sarbatori, festivism

subiecte clasice

sarbatori, festivism

Mesajde kant emir » Dum Dec 17, 2006 3:08 am

naprasnic vin sarbatorile - dau navala si-s grabite, de parca ar trebui sa ajunga si pe la altii, tot anu asta

inca de la inceputul lunii decembrie, toata lumea se da peste cap sa ne aminteasca apropierea aceasta a sarbatorilor; la fiecare pas beculete si stelute si globuri si sclipici si moshcraciuni mari si mici care se hohoie ca descreieratii, craciunite apetisante (duli!), brazi si braduti si globuri si comete

tombole de craciun si oferte de craciun si abonamente de craciun si reduceri de craciun si copaci de tofelu impodobiti cu beculete de tofelu care clipesc si de pe sub copaci si de prin vitrine si de pe la ferestre cu luminite (mereu luminite!) colorate si clipitoare se aude piuiala instalatiilor de pom (chinezesti, fireste), piuiala care ar trebui sa fie un fel de colinda stilizata (ca o tzaraiala de mobil vechi si lipsit de polifonie)

copilasii: la gradinita vine moshcraciun (facem serbare si-l prostim cu o poezioara si un cantecel-doua, iar iel cotizeaza cu dulciuri si jucarii - avantajos!); prin magazine - moshcraciuni; la tv - insush moshcraciun care iti raspunde la telefon si vorbeste cu tine si iti trimite prin pojta diverse jucarele; prin toate ziarele, pe toate gardurile peste tot peste tot se desfasoara campania de craciunizare (ce naiba, vine acusi craciunul!)

colinde peste colinde, una mai autentica decat alta (hrusca ie din ce in ce mai hrusca), tot asa: la radio si la teve si in magazine si pe strada si in troleu si in metrou si peste tot; chiar si aurolacii ingaima cate doo-trei versuri + laanusilamultzaniu de rigoare

pe scurt: inflatie, abuz, demonetizare; comercialul stoarce tot, ultima picatura de sarbatoresc este valorificata, vanduta, i se pune adaos si tva si accize si alte cele

toti ne-copiii (da, noi, eu - asta am facut pana aici, nu?) se plang: "eh, Craciun! ntz, nu mai este ce era odata - e prea comercial, e prea mult, e prea peste tot! pe vremea mea era altfel"

pe vremea mea era (comparativ cu ce este azi) palid si saracacios: strazile nu aveau nimic deosebit, doar magazinele se impodobeau cu ceva ghirlande lucioase, globuri si "fulgi" din polistiren - se zicea ca decembrie este "luna cadourilor" si basta; pe la gradinita, scoala si prin cate o emisiune venea Mos Gerila (nu se pronunta in public numele cu conotatie religiuasa! chiar ne intrase in limba acest Gerila, nu ne mai venea la indemana sa spunem Mos Craciun, parea asa, anacronic), dar nu pe 24-25 decembrie, ci pe 1 ianuarie

Acasa: bradul nu avea decat 10 beculete (care nu clipeau, pt ca ar fi parazitat radioul, teveul), o lumanare (pe care n-o aprindeam mai niciodata), niste globuri (la mine erau 4 bucati mari - galbene si simple, si o gramajoara de globuri mici si mijlocii, in forme de inimioara, de ghinda, de nuca), clopotei de plastic, cosulete de carton alb, cu franjuti de hartie, beteala (o beteala extraordinara, poleia tot bradul cu o stralucire blanda-blandutza, nu orbea si nu sarea in ochii, doar poleia si atat! n-am mai vazut la nimeni asa beteala, cum aveau parintii mei - pacat ca s-a tot imputinat, de la un Craciun la altul, si s-a terminat pana la urma); bomboanele de pom (de obicei, umfel de zahar pudrea inmuiat cu ceai de tei si lasat sa se intareasca in formele standard), ciocolatele (Scufita rosie), ciocolatele mari (chiar si Ciocolata amaruie), specialitatile de ciocolata (inclusiv cea cu rom), portocale (nu totdeauna), banane (extrem de rar)
Ei, asa saracacios cum era el, innebuneam de bucurie cand il vedeam! in fiecare dimineata de Craciun ma repezeam ca nebunul in sufragerie, sa vad daca a venit sau nu moshu (ca legenda asa era, ca si bradul il aduce tot el; chiar ma miram: cum buala ii carabaneste pe toti, si unde ii depoziteaza un an intreg? ca si la mine, si pe la alti copii din anturaj vedeam ca instalatiile de lumina si globurile sunt aceleasi, in fiecare an) - ca stiam bine ca nu m-am omorat cu cumintenia si cu ascultatul celor mari, dar minunea se infaptuia: in coltisorul lui, bradutul meu statea cuminte si umplea casa de miros si de stralucire; sub brad gaseam si niscai pachetele (hainute, jucarioare, dulciurele), casa era proaspat dereticata, masa era mai bogata: clasicele specialitati culinare (sarmale, mancaruri cu sosuri complicate, gustari de tofelu si aperetive savant preparate) cozonacii, cornuletele cu nuca, prajiturile. Toate imi par (acuma, privind in urma) cumva saracacioase si muncite - nu se procurau prea usor ingredientele, si de aia ma cuprinde o mila retroactiva pentru cei mari si impovarati de grija pregatirilor.

De pe la Europa Libera ascultam colinde: stateam pe o bancuta mica, langa calorifer, cu cate o carticica pe genunchi si citeam la lumina beculetelor din brad - nu mai tiu minte ce si cum, dar era bine, senzatia era de pace (fenomenal putea sa-ti picure pace in suflet o colinda! am trait intr-o seara de Ajun un episod - l-am mai povestit pe undeva pe aici, cred - absolut miscator: in curtea casei unui doctor vestit din orasul meu, in bezna - ca se facea economie, nu erau becuri pe stalpi - am auzit un cor adevarat cantand colinde adevarate - Trei crai de la rasarit, in intuneric si liniste si ninsoare; m-am bucurat de-mi venea sa tzopai si sa ma tavalesc pe jos, de parca mi-ar fi cantat exact mie, nu doftorului - dar mi-a fost rusine sa ma opresc si sa acult, m-am multumit sa incetineeeesc pasul si sa-mi vad de drum, savurand cea neasteptata bucurie)
mai tarziu am crescut flacaiandru* (eram flacaiandru si la faza cu colindul doctorului, ca unblam nuaptea pe strazi de capu meu) - sarbatorile insemnau chefuri, mueret, alcool, prilejuri de dezmatz - degeaba, tot Craciunul mi-a ramas la suflet; chiar si in armata am avut vreo doua experiente interesante, da' nu le mai povestesc amu



in concluzie, si lasand deoparte nostalgiutzele, cred ca nici atunci nu era ok (adica n-ar fi trebuit sa ne sileasca sa ne bucuram pe furis, muma lor de idioti), dar si acuma e bataie de joc: parca s-ar urmari (cu alte mijloace) acelasi scop - sa ni se fure Craciunul, sa nu ne mai bucuram de el



______________
*citat, gin, citat


si precizarea: pe scoala veche, si nu pe social or generalitati, pentru ca ma gandesc la sarbatorirea de moda veche: Ajunul (impodobim pomul, ascultam colinde, casa miroase a brad si a sarmale si a cozonaci); apoi vin cele trei zile de Craciun (ne bucuram, ne facem daruri, ne vizitam prietenii si rudele, ne viziteaza si ei pe noi; toata lumea simte imboldul sa spuna "cele rele sa se spele!" si sa zambeasca); pe urma cateva zile de agitatie pentru revelion (tot cumparaturi si alergatura, platit facturi si taxe si impozite restante); apoi vine Anul-nou (chef de chef, vreme de bilant, sperante pentru un an mai bun, urari peste urari si uraturi si mascati beti si scandalagii), dupa care se cam rupe ritmul, nu mai e decat Boboteaza (daca n-ai la indemana vreun Ion, ori vreo Ioana, parca nici nu e de remarcat)
si rezumatul precizarii: mai putina agitatie exterioara, mai putina fatada, mai putina bucurie mimata si mai multa bucurie in inima
"... deasupra-i cer de stele" si legea morala din mine
kant emir
 
Mesaje: 9782
Membru din: Joi Noi 18, 2004 12:00 am

Mesajde FleurDuLys » Dum Dec 17, 2006 4:29 am

hehe nu stiu bre cum era pe vremea ta, dar pe vremea mea era ceva mai frumos. Adica eu una ma bucuram, tocmai pentru ca era o data-n an Craciunul si atunci ai mei parinti faceau tot posibilul sa-mi faca toate poftele si sa faca in asa fel incat atmosfera din casa sa fie de basm. si da, era miros de cozonac, de brad, erau colindatori care falsau la usa, eram eu spargand globuri din greseala. Un brad mic, cozonac putin, cadouri modeste, dar vai cat ma bucuram de ele! pentru ca mos craciun stia exact ce si cum sa-mi aduca. Parca imi citea gandurile. Si tin minte cand s-a deghizat tata in mos craciun si aproape l-am recunoscut(pentru ca uitase sa-si scoata ceasul de la mana) dar m-au fraierit...sau poate am vrut eu sa ma las fraierita. (da bre, spuneti si voi ca n-ati vrea sa existe cu-adevarat mosu'). Si cat de emotionata eram de fiecare data inainte sa vina mosul. Ma gandeam ca o sa uit poezia si o sa ma fac de ras si-atunci cadou nema. Dar mosul era bun si chiar daca ma incurcam, el trecea cu vederea. Si chiar daca pana la urma am aflat ca nu exista mosul,am continuat sa ma bucur de craciun si de ce inseamna el, pentru ca eu -cred- si tocmai pentru ca eu cred, craciunul este al meu personal, reprezinta o promisiune implinita si speranta ca cineva m-a iubit, ma iubeste si ma va iubi. Si cam asa mi-am trait eu Craciunul cativa ani bunicei :)

acum insa surogatul asta pe care unii il numesc craciun imi e bagat pe gat, mos craciun nu mai e ce-a fost (gerila sau nu pe vremea aia insemna ceva pentru copii), si eu nu pot sa ma mai bucur in liniste de o sarbatoare care ar trebui sa insemne si altceva pe langa mancat/baut/(si era sa mai zic eu ce). Sau poate ca eu pot, insa ma intristeaza cand ma gandesc la cei mici care tocmai pentru ca-s mici sunt influentati de toata parada(sau sarada?) craciunistica care se desfasoara de ceva ani buni.
Eu nu inteleg de ce trebuie sa scoatem bani si sa ne batem joc de toate lucrurile frumoase, unele pur si simplu ar trebui lasate acolo unde sunt, asa cum sunt, sa nu fie intinate de scopurile josnice ale unor oameni care nu se mai satura de bani... as putea sa fac o comparatie si sa raportez aducerea Craciunului in zona comerciala cu ce a facut Becali in nu stiu ce discoteca de a zis ca da bani celui/celei care stie crezul.

concluzie: n-am, nu stiu, nu cunosc, sunt prea obosita insa o sa revin :D
FleurDuLys
Junior Member
 
Mesaje: 306
Membru din: Sâm Oct 07, 2006 11:00 pm

Mesajde kant emir » Dum Dec 17, 2006 7:30 am

hehe nu stiu bre cum era pe vremea ta

cum nu stii? nu tzam zis ca, desi (retrospectiv) par saracacioase, Craciunurile copilariei erau pline de farmec - era o adevarata magie credinta in mos Craciun: ma puneau ai mei sa ma culc (deh, asa tresa faca plozii cei cuminti), dar cu strasnicele asigurari ca "te trezim noi cand vine, ia si dormi acuma, sa nu cumva sa te gaseasca treaz!" iar cand ma trezeam si vedeam ca ie lumina afara - vaiduamne! nu ca m-as fi temut vreo clipa ca n-a venit, ci "de ce nu matz sculat, bah neseriosilor! da' asa neo fo vorba?" si iei o scaldau cu acelasi text: "vai, dar se poate? am tras de tine o gramada si n-ai vrut sa te trezesti! chiar si mos Craciun a vrut sa auda poezii, sa stea de vorba cu tine, uite, vezi zgarieturile astea (imi aratau niste ciobituri in lacul de pe mobila din camera, probabil vechi de cand lumea si pamantul)? aici a lovit mosu cu toiagul, ca sa te treazeasca, dar tu n-ai vrut sa deschizi ochii"
si muream umpic de ciuda (ofofof, de ce naiba am dormit asa adanc?), ii mai trageam umpic de limba (da' cum arata? da' ceo zis? da' o stat mult?) da-mi trecea cand vedeam bradul cel frumos si cadourile

insa ma intristeaza cand ma gandesc la cei mici care tocmai pentru ca-s mici sunt influentati de toata parada(sau sarada?) craciunistica

parerea (si durerea) mea este ca acesti copilasi sunt vaduviti de emotiile si bucuriile celei mai simpatice si calde sarbatori din an, de atmosfera de taina si de astepare timida (oare vine si la mine? oare n-am fost prea obraznicatura?) a mosului cu adevarat (pai el iti da moca-moca, nu te pune la lectii, nu te pedepseste cand gafezi, nu te pune sa promiti nimic, nu-ti reproseaza nimic; dojana lui e asa, fara finalitate, deci nu se pune) bun

pacat, mare pacat ca ne vindem bucuriile
"... deasupra-i cer de stele" si legea morala din mine
kant emir
 
Mesaje: 9782
Membru din: Joi Noi 18, 2004 12:00 am

Mesajde pacha » Dum Dec 17, 2006 9:22 am

emir-"pacat, mare pacat ca ne vindem bucuriile"

Eu as zice invers.Pacat ca dam navala sa le cumparam in loc sa simtim.
N-are rost sa povestesc pe aici cum era in copilaria mea.Pur si simplu nu-mi aduc aminte mare lucru,nu stiu de ce.Dar stiu ca financiar nu-mi permit multe si atunci pot sa ma bucur linistit de zilele libere impreuna cu fam. si prietenii.Si zau,zilele acestea nu pot fi cumparate cu nimic.
Sa ma lase,doar guta,in pace :)
Si asta trece !
pacha
 
Mesaje: 2042
Membru din: Vin Mai 14, 2004 11:00 pm

Mesajde kant emir » Dum Dec 17, 2006 6:40 pm

financiar nu-mi permit multe si atunci pot sa ma bucur linistit de zilele libere impreuna cu fam. si prietenii

da, pacha, este un punct de vedere
Eu as zice invers.Pacat ca dam navala sa le cumparam in loc sa simtim.

apoi ie tot p'acolo
"... deasupra-i cer de stele" si legea morala din mine
kant emir
 
Mesaje: 9782
Membru din: Joi Noi 18, 2004 12:00 am

Mesajde shiona » Dum Dec 17, 2006 10:34 pm

pe vremea mea era ceva mai frumos
Pe vremea tuturor era mai frumos. Cand esti copil altfel vezi lucrurile pentru ca nu te intereseaza ca lumea e corupta, ca nu ai bani sa iei cadouri, sau ca nu poti face un cozonac...esti pur si simplu fericit cand vezi primii fulgi, esti fericit cand stai cu orele afara inghetand si te dai cu saniuta, nerabdator sa vezi ce ti-a adus Mosu' anu asta.
Pana acu vreo 2 ani simteam caldura de Craciun[si nu, nu ma refer la cele 20 de grade din casa]. Atunci ne strangeam toata familia ori la noi ori la bunici, atunci facea bunica anvelope[niste prajituri cu nuca si ciocolata], mergeam la bunici unde era frig in majoritatea camerelor, unde se faceau flori pe geam, ne bateam cu zapada si ne tragea tata cu sania. Ne trimiteau parintii in camera nnoastra sa nu-i mai deranjam sau ne faceau baie pt ca la intoarcere sa gasim cadouri.La mine mosu' nu venea si cu bradul si cu cadourile, bradul era impodobit de obicei in ajun de mine si sora mea, de tata cand era si poate si de mama, in timp ce ascultam colinde. Chiar si anul in care a murit bunica a avut farmec Craciunul, cu toate ca inmormantarea o fost exact in Ajun, chiar daca in anul ala chiar nu ne asteptam sa vina Mosu, nu a contat pt noi, ce-i drept e ca a fost ceva mai trist, dar spiritul a fost acelas. ce-mi place inca este ca si acum de Craciun inca pandim momentu in care putem sa coboram neobservati pt a pune courile sub brad.
Era sora mea a 9a[eu a 5a] si s-au adunat cativa colegi de-ai ei pe la noi sa mearga la colindat, pe la 9 era gata repertoriu asa ca am plecat si cu parintii nostri[poate suna aiurea dar a fost bestial]. Am mers numai pe la cunoscuti si prieteni, afara ningea si nu era nici o urma pe zapada, eram primii care treceau pe acolo...au colindat pana pe la vreo 12-1 cred...sau era mai tarziu chiar?Din anul ala s-au strans in aproape fiecare an. Imaginati-va acum o gashca de 5-6 oameni, uneori chiar mai multi, care cantau de placere si nu erau genul de colindatori "amatori" care sa falseze, erau profesionisti[toti terminasera liceul de arta sectia de muzica].Ma enerveaza ca acum stau la casa si in afara de ei nu mai vin colindatori.
Au inceput s ma enerveze toate filmele cu Mosi Craciuni, oameni rai care se schimba exact de Craciun si cam orice film cu si despre Craciun aparut in ultimii ani. De fapt, intre noi fie vorba, ma cam enerveaza filmele scoase de americani da aici este alta poveste.
pacat, mare pacat ca ne vindem bucuriile
Ne vindem bucuriile pt ca ne maturizam si societatea ne invatza sa ni le vindem, si acum vorbesc la modul general, pentru ca mai sunt totusi oameni care stiu sa si le faca singuri lor si celor din jur
Avatar utilizator
shiona
Junior Member
 
Mesaje: 385
Membru din: Vin Iul 01, 2005 11:00 pm

Mesajde Weet-weet » Dum Dec 17, 2006 11:58 pm

Probabil ca pentru toti Craciunul are un farmec aparte cand suntem copii, ca e vorba de copiii de acum sau cei de acum ceva ani.. suntem copii.. si in plus, lucrurile si oamenii se schimba peste ani.

Nu imi amintesc mare lucru de Craciunurile de la mine, decat vazute din interior, din apartamentul alor mei, care era cald.. in care aveam brad.. il aducea tata, doar el stie de pe unde.. Il impodobeam in ajun, nu ca altii, cu doua saptamani inainte.. mergeam uneori pe balcon, doar de dragul bradului, sa simt cum miroase, desi uneori era de ajuns sa scot nasul pe geam sa simt mirosul de brad, padurea e la o zvarlitura de bat..
Pana nu am fost destul de mari, ai mei au impodobit mereu bradul.. noi stateam pe langa ei si le dadeam beteala de care zicea emirul.. fragila, argintie si pusa frumos in cutii, pastrata ani de-a randul..
Aceleasi bomboane de care zice emirul.. pana acum.. cati ani sa fie? 7-8 ani probabil.. le-am avut.. tari, beton.. le-am avut ani de zile.. si-asa nu le mancam, le puneam de decor si sa-si mai rupa careva dintii.. Doar eu ma mai incumetam sa-mi bag dintii in ele, si nu am avut nici pe dracu..
Nu cred ca am spart niciodata un glob.. aveam mereu grija.. si-mi placeau unele de plastic, erau simpatice..
Bineinteles ca la urma venea varful de pom, pe care tata il punea.. evident.

Colindatori, am primit ceva timp, cat nu au inceput sa se adune in gasti zgomotoase, pretentioase.. mucosi de 15 ani care miroseau a alcool si se uitau urat cand nu le dadeai destui bani. Probabil ca in aceeasi perioada cand eu si sora-mea nu am mai mers cu colindul.. Dar cum primarul sta deasupra alor mei.. a avut mereu colindatori ce cantau frumos si era placut..

In noaptea dinainte de Mos Nicolae, si inainte de Craciun, mergeam destul de repede in pat, si prea rar am incercat sa il vedem pe Mos.. dar noaptea nu dormeam bine, visam ca ne ridicam din pat si mergeam la brad si nu gaseam nimic.. visam ca ma trezeam din vis si de fapt gaseam ceva.. Dup-aia ma trezeam pe bune si vedeam ca e abia 6.. uneori gaseam ceva sub brad, alteori era prea devreme..
Heh, magia Craciunului, nu stiu daca o sa o mai regasesc.. poate doar cand o sa am si eu copii..

Dar da.. s-au schimbat mult lucrurile.. cozonacii se cumpara, portocalele sunt usor de gasit, cadourile devin pretentioase, o data cu copiii..
Acum m-am mai calmat, dar de la inceputul lunii si pana acum, am avut timp sa fiu scarbita de comercializarea Craciunului.. de luminitele multe, ce sar in ochi ( cat pot sa detest albastrul ala.. vulgar chiar ) de difuzoarele ce le-au pus astia pe strada, in care rasuna anul trecut britni spiars.. acum e rianna.. sau stiri.. de prost gust.. Nu zic, fac placere, dar pana la un punct, sau de la un anume punct.. am deja sute de poze cu luminile de aici.. si pentru ca incerc sa fac sa iasa cat mai bine, si pentru ca imi place cum arata..

Doar ca nu as fi vrut sa apara atat de devreme, nu as fi vrut sa vad brazii de vanzare inainte de 1 decembrie, sau brazii impodobiti in case cu doua saptamani inainte de Craciun, sa nu vad brazii insirati in mod vulgar la usile magazinelor.. stau rezemati de pereti ca niste betivi ce asteapta o mana de ajutor.. Si brazii de plastic imi repugna. Mai ales cei albi.
Anti pro-ana
Avatar utilizator
Weet-weet
 
Mesaje: 2682
Membru din: Joi Iun 19, 2003 11:00 pm


Înapoi la Aici e Scoala Veche

Cine este conectat

Utilizatorii ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat şi 2 vizitatori