FanClub Forum

DA!DA!DA!
Le-am incuiat acolo bine pe toate, si amintirile bune si pe cele rele, si amintirile triste si pe cele vesele.....
Sa stea ele singure acolo, sa vedem ce se intampla...
Ce fac eu in acest timp?......
Simplu! Caut sa nu ma mai gandesc la ele, sa nu-mi aduc aminte nimic!
Cateodata, ma mai cuprinde asa o melancolie, caut cheia si intredeschid un pic poarta si ele se inghesuie sa iasa si sa puna stapanire pe mintea mea, dar nu le las, le inchid la loc si imi umplu timpul cu altceva: o carte, un film, TV, Net, o muzica buna ....
Si totusi se creaza zi de zi alte amintiri care trebuie inchise si ele....
Ce pacat ca nu le putem sterge pe unele dintre ele cu un simplu "delete" din "Recycle Bin"!
Voi ati reusit sa va inchideti amintirile ???

http://www.youtube.com/watch?v=3S29sYzKCkQ

Si de ce sa le inchizi? Eu nici nu vreau.Si cele bune si cele rele ..si cele frumoase si cele mai putin frumoase , ma ajuta sa merg mai departe..

...le lasi sa zburbe...dar tot tie iti faci rau

eu le vad ca pe ceva preponderent pozitiv; pentru ca fac parte din cunoastere si evolutie; daca nu ne-am aminti, nu am sti nici ce am gresit, si nici ce invataminte tragem din asta; cu ajutorul lor evoluam ca persoane, chiar daca nu intotdeauna amintirea e placuta...

sunt unele amintiri pe care refuzam sa ni le amintim. cele foarte dureroase.


zice Carleta bine, daca ne gandim. dar si ducesa zice bine.

Eu am descoperit ceva foarte ciudat in cazul meu. Dupa un oarecare timp multe amintiri dureroase dispar din memoria mea si mi-a aduc aminte de ele numai daca ma ciocnesc de cineva care confrunta cu acelasi lucru! Si atunci nu mai sunt dureroase.
Cred ca si-au servit scopul in viata mea si se duc, cam asa imi explic eu tehnic

nu e nimic ciudat. se intampla tuturor.

Ceea ce am trait ne-a definit..Ne-a facut ceea ce suntem azi..Dar..si ceea ce nu suntem...Pentru ca,de multe ori.."raniti" si cu sufletul oblogit,stam cuminti intr'un colt,uitandu'ne cum trec ocaziile..cum trece viata pe langa noi..si noi,incremeniti de teama ..stam..stam...Asta'i tributul amintirilor dureroase..Poate ca...ar fi bine sa putem da "erase" unora..Dar...nu putem ignora ceva ce am trait...

"Amintirile, copiii bastarzi ai clipelor moarte ....Ratacesc in gol si bat noaptea la fereastra noastra. Asa mor visele pe rand...Si noi zambim si ne uitam departe ....Si nu stie nimeni ca venim de la ingropaciune..."(jurnalul lui anne)