E sustinutí£; se face apel la ea.
Cand e vorba insí£ ca Romanii sí£-si apere drepturile lor incí£lcate, actiunea lor este etichetatí£ drept urí£ si ura devine un semn al barbariei, un sentiment injositor pe care nimic nu se poate clí£di.
Ori de cate ori natia romaneascí£ a fost amenintatí£ in existenta ei, aceastí£ presí£ a sustinut tezele care conveneau mai bine dusmanilor nostri.
Dupí£ cum urmí£rind evenimentele, usor se poate vedea cí£ aceleasi teze au fost combí£tute cu inversunare, ori de cate ori ele erau in favoarea unei miscí£ri de renastere romaneascí£.
Libertatea asa de mult contestatí£ miscí£rii nationale, era ridicatí£ la rang de dogmí£ intru cat ea trebuia sí£ serveascí£ cauzei nimicirii noastre.
La adí£postul ei, presa aceasta atací£ ideea religioasí£ la Romani, slí£bindu-le astfel rezistenta moralí£ si rí£pindu-le contactul cu Dumnezeu.
Presa aceasta imprí£stie teorii antinationale slí£bindu-le credinta in Natiune si rupandu-i de pí£mantul Tí£rii, de dragostea pentru acel pí£mant care, in toate timpurile, a fost indemn la luptí£ si sacrificii.
Presa aceasta prezintí£ fals interesele noastre romanesti, desorientand si indreptand pe Romani pe linii opuse intereselor nationale.
(continua in linkul) http://www.miscarea.com/1-codreanu-testamentul-politic.htm
angi_mark
Junior Member
 
Mesaje: 1
Membru din: Vin Dec 29, 2006 2:57 pm
Localitate: Constanta

Mesajde kacio » Vin Dec 29, 2006 4:13 pm

Eu ma intalnesc aproape saptamanal cu batrani legionari care fac parte din Partidu pentru Patrie si nu numai cu ei , ci si cu legionari mai tineri . Citeam cum ca ei primesc pe oricine in partid , nu e asa deloc :) , in fine..nu conteaza :)
Cat despre asasinarea lui Iorga ... asta a fost facuta de catre un grup condus de un oarecare boieru de prin dobrogea , traian boieru . El era ff nou in legiune (infiltrat) si nu a actionat dupa vreun ordin . Ce e ciudat insa este faptu ca atunci cand a venit comunismu in Romania , toti legionarii de prin dobrogea fugeau pe unde apucau , numai el nu a avut nici o problema..ciudat.Era agent nkvd .

Daca se vor mai continua discutiile..eu ma bag :))

La multi ani !!
ROCK AGAINST COMUNISM
Avatar utilizator
kacio
Junior Member
 
Mesaje: 174
Membru din: Mie Aug 03, 2005 11:00 pm

Crezul Si Dusmanii Miscarii Legionare

Mesajde iulia_beck » Mie Ian 03, 2007 5:16 pm

MISCAREA LEGIONARA. DOCTRINA SI DUSMANII
-NEcenzurat. Si cu toate drepturile FREE-
DOCTRINA

IZVORUL PRINCIPAL: EMINESCU

TESTAMENTUL POLITIC AL LUI MIHAI EMINESCU

http://www.freefileupload.net/file.php?file=files/261206/1167114575/TESTAMENTUL+POLITIC+AL+LUI+MIHAI+EMINESCU.pdf
sau
http://www.esnips.com/web/RaduMihaiCrisan


CAT DE "RETROGRAD" ESTE MIHAI EMINESCU? 7 RASPUNSURI UNUI PROCUROR

http://www.freefileupload.net/file.php?file=files/261206/1167115634/BIOSOCIOLOGIE+EMINESCIANA.+7+RASPUNSURI+UNUI+PROCUROR.pdf
sau
http://www.esnips.com/web/RaduMihaiCrisan


SPRE EMINESCU. Raspuns romanesc la amenintarile prezentului si la provocarile viitorului

http://www.gid-romania.com/pdf/MihaiCrisan/SPRE_EMINESCU.pdf
sau
http://www.esnips.com/web/RaduMihaiCrisan


DOCTRINA PROPRIU-ZISA: CODREANU, MOTA SI MARIN

CORNELIU ZELEA CODREANU - TESTAMENTUL POLITIC

http://www.miscarea.com/1-codreanu-testamentul-politic.htm
sau
http://www.esnips.com/web/RaduMihaiCrisan


ION MOTA SI VASILE MARIN - TESTAMENTELE POLITICE

MOTA SI MARIN. Testamentele lor politice
http://www.freefileupload.net/file.php?file=files/261206/1167114964/MOTA+SI+MARIN.+Testamentele+lor+politice.pdf
sau
http://www.esnips.com/web/RaduMihaiCrisan


DOCTRINE SURORI: IORGA si ANTONESCU

NICOLAE IORGA - TESTAMENTUL POLITIC

http://www.freefileupload.net/file.php?file=files/261206/1167114782/NICOLAE+IORGA.+TESTAMENTUL+POLITIC.pdf
sau
http://www.esnips.com/web/RaduMihaiCrisan


ION ANTONESCU - TESTAMENTUL POLITIC

http://sitadeasa.wordpress.com/2006/06/09/testamentul-politic-al-lui-ion-antonescu/
sau
http://www.esnips.com/web/RaduMihaiCrisan


DUSMANII: IUDEOMASONERIA SI IUDEOCOMUNISMUL

SECRETUL SABIEI DE FOC. Sau cum e cu putinta Fenomenul Legionar

http://sitadeasa.wordpress.com/2006/11/24/secretul-sabiei-de-foc/
sau
http://www.freefileupload.net/file.php?file=files/261206/1167114630/SECRETUL+SABIEI+DE+FOC.+Sau+cum+e+cu+putinta+Fenomenul+Legionar.pdf
sau
http://www.esnips.com/web/RaduMihaiCrisan
iulia_beck
Junior Member
 
Mesaje: 1
Membru din: Mie Ian 03, 2007 5:04 pm
Localitate: Timisoara

Mesajde kant emir » Mie Ian 03, 2007 6:19 pm

si ce vrei matale, iulia_beck, sa demonstrezi? ca Eminescu este parintele legionarilor? si l-au mai revendicat si comunistii, asa ca nu e spectaculoasa inventia

sau poate ca vrei sa impresionezi cu ineditul? lumea face permanent analogii - uite, ma gandesc la hitler si partidul lui - stii pe cine revendicau ei?

shamu, fie vorba intre noi: nu cumva esti invintzibilu? (bre mozilor de-aici, datzi-mi si mie pepeme ipeu, casa pot conpara cu ceam sio)
edit, ca nu ma poci apt tzinea deloc: ete ce poezia poetica si in versuri scrie acest distins radu mihai crisan

BĂDIEI MIHAI EMINESCU

de Radu Mihai Crişan


Tu eşti altarul nostru dac
Şi veşnicia verde
Ne eşti catapeteasmă şi ne dori
Pe-o rană veşnic veche

Invie-ne! Iartă-ne! Judecă-ne!
Iisus te-a-ntrupat pentru-aceasta
Un neam care piere
’Ţi deschide fereastra

Smerite Eminescu
Pe care te-am făcut să plangi
Cu lacrimi moi, de sange
Te rog, indură-te de noi
Căci neamul tău
Se frange

Bădie Mihai
Auzi-ne hai
Şi om şti de-acum
Să-ţi aşternem drum
Să-ţi slujim de iesle
Să suim pe creste

Şi vor pieri caţi nu te-or inţelege
Şi vor via ataţi caţi ţi-or urma
Căci tu ni-eşti pildă şi ni-eşti lege
Pentru-nviere
Pururea


adica mi-e (cunva) si rusine sa comentez, ma multumesc sa postez prostia ce transpare
"... deasupra-i cer de stele" si legea morala din mine
kant emir
 
Mesaje: 9782
Membru din: Joi Noi 18, 2004 12:00 am

Anterior

Înapoi la Probleme sociale

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 1 vizitator