-!?
-Ai mai imbătranit!
A durut remarca asta, mă cunoaşte de 4 ani, ştiam că viaţa de noapte, tutunul şi beţiile n-aveau cum să nu lase urme, dar era pentru prima oară cand cineva mi-o zice in faţă.
-Nici tu nu mai arăţi ca nou... Pantzeru’ nu pare schimbat, bine, el are şi fizionomia asta de copil tembel! (Pantzeru’ rade)
-Decat de copil bătran ca mine...
Z. are dreptate, a dat glas unei impresii pe care n-am conturat-o niciodată intr-un gand, arată ca un copil bătran, are aceleaşi vicii ca şi mine, ba chiar mai multe dacă e să iau in considerare teoriile lui cu privire la necesitatea de a trata starea conştienţă, pe care o consideră patologică, teorii pe care nu de puţine ori le pune in aplicare, experimentand, dacă e nevoie, diverse produse farmaceutice.
O prezentatoare cu freză "a la Esca" povesteşte cum de Craciun, nevasta nu ştiu cărei vedete va primi in dar o limuzină de lux...
-M-am săturat să fiu sărac!
-Credeam că te-ai obişnuit pană acum! imi rade Pantzeru’.
Sărăcia şi durerea nu-s ca mirosu’, nu poţi să te obişnuieşti cu ele, cel mult supravieţuieşti, rezişti, dar ei ştiu asta la fel de bine ca şi mine... tac.
La tv. a inceput calupul de reclame, cele mai de calitate momente din timpul de emisie, ideea principală e Craciunul, pentru mine e perioada anului in care frustrările sunt din ce in ce mai multe, mai mari şi mai dese...
-Vrei să faci bani? imi citeşte Z. gandurile.
-Dezvoltă!?
-Ştiu o combinaţie supertare, a facut-o un tovarăş de-al meu.
Z. se opreşte şi se uită la mine, mă studiază, aşteaptă să-l rog să mă bage şi pe mine in combinaţie. L-am cunoscut prin Pantzeru’, au copilărit impreună, inteligent, lipsit de scrupule, viclean şi leneş, toate combinaţiile pe care le ştia erau periculoase şi de cele mai multe ori se lăsau prost.
-Hai Z, zici sau ce faci!? ii fac pe plac din curiozitate.
-Fii atent, ne trebuie o firmă şi cineva de incredere ca să ţină combinaţia.
-Firmă am eu, ii răspund cu speranţa că de data asta s-ar putea să fie ceva serios, o ţin pe zero de caţiva ani, dar nu-i problemă, că oricand pot să-i dau drumu’!
-Mai mişto! Atunci o facem doar noi doi. Uite cum stă treaba, ştii că s-a schimbat şmecheria cu facturile?
-Da, ştiu, zi!
-Acum, dacă vrei să-ţi iei facturier pentru firmă, trebuie să te duci cu buletinu’ şi cu certificatu’ de inregistrare in original, iţi fac ăia poză şi pă urmă te lasă să cumperi facturiere. Toată schema e făcută că prea săriseră-n sus ăştia cu facturi pă naşpa.
-Gata, a inceput iar Z combinaţiile!
-Lasă-ne Pantzere, nu te obligă nimeni să ne asculţi, uită-te la televizor sau du-te in celaltă cameră şi joacă-te pe calculator, nu ne mai fute la icre! Se bagă cacatu’ ăsta-n seamă. Da coaie, cum iţi ziceam, il mai ajut pe John cu contabilitatea cand are prea mult de lucru, nu vrei să ştii ce manevre se fac dacă reuşeşti să pui mana p-un facturier d-ăsta pe naşpa.
-Ce contabilitatea pulii ţine John, ca să-mi zici tu, mie, de combinaţii maxime?
-Nu fii prost, că ta’c-su ţine contabilitatea pentru toţi arabii din Doraly, ştiu ce vorbesc, ce, crezi c-o ard aiurea?
Nu credeam că o arde aiurea, situaţia materială, deloc rea, a lui John trăda alte surse de venit decat cea declarată, de contabil.
-Bine coaie, e ca tine, zi mai departe!
-Dacă iţi spun combinaţia şi o faci singur eşti ultimu’ om!
-Ce o tot dai la-ntors, dacă nu vroiai, nu te apucai să-mi spui aşa că spune-n pula mea sau las-o moartă. Ce mă tot freci atata?
-Fraiere, care eşti, iţi zic că oricum n-ai cum s-o faci fară mine.
A inceput să mă cunoască, ştie că, dacă mi se va oferi vreodată ocazia, il ard fără nici cea mai mică jenă, la fel cum ar face-o şi el, nu-mi convine...
-Ne trebuie cam 20 de milioane, pe puţin, mergem la tipografie şi luăm de toţi banii facturiere pe firma, cu acte in regulă, totu’ pe bune, dacă tot zici că ai firmă. Incarci facturierele intr-un taxi şi le aduci acasă, dar nu vii direct, schimbi două taxiuri, mai ştii cum se nimereşte, te dă taximetristu-n gat, aşa că cel mai bine schimbi două taxiuri!
Pe urmă te duci la poliţie şi le dai furate.
-De unde pană unde eu iau facturiere, eu schimb două taxiuri, ce treabă am eu? Pacă era combinaţia ta?
-Nu pot să iau eu facturierele dacă nu sunt trecut in acte, patron sau asociat, ceva, inţelegi?
-Z, asta se rezolvă uşor, mergem la notar şi iţi cesionez o cotă parte din firmă, nu mă mai băga pe mine la inaintare, că nu-s fotogenic.
-Bine coaie, mă duc eu! Ne scoatem banii de cel puţin zece ori!
Pantzeru’ care frecase calculatoru’ in camera cealaltă, şi ne ascultase strigă de acolo:
-Bravo Z! Bravo mă! Să ştii că tu eşti primul şmecher care s-a gandit la aşa ceva! Tu crezi că ăştia sunt proşti, crezi că or să te creadă pe tine doar că le spui cu lacrimi in ochi cea mai cretină poveste?
-Şi ce dacă nu mă cred mă? Trebuie să dovedească că nu e aşa cum spun eu!
-Mă prostule! Or să te dovedească-n bătaie pană recunoşti şi ce n-ai făcut!
-Ce face? Eşti tu prost, il combin pană şi pă tata că mi-au fost furate, le zic că m-am dat jos din taxi să schimb ca să-l plătesc şi taximetristu’ a tăiat-o cu tot cu facturierele mele fără să apuc măcar să-i iau număru’! Şi pană la urmă ce treabă ai tu, Pantzere, n-ai avut şi nici n-o să ai vreodată sange-n coaie, lasă-mă-n durerea mea, nu vezi că vorbesc cu ăsta?
Zi mă, te bagi?
-M-am schimbat de cand mă cunoşti!
-!?
-Am mai imbătranit!
-Du-te-n pula mea şi tu mă! Daţi-vă-n pula mea amandoi de fraieri, ce sunteţi!