Copilaria

[SOD]

si in concluzie,am terminat liceul dupa ce am fost exmatriculat de doua ori de la cele mai bune licee din focsani.am luat din prima la facultate unde am fost exmatriculat in semestrul 2.anul urmator am luat din nou si am ramas repetent in anul 2 o data si in anul 5 de doua ori,acum fiind exmatriculat.sper ca la toamna sa ma reinmatriculez si sa o termin dracului o data!

sunt sigur ca adevarata copilarie mi-am trait-o la bunici!mi-e foarte dor de ei si cred ca am sa-i mai vad doar cand or muri si asta ma doare a dracului de mult!

[axeandra]

eu aveam o prieten fff buna (dc naiba nu ne pastram prietenii din copilarie?) si cea mai frumoasa perioada pt noi erau sarbatorile de iarna; si ne apucam noi asa de prin toamna sa luam cadouri familiei si bineinteles cadourile erau luate din banii de buzunar stransi in 2-3-4 zile( pt ca mai mult nu ne tinea rabdarea) si ne apucam sa colindam magazinele cartierului, magazine tip-consignatia, in care intram de cel putin 20-30 de ori pe seara informandu-le pe vanzatoarele tafnoase ca "doar ne uitam" pt ca in final sa le facem extraordinara favoare de a cumpara nush ce sapun(pt bunica) sau un pachet de tigari(pt cealalta bunica), sampon, sosete. aparate de ras, rujuri ieftine sau alte maruntisuri ieftine....si in fiecare seara faceam bilantul cumparaturilor, al banilor, imparteam cadurile in pungute si ne faceam alte mii de planuri.....nici acum nu-mi pot imagina cum ne-au suportat vanzatoarele sau cum au putut sa se bucure atata ai nostri pt asa idiotenii de cadori.....) oricum pt noi era o adevarata munca si un soi de responsabilitate pe care ni-l impuneam noi insene si de care eram f mandre

[zuza]

Exista o explicatie logica pt faptul ca sunt cazuta in cap:
Pe la doi ani avea si eu un tarc in care stateam zi si noapte si pentru ca nu aveam ce face am invatat cum sa urc pe el. Norocul meu ca mama era mereu langa mine si avea grija sa nu cad s-a sfarsit intr-o zi cand mama nu era atenta, eu am escaladat tarcul si buf! in cap. Mama mia zis ca eram toata mov si avea capul plat! Saraca de mine! E bine ca nu ramas uramari. Cel putin din cele fizice ca psihice........

[baixinho©]

Am la intamplari din copilarie foarte multe. Cred ca mi-ar trebui zile sa le povestesc. Dar incerc sa trantesc cateva. De exemplu, la gradinita pupam fetele non-stop. La un moment dat, educatoarea m-a legat de scaun cu snurul de la sortulet. Si cand a vazut ca plec cu scaunul dupa mine, si-a facut o cruce imensa si nu m-a mai legat dupa aceea. Partea nasoala a intervenit cand vedeam ca fetele nu mai fug de mine cand voiam sa le pup (probabil ca le placea). Chestia asta nu mi-a picat bine, ca nu mai aveam satisfactia lucrului muncit. Asa ca am incetat sa le pup. Altfel, la trei ani mi-am spart arcada, la 10 ani mi-am sparta barba, iar pe la 13-14 mi-am spart buza. Semne de buan purtare. Pe masura ce imi mai amintesc, o sa mai scriu.

[Oribilul Mosh]

Hai sa va povestesc doua intamplari avand in prim plan copii si caini.

De dimineatza m-am dus sa iau paine. Si se primea marfa..asa ca am asteptat vreo 15 minute in strada.
Si trece un om cu un copil de 5 ani de mana. Iar tocmai atunci trecea pe langa ei un caine mare si negru,maidanez. Si copilu' a incercat sa il mangaie....dar tasu l-a tras repede si i-a zis : "Nu pune mana ! Musca ! " . Dar copilul cu tristetze in glas catre caine : " PA ! " . Si i-a facut cu mana . Tasu catre copil : "Ii spui pa la catzel ? " . Copilul : "DA ! " .

Si o intamplare petrecuta mai demult,la piatza Delfinu'. Avand o gramada de sacose..imi trageam putin sufletul la iesirea din piatza. SI ma uitam pe la oameni.
Si vad o femeie cu un copil..tot la 5 ani. Femeia vorbea la telefon...neuitandu-se la copil.
Copilul a observat un imens caine..care statea tolanit. (caine maidanez de asemenea..ce se aciuiase pe langa piatza.)
Asa...si se duce asta mic la caine...si mi-l ia de cap ,de urechi...il smotoceste bine de tot. Il trage de coada....ii baga mana in gura. Cainele..statea linistit. Nu facea nimic. Pai..daca ii faceam eu ce i-a facut copilu ala..cred ca ma manca cu totul. Maicasa cand a vazut ce face fisu...a inceput sa tipe la el..sa lase cainele. Masa : "Hai acasa ! Lasa cainele ! " . Copilu : "Nu ! Nu vreau ! " . Maicasa : "Bine ! Te las aici ! Eu am plecat ! " . Copilu : "Bine ! PA ! " ....si a luat-o la fuga in directia opusa. M-am pisat pe mine de ras ! :p A inceput sa fuga maicasa dupa el prin piatza..cu o gramada de sacose in maini.

E...cam atat. Sper ca v-au mai descretit fruntzile aceste mici povestioare adevarate..cu copii si caini !

[J'adore]

Cand eram mica eram foarte"baietoasa", ma jucam numa' cu baieti, jucam fotbal, eram buna, eram portar, din cand in cand mai primeam si o minge in fata,dar nu ma deranja,ma urcam in copaci, saream din copaci,aveam 5 ani atunci dar asta a durat pana la 10!
To be continued!

[Dulcika]

.. cap V.
Dunno.. sunt o groaza de lucruri de care imi aduc aminte.
Cand eram mai mica era f aglomerat la bloc. ieseau copii de toate varstele, de la 2-3 ani pana la 20-21 chiar. Azi nu am mai vazut asa ceva. Deja de la 10-11 ani fetele mai ales incep sa se emancipeze. Cand erau de varsta mea cei care au acum 20+ de ani mergeau la iarba verde, jucau o tabla, un castel, un pitulusu(seara mai ales cand eu pe vremea aia nu aveam voie pe afara).. imi e dor de un castel.. In schimb astazi daca ma duc la prietenele mele si spun sa iesim la o tabla(nu la un castel ca deh.. ) e mica probabilitatea sa iasa, sunt ocupate. Eu deja m-am saturat de "iesit in oras".. si de ac program zilnic.
Oribilul Mosh spunea la un moment dat ca in ziua de azi copii au role, alte lucruri. Si eu fac parte din categoria asta de copii: am role, am net, am bicicleta si cu toate astea nu sunt multumita, parca am trecut in alta era..totu` e diferit, aproape toata lumea incearca sa para ce nu e. Copilaria mea simt ca a fost prea scurta si nu-mi place.

[Jasmine]

mi-amintesc cand am trecut clasa a V-a ...vroiam sa fac o impresie buna dirigintei mele..iar in prima zi de scoala m-am imbracat intr-o fustita de maxim 20cm lungime foarte stramta,cu un top mulat transparent si m-am incaltat in niste sandale inalte de 8cm...oare ce era in capul meu atunci?!precizez ca parintii mei nu treceau pe la scoala..aveau incredere in mine..intotdeauna am invatat bine si nu i-am dezamagit...am fost un copil tare precoce!

[Kayla]

Mie mi-au placut perioadele dupa nasterea fiecarei surori in parte. Cum eu sunt cea mare, imi aduc aminte ce am facut la celelalte doua.
Cand s-a nascut cea mijlocie, eu aveam 2 anisori si 3 luni. Eram foarte trista ca mama era la spital si eu nu stiam de ce. Cand s-a intors cu bebica aceea mica in brate, intai am imbratisat-o pe mama, pe urma m-am atasat de aratare. Am rugat-o pe mama s-o puna sa doarma in patucul meu, iar eu am pupat-o de "noapte buna". Apoi, eu si mami ne-am asezat in pat "ca fetele" si am inceput sa mancam niste prajituri. Micuta fiinta era ca un ursulet de jucarie, mai ales ca era foarte durdulie.
Cand s-a nascut surioara mea cea mica, eu aveam 7 ani si 6 zile. Mami ne spusese noua, "fetelor mari" ca ne va aduce acasa o papusica vie, si asa a fost: o printesica mica si roz, superba. Noi eram asa de nerabdatoare s-o cunoastem mai bine, incat am ramas cand voia s-o alapteze, dar cred ca micuta s-a rusinat si a cam dat afara ce papase... Cand avea cateva luni, era responsabilitatea mea s-o adorm cand nu era mama acasa. Si imi facea o mare placere.
Acum insa ma cert cam toata ziua cu ele amandoua, iar ele se cearta una cu alta... De vina este diferenta de varsta cred...
Cam atat acum... Mai revin.

[Jasmine]

cand s-a nascut sora mea,(e diferenta de aproape 11 ani intre noi)am fost la spital sa o vad...pe moment mi s-a parut ingrozitor de urata ..parca era un monstru...dar e pe zi ce trece mai frumoasa..e blonda,are ochii negri-la ochi nu seamana cu nimeni...e jucausa..ai mei imi spun ca eu eram foarte cuminte si putin cam tolomaca..
sa va atasez o poza cu surioara mea,Carina(aici are o peruca in cap...si e putin cam incruntata..)-nu se vede prea bine in poza aceasta dar e singura scanata...

[Amaterasu]

Eu eram nazdravana cand eram mica...Furam din casa lingurite si le aruncam in canal doar pt. ca imi placea cum faceau"poc,poc"...A...apoi,cand am mai crescut luam reviste si carti din casa,adunam toti copii si ii puneam sa le vanda....cica vroiam sa fac bani...AVEAM VREO 7 ANI...

[dEpEchEmIND]

Cand aveam eu vreo doi ani si ma mai scapam pe mine ma mai carpeau ai mei. Si la un moment dat am inceput sa iau varga din cui si sa ma bat singura.Dadeam la mitza samburi de caisa, pt. ca le consideram oase.

Cand aveam vreo 3 ani am desenat Revolutzia pe hartie igienica.
Aveam 3 iepurasi de jucarie shi-i purtam peste tot cu mine.
Aveam si ficsuri: atza pe deget si caciulitza :LOL:

DAta viitoare am sa scriu si despre pagubele mele.

[Kayla]

Mie mama mi-a povestit ca atunci cand eram bebe se chinuia ore intregi sa imi dea de mancare. Iar eu, ca o fetita cuminte ce eram, in tot acest timp ceream povesti, asa, de fond, mai solicitam cesti, farfurioare, carora le dadeam apoi drumul pe jos... Inevitabil se spargeau. Asa am distrus sase servicii de cafea... Si cand, in sfarsit, terminam masa, treceam la studiul bibliotecii urise care statea tantosa in camera. Si mami imi explica toate cartile pe care puneam eu labuta mea micuta si draguta... De cele mai multe ori erau de arta sau de filozofie, deci eu eram o persoana bazata, nu gluma... Pe urma, cand s-a nascut sora mea mijlocie, care, am mai zis, este cu 2 ani si 3 luni mai mica, mama, ca sa nu ma faca geloasa, mergea cu mine la colindat magazinele din jur (atunci stateam langa Obor) in timp ce surioara mea dormea (adica cca 5-6 ore). Ce mai, perioade fericite, nu gluma!
Cand am mers la gradinita pentru prima oara, eu aveam vreo 3-4 anisori. Cum eram mai sensibila, m-am imbolnavir sin prima zi si a trebuit sa iau o pauza... Iar m-am dus, iar m-am imbolnavit... Pana cand am ajuns la injectii...si nu am mai vrut sa merg acolo. Cand am mai crescut, mama ne-a trimis pe mine si pe sora mea mijl. la aceeasi gradinita, eu in grupa mare iar ea in grupa mica. Eu eram foarte jucausa, alergam peste tot, ma bateam cu baietii... Dar dna educatoare nu avea habar... Dana era mai obraznica, si nu era asa de smechera sa actioneze fara sa se afle... Si era considerata obraznicatura (foarte scumpa, de altfel) gradinitei. Insa eu, ca si acum, nu prea vorbeam in timpul orelor, nu ridicam mana aproape niciodata. Asta era lucru stiut. Emanuela nu ridica mana, inseamna ca stie. Sora mea vorbea ca disperata in ore, dar nu despre ce se preda, asa ca nu retinea nimic si mult timp a fost nevoie sa faca ore suplimentare...
La scoala, eu am fost cea mai buna din clasa pana intr-a cincea. Pe urma am trecut pe locul doi ca nu am mai invatat (stand insa in banca cu cea mai buna). Ca si la gradinita, eram o batausa cum nu se mai poate. Imi facea asa de mare placere sa ii bat pe baieti, sa vada ca sunt mai puternica... Si tot nu afla dna invatatoare. In clasa a doua m-am batut cu actuala mea colega de banca, care fusese si atunci, cu putin timp in urma, colega mea de banca... Ne-am tavalit si pe jos, sa vedem care invinge... Dar degeaba... Remiza. Si tot nu a aflat nimeni... Trebuie sa recunosc ca cel mai mult imi place sa ma caftesc cu unul dintre baieti, Dan, cel mai inalt din clasa. De ce? Pentru ca el e cel mai puternic si imi place sa il vad invins... dar accept si remiza. A! Si cu Narcis, care e gras... Insa eu sunt tot fetita cuminte pentru profesori... Nu scot aproape nici un cuvant in clasa, invat extrem de bine si sunt smechera... Hehehe! Sunt preferata dnei diriginte, profesoara de romana, lucru nu chiar usor. O sa incerc odata sa atasez o poza cu mine si surorile mele, dar mai veche... Ca sa vedeti cu cine aveti de-a face, da? Cam atata pentru azi.

[dEpEchEmIND]

Vai Calypso! Mi s-a facut deja frica de tine! Te invidiez :cry:!
Eu is cam mica shi pricajita shi mi-e fricva sa nu ma intalnesc cu tine! Is a doua de la coada la inaltzime din clasa de la mine.De doi ani n-am mai crescut deloc

Am facut shi eu karate cand eram prin clasa a doua.Eram buna rau. Numai pe jos ma vedeai. Cand cad, tot timpul ma duc cu cracii-n sus. Asta era risul tuturor.Intr-o ora de karate trebuia sa fie linishte. Shi de obicei ma duceam cu copii din bloc de la mine. Si in linistea din sala s-a auzit un ,,pirtz". Eu shi cu inca o fata am inceput sa ridem. Se .... un baiat din scara, fratele la fata aia. S-a enervat antrenorul shi ne-a dat pe toti astia mici afara.Era un frig...
Acuma nu prea mai sunt obishnuita sa ies asa pe-afara. Daca da in mine cineva de care nu-mi place sau daca ma injura careva pe care nici nu-l cunosc shi care ma shtiu pe mine de nu shtiu unde, ma umfla plansul.
Da-o dreaqu de treaba! Ce naiba-s asha de sensibila?:(
Are cineva vreun sfat pt. mine?

[Kayla]

Acum mi-amintesc de zilele cand eram de serviciu pe scoala... In clasele primare eram eu si cu o alta fata, Mihaela. Eu sunt prima la catalog, iar ea era a doua fata. Ne distram grozav la secretariat. Ii barfeam pe toti colegii din clasa, ne gandeam ce nefericiti sunt ei invatand... Pe urma ne certam care merge sa cumpere suc... Era haios.
Acum incerc pe cat posibil sa scap de aceste zile enervante, pentru ca eu sunt de servici cu un baiat care ma enerveaza cumplit... In plus, noi la scoala avem, de vreo doi ani, ca sonerie, Jingle Bells! Va imaginati cum e la sfarsitul anului, vara, cand suna clopotelul? Hahahaha!
Din gasca mea face parte si nebuna clasei, Ioana. Cu ea ne amuzam copios! Este foarte "iubareatza"... Cand eram in clasa a V-a, ei ii placea de unul de a VIII-a. Il urmarea tot timpul, ii trimitea biletele de amor... Pe urma a facut o pasiune pentru unul cu doi ani mai mare. Cum el avea clasa tot la parter, ca si noi, era mult mai usor sa vada ce face. Il urmarea si la baie, ascunzandu-se pe urma si stropindu-l. Cand pleca, il striga pe geam. Toata scoala stie cine e Ioana (i se zice Grasa). Pana in clasa a saptea, mergeam pe jos la scoala si inapoi, si mergeam cu ea, pentru ca statea pe langa mine. Atunci oprea toti baietii care i se pareau mai dragutei si le trantea cate o replica haioasa. Replica era una din doua: 1. "Baiatu, fata asta te iubeste (de mine era vorba)" si trebuia sa ii tin mana la gura, nu cumva sa zica si altceva; si 2. "Baiatu, sa stii ca imi place de tine" si atunci o luam inainte... O mai apuca din cand in cand sa zica incontinuu "Alo, Aloooo! Mai, si mi-a inchis telefonul!" (asta pe strada) sau "Post telefonic deranjat temporar. Va rugam apelati serviciul 931" (asta o zicea la scoala, deschizand usa fiecarei clase in parte, de radeau toti de ea). Fata asta e un fenomen. Sigur, are si momente cand tace, acestea fiind post lucrari sau teze, la care ia note foarte mici.
Cam atat despre Ioana (pe moment) si despre zilele petrecute la secretariat...

[dEpEchEmIND]

Am gasit zilele astea un carntzel in care este un dictzionar de pe vremea cand aveam un an shi mai rupeam cuvinte:

. bindincutza = budinca
. tanta = tanti
. ghighinda = oglinda
. vavaisa = veveritza
. catzau = catzel
. maui = pisica
. iepuash = iepurash
. pambaie = plimbare
. bau itic = beau laptic
. ous = outz
. maiciuca = rochitza
. caitzai = chilotzei
. pataoni = pantaloni
. docti = doctor
. pic = pix
. vazau = televizor
. cutuci = cartofi
. buzita = bluzitza
. siseta = shoseta
. mamutza = maimutza
. tzutzuca = ratzushca
. pun = sapun
. Adanusa = Adinutza
. Avaina = Evelina
. Doo = Doru
. utuc = periutza
. giesa = gasca

[gabuba]

Eram anul trecut la marele banchet al clasei a 7 a. Nici nu vroiam sa ma duc, pt. acolo ori se asculta numai manele (de dau fietiele din burice) ori daca oricare alt gen muzical nu danseaza nici draq.
Intr-un final m-am lasat convins de un coleg de clasa care ma atzatza prin telefon. Vin el ma suna la interfon. Cobor.
Mai era cu 2 colege in bustiere galbene... credeam ca numai in filmele frantzuzesti vezi asa ceva.
Anyway... intru in scoala (bine inteles adusesem doar niste stiCSuri... ca sa nu ma plang ca nu am mancat :hehe:) si vad ca toata lumea facea pregatiri (in gandul meu "la ce?! ca doar scoala e atat de mica ca daca intr-o buda intra doua picioare e sarbatoare!") urc la etajul 2. Si-l vad pe unu care terminase jenerala acum mai mult timp... ... Intru in clasa. Aceleasi fetze de sictiriti care imi stricau dispozitia.
In tacerea apasatoare se aude "asa-i baietii umbla dupa fataaa... ieee". Toti cu mic cu mare, ies pe usa, pe hol si incep sa danseze care mai de care. La un moment se aude o super-manea " Pe la spate, pe la spate, asa vrea fetele toate... pe la spate pe la spate.." toate colegele dansau cu altii... nu mi-a venit sa cred. Tipii erau in spatele lor iar ele se frecau cu curu de p*la lor... Asta nu e tot. La un moment dat, toata lumea urla din toti rarunchii "Pe la spate..." eu muream de ras... si vine din cancelarie scandalizat profu' de tehno. Se duce la un tzigan repetent si urla in fatza lui sa inchida combina, da ala ii canta (cu rezonantza tiganeasca) "pe la spppaaaate, pe laaa sppaaate, asa vrea fetele toooaate... hei hei hei..." loooollllll............. a fost cea mai tare faza.

Desigur povestirea isi pierde juma' de farmec cand e scrisa...

[J'adore]

Mama mama, eu cand am facut 12 anisori am avut petrecere mare, si un tort si mai mare diplomat, am dansat am mancat, am jucat banul, sticla si altele....cand a venit vorba de suflat in lumanari, am suflat, am taiat tortul, fiecare aveam o super felie de tort..........si eu vroiam sa ii dau unui tip bogdan cu frisca pe fata, si asa am facut dupa care toti am inceput sa ne batem cu tort, tort era pe pereti, la noi in par, pe haine, dar nu ne interesa,ne-am distrat, dupa vro ora, iarasi a luat cineva tort in mana si a mai bagat si in buzunare, a iesit pe usa, si apoi ne striga pe noi, astia care eram in casa si zice: "Haideti, luati tort si hai sa ne mai batem, da' pe afara ca am distrus casa, si cine stie poate mai aruncam si in mitza, si altele"(mitza e o proasta pe care o cheama alexandra, dar toti ii spunem coana mitza a cazut si sia rupt......)
asa ca am luat noi tort si am iesit afara si we had a tort fight!


Scuze pt. greselile gramaticale! ;P

REvin

[Oribilul Mosh]

Stateam astazi cu Aliosha pe YM si mai depanam din vremurile demult apuse. Si ne-am amintit noi de ce jocuri mai practicam in copilarie.

Domnilor,voi cand eratzi mici faceatzi cazemate ? Pentru mine era o placere joaca de'a cazemata !
Mai ales iarna,cand o construiam din zapada ! Si o intaream noi cu sanile . Nu ascundeam in spatele ei si de acolo cica bombardam noi oamenii care treceau pe strazi sau o alta cazemata !
Cand se facea seara si trebuia sa intram in casa....intram cu sanile in cazemate si le distrugeam !

Vara cazematele ni le faceam prin tufisuri . Puneam noi tot felul de presuri si alte corcoatze s-o facem cat mai ferita de privirea inamicului . Si dupa ce erau gata cazematele ,incepea lupta .
Care nu se mai dadea cu bulgari de zapada...ci cu tzeava cu cornete !

Acum de ce oare pustii de pe la bloc ..nu mai fac cazemate ? Si nici tevi cu cornete nu am mai vazut !

Iar fetele ieseau cu presu afara . Si se jucau de'a mama si de'a tata . Ele intre ele,ca noi baietzii nu ne jucam cu ele .
Si mai jucau ele si elasticu !
Acum nici elasticu nu am vazut sa se mai joace !

Un alt joc foarte frumos era : "Cat e ceasu ,imparate ? " Copiii intrebau pe "imparat" cat e ceasu : "Imparate luminate..cat e ceasu ? " . Si acesta raspundea ce-i trecea prin cap : 2 pasi de uriash sau mai stiu eu ce !

Aliosha...daca ai timp si placere , mai povesteste si tu despre jocurile din copilarie ! Ce mai era atunci ?

[J'adore]

mOSHULE, INCA SE MAI JOACA COPII CU TEVILE CU CORNETE, IMPARATUL SI ELASTICUL......POATE NU II VEZI TU, EU NU MA MAI JOC DE MULT DASTEA! dAR TIN MINTE CA MA JUCAM CU TEVILE CU CORNETE, ELASTICUL, AM JUCAT ELASTICUL PANA ACUM VRO 2 ANI!cAT E CEASUL IMPARATE NU L-AM MAI JUCAT DE VRO 4-5 ANI, JOC FRUNZA(AM MAI VAZUT SI DAIA DE 20 DE ANI JUCAND FRUNZA!), AM AUZIT CA ACUM LA MODA E BANUL, STICLA, JOCUL ALA CU CARTI, IN CARE DACA AI NU STIU CE CARTE TREBUIE SA TE SARUTI CU CINE ITI ZIC CEILALTI! eU INCA MAI JOC MACAO, TABLE, SI INCERC SA INVAT BRIDGE!
:p :o

[gabuba]

Lucrul pe care il faceam cand eram mai mic, si il facv si acum este sa cant. Cant oriunde orice (exceptand manelele...sincer...). Cand eram mic ma prosteam intr-un hal incat toti urlau la mine sa tac. Dar acum se roaga de mine sa cant si eu o fac fara nici o problema... dar nu o fac la comanda (fazele alea cand toti tac si te asteapta pe tine sa canti, le detest...)...

[ROBAKITA]

Nu stiu daca e de ris sau de plins(nu pentru noi ,ci pentru unul din parintii mei).Imi amintesc o faza destul de dura ,as spune .Plecase mama la matusa-mea si eu de colo eram nebuneste indragostita de unul din vecinii mei de bloc asa ca ma gindisem sa-i fac o vizita pe acasa ,sa o ''punum'' de o nebunie,dar nici bine nu terminam sa ne bucuram unul de altul ,HOP!se intoarce maica-mea ca nu o gasise pe matusa-mea acasa ;si nu stiu de la cine a aflat ca eu as fi la MARIAN (asta e numele baiatului)si suna la usa .Ai mei erau impotrivalui nu vroiau sa am nici o treaba cu el ,ma depasea cu 5ani ,eu fiind atunci 17(ma indragostisem la15 ani de el)asa ca m-am ascuns in dulap sa nu ma vada .Apoi a pus un pusti la pinda la usa si daca ma vede sa-i spuna ca sint acolo.Pe pusti l-am trombonit ca-i vom luao ciocolata si am urcat pe bloc si a trebuit sa cobor de pe alt bloc si asa m-am scos ''basma curata''si fetita mamei cuminte.Asa peripetii nu am mai trait.Mai sint si altele ,dar cu alta ocazie.

[angus]

bei, tinere generatii, voi stiti ce sunt alea bambilici? si cum se joaca?

[Oribilul Mosh]

Pai bambilici chiar e un joc ? Eu credeam ca e o vorba asa la misto !
Ia povesteste-ne,prietene Angus !

Un alt joc frumos de pe vremuri...era cel ce purta numele unei tzari africane ce are capitala Rabat. :yD

[angus]

moshule, deci carevasazica te incluzi la tinere generatii si abar n-ai ce-s alea bambilici. pai sunt nijte bucati metalice rotunde din tabla, cu diverse diametre, de la vreo 2 centimetri pana la vreo douaj. acum un milion de ani, pa vremea copilariei mele, era plin de ele peste tot, aveau toti copiii si tare se mai mandreau cu ele, aveau diverse culori metalice (argintii, aurii, kaki, etc.) ce faceam cu ele inca nu va spui. ajtept sa-si aminteasca cineva despre ele.

si iar nijte obiecte da pa vremea aia erau beresele. nici astea nu stiti ce sunt?!

moshule, ai zis tu odata mai demult despre un joc de-asta muncitoresc de care eu n-am auzit, da' nu mai stiu pe unde. poate gasesti mesajul ala.

[Wild Rose]

Daca tot vorbim de fratzi si surori...
Intre mine si fratele meu e o diferenta de...aproape 12 ani acum, are 2 ani jumate...parul blond si ochi caprui (hehe... nu a mostenit ochi mei albastri spre verzi...oh well).... are foarte multa energie, e nebunatik (hm...) cam atat cred! poza daca gasesc...

....

by Moshu : acesta nu este un subiect despre fratzi si surori. Bad Girl,la urmatoarea grseala primesti avertisment.

[DeVil Bitch]

Pe la 3-4 participam in diferite concursuri de miss (asta a tinut pana la 8-9 ani) deoarece mama mea dorea sa-si dovedeasca singura ca are o fetitza frumusica (of...). Asa ca, de bine de rau, participam. Adevarul e ca au fost unele intamplari care ma fac sa zambesc si acum. Eram o fetitza nebunatika, cautam ceva hazliu in orice. Si, eram obisnuita sa castig. Pe la 9 ani chiar sufeream daca nu luam premiul 1 si luam 2 sau 3...motivul pentru care mama a decis ca nu se mai poate...

De atunci, au trecut vre-o 7 ani, si pot sa spun ca m-am schimbat enorm. Nu mai sunt acea fetitza nepasatoare care zambea din orice. Sunt cea pe care o vei vedea ziua in mijlocul unui grup, zambind si vorbind cu toata lumea si pe care o vei auzi noaptea plangand in camera. Poate suna stupid, dar este viata mea. Am mers de la un extrem la altul presupun...

Imi amintesc cand eram mai mica, cum terorizam participantele. Aveam vre-o 7 ani cred, cand am intalnit-o pe una (habar n-am cum o chema) care vroia sa faca ORICE pentru a castiga o prostie de concurs. So, asa frumos, m-am dus si i-am pus alcol in sucul pe care e il bea...Si, asa frumos, a urcat ea la 7-8 ani pe scena beata....prefer sa nu intru in mai multe detali...

Acum, imi petrec timpul la scoala, dandu-mi ochi peste cap la prima curva pe care o vad, injurand persoanele proaste, si incercand sa fac ceva din viata asta de kkt...


(Mosule...nu prea ma pricep...dar totusi, Bad Girl nu povestea ceva din copilaria ei...adik momentul cand s-a nascut fratele ei?)

[SatyR]

Tin minte ca in copilarei ma credeam ninja
Pt mine era mai mult decat o joaca...nu stiam altceva decat ninja,ninjutsu si iar ninjutsu...eram super obsedat,chestia asta a rezistat pana la varsta de 13-14 ani cand usor usor m-am "dezlipt" de aceasta pasiune si m-am dat pe biciclete..de care am fost obsedat o perioada de timp

Io marele nijnja ......

Deci imi confectionasem la un moment dat chiar un costum dintr-un trening de culoare inschisa si plecam in "misiuni" cu alti baieti care erau in subordinea mea ,eu fiind un fel de sensei pt ei ...tin minte ca era totu foarte organizat si le aplicam "elevilor" tot felul de pedepse in cazul care nu respecau anumite lucruri...

Toata ziuan nu faceam decat sa ne antrenam care uneori erau f dure pt niste copii de 10-12 ani,atat de dure incat era sa ajung si pe masa de operatie la un moment dat....printre antremanete erau cele in care trebuia sa sarim de la inaltimi foarte mari,sa facem tot felul de probe de acrobatie,pumni in ziduri,camuflare,mers pe burta pe distante mari,sarituri de garduri in timp record,mers in maini,folsirea unor rme improvizate de noi....
imi facusem si o sabie la un moment dat ,pe care insa n-am mai ascutit-o.....sau stelute ninja metalice facute din tabla groasa..

Misiunile se rezumau la intrarea in gradinile unor moshi de pe la blocuri,trecerea neobservata prin dreptul unor locuri ce le consideram noi persiculoase(bancile pe care steateau tot feluld e persoane care aveau boala pe noi)si tot asa......

Era o vreme cand io si gaska ema de ninjaci terorizam toti locatarii unor blocurim,catarandu-ne pe la geamurile lor,aruncandu-le cu tto felul de obiecte in casa,si tot feluld e chestii care mai de care mai traznite .....

Cred ca a fost o vreme cand toata lumea ma credea nebun pt ca umblam imbracat numai in treninguri modificate de mine ,cu tot feluld e bentite cu tot feluld e chestii legate pe la maini,cu o nelipsita bata si nelipsitele expadrile..a si era sa uit un element f important care era la fel nelipsit,centura neagra lol.....

A fost o perioada frumoasa de care imi aduc aminte cu drag ,eram niste copii cu o imaginatie f bogata .acum rar mai vad la generatiile astea lucruri asa mai iesite din comun.....nu zic ca eram eu ala destept si ca astia tineri ar trebui sa-mi urmeze exemplu...dar aveam o asa imaginatie si credeam asa de tare in aceea ce faceam incat uitam de realitate....

Cred ca unora poate o sa li se par ciudata copilaria mea...dar sa stiti ca sutn normal looolllll ))))))

[Oribilul Mosh]

Mie mi se pare foarte normal ce faceai ,SatyR . Atata timp...cat eu pe la vreo 10 ani venit acasa de la filmul Sora 13...mi-am pus in minte sa ajung cel mai mare bataush...si intr-o buna zi sa pot sari pe case ca aia din film.
Si eu ma "antrenam" cu baietzii in fatza blocului...si tin minte ca mai experimentam si pe tata ceea ce invatam. :p Cand vnea bietul om ..obosit de la servici...eu ma ascundeam pe cuier..si ii saream in spate.

Asa ca daca esti nebun...nu esti singurul, SatyR ! :yD
Zi-ne d c era sa ajungi pe masa de operatzii !

[as xxl]

Prima amintire pe care o am e de pe vremea cand aveam 2-3 ani si eram la bunica la tzara. Era iarna, eu stateam pe tocul usii si mancam sapun. Stiu sigur ca mancam sapun (d-ala de casa!), nu numai ca nu imi placea dar chiar stiu ca avea un gust extraordinar de gretzos.
Iar eu continuam sa mananc sapun, plangeam si mancam sapun. Noroc ca m-a vazut cineva, nu mai stiu cine, si m-a scapat de acest chin!

Cele mai frumoase amintiri le am din vacantele (btw: care,
nu stiu daca atzi remarcat, dar sunt mult mai lungi in copilaria timpurie, clasele 1-4) pe care le petreceam exlusiv la bunica mea de la Petresti (sat langa Focsani).
Expeditiile pana la cazematele nemtzesti din primul razboi, cele de-a lungul Putnei sau cele prin livezile de caisi ale CAP-ului fugariti de paznici nu le voi uita niciodata.

Alta activitate foarte distractiva era sa chinuim pisicile.
Le tundeam mustatile, ori le legam cate doua de cozi si le speriam sau, cea mai tare faza, turnam smoala topita in coji de nuca si le bagam labutzele acolo. Apoi le aruncam la vecinii care aveau casele acoperite cu tabla si urlam pe ulita ca ne impusca nemtzii din avioane.

In vacantzele de iarna, in afara de sanius, mere coapte in soba, turte, tabinet, toci, sau veceul, ne mai apucau din cand in cand si porniri razboinice. Atunci ne faceam arcuri, sageti, sulite si plecam prin padure cu gandul sa vanam caprioare sau iepuri. Doar ghinionul a facut ca noi, nu numai sa nu vanam nimic, dar de cele mai multe ori nici sa nu vedem v-un iepure sau alt animal salbatic. Pentru ca sigur l-am fi rapus! Odata intorsi acasa, obositi si inghetati, de obicei ne razbunam pe gaini, fapt care ducea la o reintalnire cu Sf. Gheorge.
Sf. Gheorghe era o nuia din sanger (specie de arbust de pe acolo) si care manuita fiind de bunica, lasa urme rosii si foarte usturatoare in zona carnoasa posterioara.

Deh!