baicsu scrie:deci azi am ajuns la aiu la unitate. fac o paranteza casí£ intelege-ti cum de scriu pe forum, desi nu sunt la o sala de net. deci aiu a dat spaga lu omu de la sala de net a unitatii (trei pesmeti d-aia de care daca ii scapi din gresala pe jos sparg gresia) si ma lasat sa stau putin pe net. sa revin. acum aiu este la masa. fiind sanbata, puscasii marini de la unitatea din Sighetu Marmatiei are parte de masa care se da de obicei de sarbatuare: adica dimineata papa oaresce salam cu soia, unt d-ala tare de se indoaie cutitu cand incerci sa tai untu, o rosie care cred ca dateaza din vara trecuta si un castravete care de frig s-a facut cam de marimea unui ardei iute. la pranz soldatii consuma o ceorba de burtica fara carne (sa nu le ramana intre dinti si dupa aia sa aiba activitate toata ziua cu scosul carnitii dintre si anume dintisori), felul doi consta in mancare cu miros de cartofi, iar ca desert - compot de visine fara visine (ca samburii de la visine pot fi folositi in loc de plumbi). cica ca seara le da soldatilor sa pape spaghete milaneze facute la Sighetul Marmatiei, adica paste fierte in apa si cam atat, ca carnea ie scumpa. eu nu stiu ce sa cred.
m-am intalnit in Gara de Nord cu foarte multe persoane: unele voia sa mearga la munte, altele - la mare, altele pe Valea Prahovei si tot asa si tot asa. din pacate, am fost singurul care a mers la aiu la unitate. m-am suit frumos in tren dupa ce mi-am cunparat bilet. am fost prevazator si nu am cerut bilet pe tren, ajuns in compartiment, am avut parte de o companie foarte selecta. era un nene care voia sa ajunga la nuj ce stana si era inbracat adecvat: opinci d-alea cu snurulet de piele, o diatamai suba pe iel si o caciula din blana de oaie de tzera mai mare dragul so privesti. pana la ploiesti a fost cum a mai fost, dar din acest frumos oras al petrolului inainte omul a considerat de cuviinta sa-si dea jos opincile sa-si mai dezmorteasca picioarele. in secunda doi m-a luat usturimea de ochi (si nu din cauza ca ma uitam la el si vedeam cat de prost este). dragi useri, se lasase in conpartiment o ceata mai ceva ca pe varful omu. intr-o prima faza am crezut ca am ajuns in Sinaia si am sarit repede la un geam sa vad Crucea de pe Caraiman, da - tzapa. cum dracu so vezi daca abia plecasem din Ploiesti? am incercat sa-l conving pe cioban sa se incalte, da na-m avut nici o sansa de reusita, ma rog, am iesit pe culoar sa fumez. acolo am dat peste una bucata fata extraordinar de buna (genul acela despre care se spune ca ii bei apa din ... stiu baietii la ce ma refer). m-am bagat in seama imediat cu ea:
- Stiti cumva cat mai este pana la Sighetul Marnatiei?
- Auzi ma nesimtitule, nu ti-e putin rusine, te iei de fete in tren? Crezi ca sunt vreo curva?
- Dar am zis eu ceva de bani?, am incercat o replica, dar nu a tinut, ca abia ce am terminat de intrebat ca mi s-a oprit lumina. brusc si dintr-o data. individa era insotita de prietenul ei. prietenul ei era o chestie foarte inalta (se apleca de mijloc sa intre in compartiment), rasa in cap, o ceafa cam cat doua de-ale mele, iar in loc de palme cred ca-si implantase cazmale, ca altfel nu-mi explic cum de a reusit performanta sa-mi altoiasca una peste ochi si sa-mi cuprinda capul intre degete. in paranteza fie spus, si acum clipesc destul de des si nu cred ca este de la fumul din aceasta sala de net. ma rog, am renuntat la a mai discuta cu fata respectiva.
la brasov a coborat si ciobanul care statea cu mine in compartiment. din pacate lasase urme in spatele lui. omu mancase slana cu ceapa si putea in tot compartimentul de ziceai ca mancase un batalion intreg nu un singur om. am deschis geamurile sa se aeriseste si abia pe la Cluj se putea respira. pana la Sighetul Marmatiei am dormit, dupa care am luat un taxi pana la aiu la unitate. mai multe o sa va povestesc alta data.
deci sa continui e mi s-a intanplat sanbata
m-am suit in tacsi si i-am zis lu soferu:
- La unitatea militara de puscasi marini.
- O, aveti pe cineva in armata?
- Da, ca daca voiam sa ma duc la curve, ramaneam in Bucuresti.
- Pe cine?
- Nu cred ca aveti de unde sa stiti, pentru ca este venit acum, pe 18 decembrie.
- Deci este pufan.
- Ma rog, este venit pe 18 decembrie. Nu stiu la ce va referiti cand spuneti pufan.
- Totusi, despre cine este vorba?
- Un bucurestean care este cam timid de felul lui...
N-am apucat sa-mi termin fraza:
- Aoleo, pai singurul bucurestean venit acum, in decembrie, deja a bagat spaima in tot orasul. Bea de rupe.
- Hai, domne, fi serios, cum sa bea? N-are voie sa bea in unitate.
- Se vede ca nu ati facut armata.
Ma rog, l-am lasat pe sofer in plata Domnului si am inceput sa privesc pe geam pentru a-mi face o imagine despre orasul in care dragul nostru aiu va sta un an. dupa circa 10 minute am ajuns la unitatea militara. ceva foartre frumos. cel care era acolo, la poarta, ne-a intampinat cu un zambet:
- Pe cine doriti sa chem?
- Pe soldatul Aiu.
- Aoleo, frate, daca ai putea sa-l iei acasa ai face cel mai bine unitatii.
- Pai de ce?
- Nu se intelege nimeni cu el. Bea tot ce este lichid.
(Deja incepusem sa-mi fac probleme. Mai, hai, ca soferul abereaza, zice si el ce aude ca se vorbeste prin oras, da da-o dracu de treaba, si asta de aici de la poarta spune aceleasi chestii?)
- N-am cum sa-l iau, ca-i fac un rau. Il baga la dezertori si dupa aia direct in Batalionul Disciplinar intra.
- Stai linistit, ca daca e sa scapam de el dam baieram. Numai ca nu mai avem ce sa bem.
- Bine, domnul soldat, lasa ca vad eu ce fac. Tu cheama-l.
Si l-a chemat. Ce sa va spun? Aiu arata excelent. Era chiar mult mai plinutz decat inainte sa plece in armata, dar am pus chestia asta pe seama faptului ca au fost Craciunul si Revelionul si au mancat si ei mai bine. Soldatii in termen nu au voie sa povesteasca ce se intampla in unitate din punct de vedere al armatei, motiv pentru care m-am apucat sa-i povestesc lu aiu ce mai este prin Bucuresti, dar nu am apucat sa spun prea multe, ca mi-a retezat-o:
- Lasa, baicsule, astea, hai sa-ti spun eu ce fac pe aici. Si a inceput sa-mi povesteasca. Niste neni rai l-au luat la ochi inca de cand a intrat pe poarta unitatii, pe motiv ca este din Bucuresti. Aiu, om intreg la minte, nu a raspuns mizeriilor alora, preferand sa aplice metoda "parjoleste totul in calea ta". Oameni buni, edragi useri, ceea ce a scris amicu lu neatza in scrisoare este perfect adevarat. Oamenii aia nu mai au nici de unele acolo. La un moment dat, in timp ce vorbeam cu aiu, il vad cum dispare, se duce in veceu, de unde revine dupa nici un minut. Este adevarat ca de cand a revenit el la masa, unde sateam, putea a spirt de-ti muta nasul din loc, dar am zis ca este o coincidenta si ca mi se pare. Cand n-am mai suportat, l-am intrebat:
- Ce dracu va fac, ma, astia aici? Nu au grija de voi? Va pun sa va spalati cu spirt pe maini? Fac pe ei pentru niste sapunuri?
- Stai tu linistit, baicsule, ca n-ai priceput nimic. Miroase a spirt, da nu pentru ca m-as fi spalat pe maini, ci pentru ca am baut.
M-a bufnit imediat rasul, cum sa bea aiu spirt?
- Da, ma, nu mai rade, ca asa e.
N-a apucat sa termine fraza, ca usa se da de perete gata-gata sa se rupa si isi face apariita infirmiera. O faptura extraordinara. Era genul d-ala de femeie care pe unde calca face poteca. ceva de vis: suta de kilograme pe un singur picior:
- Soldat aiu, tu ai spart usa la infirmerie si ai furat spirtul?
- Pemiteti sa raportez, nu.
- Ma, sigur?
- Permiteti sa raportez, da.
- Sa dea dracu sa aflu ca tu l-ai furat sa-l bei, ca pleci acasa cand mi-oi aduce aminte de mine.
Si a plecat cucuana. Evident, aiu a descheiat primul nasture al mantalei, a scos capul sticlei de spirt, dupa care a tras un gat sanatos. M-am crucit: aiu bea spirt.
- Omule, ce faci bre? te-ai tacanit? Ai ajuns sa bei spirt?
- Pai nu mai am nimic de baut. Alcoolicele le-am rezolvat imediat, nu stiu daca a trecut o saptamana. Dupa aia am dat-o pe benzina. Era bine, ca si dezinfecta. Acum ce sa fac? Beau spirt. La inceput a fost mai greu, dar acum m-am obisnuit cu el. Ma miros astia, da-i vrajesc eu.
M-am inchinat de cateva ori, dupa care am continuat sa vorbim despre diverse alte chestii. La ora 14.00 a plecat la masa, dupa care a venit iar la poarta, si-a luat ramas bun de la mine si mi-a promis ca o sa incerce sa plece in permisie la finele lunii. Sa speram ca asa va fi.
Pana la gara am mers pe jos, ca mi-era ca aflu cine stie ce alte grozavii. Cam asta a fost la aiu la unitate.