Initial trimis de intoxic8
nu impartasesc punctele voastre de vedere (ale majoritatii). scoala vietii este importanta, in masura in care te invata ca ai nevoie de studiu, in masura in care te invata cum sa-ti folosesti cunostintele. ............
citesc, citesc si in sfarshit vad pe cineva "altfel"; faptul ca inca nu este la facultate, deci e mai mic ca varsta nu poate decat sa-i mareasca laudele din partea mea; deci intoxicat8, felicitari pt o asa gandire.
Cand spun asta am in vedere si faptul ca baiatul inca nu e trecut prin "shcoala vietii" asa cum e ea inteleasa aici. Cel putin nu a facut (inca) o facultate degeaba.
Pornind insa de la convingerile sale despre cat de importanta este educatia, nu ma indoiesc ca se va descurca foarte bine si la scoala vietii.
A fi un "banal inginer" este intr-adevar ceva ce nu te duce cu gandul la nici o perspectiva in Romania; insa nu e obligatoriu sa fi un "banal inginer"dupa 4,5 ani de facultate din care nu intelegi nimic in afara distractiilor studentesti.
Cunosc oameni si oameni; oameni care invata pt ca le place pt ca vor ceva de la viitorul lor, chiar si la facultati particulare unde se presupune ca banii vorbesc, nu aptitudinile, si oamnei care fac o facultate, ORICE FACULTATE- pt orice alt motiv in afara celui care ar trebui sa conteze.
Si cred ca cei din ultima categorie, sunt cei care eventual se plang ca au facut-o degeaba si in cele din urma sfarshesc prin a lucra te miri pe unde, pe baza nu stiu caror pile.
Scoala vietii vine cu varsta oricum, nimeni nu se nashte shmeker, sau uns cu toate si in genral cine se descurca in viatza a trecut prin scoala; nu ma refer la micul comerciant cu taraba de magazin mixt, din fiecare statie. Un shmeker educat, deja nu mai e un shmeker; e un business man.
Din romanii pe care-i cunosc aici, marea majoritate au studii superioare, care le sunt sau nu de folos aici; depinde de la caz la caz; sistemul educational in Romania, atat de criticat, e cu mult deasupra altora din Occident. Nu mi-am putu imagina cata ignorantza culturala poate exista in lume la un nivel oarecum pretentios de trai.
Cunosc oameni si oameni aici si educatia de care au avut parte in romania este exact criteriul meu de evaluare; sunt cei cu carte si parte si cei fara carte si vai mama lor, muncind pe rupte in constructii de regula pt a se intoarce acasa in sat cu mashina si wide screen tv si sa rupa gura targului; si uite dau un exemplu din familie de la mine ca sa nu zica nimeni ca vorbesc aiurea;
un var al meu, 12 clase pe la un liceu in targoviste, oarecum bun, iese un oarecare lucrator cu ajutorul tatalui, la fabrica de vopsea (parca) din targovishte; all ok o vreme pana vine revolutia si nu mai merg treburile; omul, nu multa scoala dar ambitie mare, se apuca de una de alta, de magarii pe scurt; ajunge sa se plimbe in "toata europa" de unde si-a adus mashina de spalat cu geam!. Il intreb "ah da? si ce-i vazut in europa, cum e, cum sunt oamenii, locurile? " iar el "ah, da, am vazut tot, macdolands, kfc-uri, sa vezi ce autostrazi, ce mashini, faceam baie la baia comunala ce ca la noi! sapun gratis, mi-am umplut locul din spate al mashinii cu sapun, aia sunt niste fraieri toti" etc etc...varul meu cel descurcaretz vazuse europa, i s-a dus vorba in tot satul. Trec anii si varul meu se descurca ii merge din ce in ce mai bine; din ce? nimeni nu stie... pana intr-o zi cand se afla adevarul; fura vopsea si alte chimicale de la munca de stat si o vinde; omul are de toate, 2 mashini, apartament cu tot ce vrei, doua calculatoare unul pt nevasta-sa subit calificata drept contabil, de la banala vanzatoare de suc, unul pt cel mic, ca trebuie sa invete sa iasa deshtept si sa faca bani!
Ma rog, varul meu, se descurca, omul stie unde-i banul si se duce la facultate la 35 de ani sa se faca ce? popa! ca vede el de ani de zile ca popa o duce fain la ei in sat...... si povestea ar continua... cert e ca varul meu face facultatea de "popi" are chemare ( a banului) si probabil cand mai aud de el data viitoare are si parohia lui proprie pe acolo prin sat.
si mai am un var,student, copil adoptat, parinti adoptivi; mama bolnava epileptica, tatal fost carturar si colectionar de arta, devenit alcolist; fara bani si fara de nici unele, vand tot ca sa aiba el posibilitatea sa fie student la bucuresti sa iasa om din el. Vand tot ce au mai de pretz, din colectii pt ca un salariu si o pensie de bolnav nu e de ajuns; am ramas surprinsa, sa vad ca singura mobila din casa sunt rafturile pline de carti si o canapea veche dintr-o perioada mai buna. Dar au o demnitate si cu caracter extrordinar cu care-si poarta saracia. o fac pt ca stiu ca sunt bogati sufleteste si ca fiul lor Adi, e student la bucuresti si e cel mai bun; munceste mult, invata mult, tine meditatii pt colegii lui cu bani, face proiecte, lucreaza vacantele oriunde gaseste, ii place sa invete, ce invata, o sa fie probabil inginer si e convins ca o sa ajunga departe. Eu sunt sigura ca o sa reushasca; il admir.
un sfat pt voi cei care inca mai sunteit in scoli; stati acolo, porfitati de timpul ce acum simtiti ca-l pierdeti degeaba; viata va ofera multe oportunitati si tot timpul pt a invata la scoala vietii; nu stii niciodata ce timpuri vor veni.....si fiti siguri ca tot ce invatati in scoli acum va va fi de folos mai tarziu; invariabil. Scoala vietii eventual te invatza ca esti nimic fara carte.