de cercetasul » Mie Sep 28, 2005 12:22 pm
Buna baietzi. Am gasit, in sfarsit, ceva care ma pasioneaza si la care as putea povesti cateva intamplari. Nu am pretentia ca as putea sa si explic chestiile, dar acest domeniu a fost pasiunea mea si, pe toata perioada liceului, si mai ales la facultate, am cautat sa verific ceea ce citeam prin revistele de paranormal si prin carti. Alaturi de mine a fost si bunicul, care, ca medic, a obtinut rezultate foarte frumoase cu hipnoza, in scop curativ, asa ca, am mostenit dragostea pentru mister. Am citit cam tot ce s-a postat aici si cred ca cel mai bine cad povestioarele. Chestiile cu explicatiile stiintifice trebuie lasate in seama celor care se cred didacti sau care cauta o sa inteleaga ceva ce nu poate fi inteles, deocamdata. Asa ca, cate ceva despre dealul fara gravitatie. Imi pare rau ca reiau un subiect vechi, dar este interesant. Asa ca, acesta se afla, vorbesc aici de cel mai cunoscut loc, in satul Luizi Calugara, pe drumul dinspre Bacau spre Magura. Localnicii ii zic "Dealul Magurii". Am ajuns, acum multi ani, cu masina, cu toata familia, pe acolo si, realitatea a intrecut tot ce ne-am imaginat inaninte. Chiar cu motorul oprit, masina tot continua sa urce. Nu sunt bancuri, sau iluzii optice. Am colindat, si continui sa fac acest lucru si in prezent, prin muntii nostrii si STIU ce inseamna sa urci o panta. La dealul respectiv, am coborat din autovehicul si am pers pe langa. A fsot ceva fantastic. Chiar mingea de fotbal lasata pe jos, nu o lua la vale, asa cum ar fi trebuit. Explicatii? le las in seama specialistilor de la Institutul de Fizica Pamantului. Un alt loc asemanator se afla pe drumul Saveni-Havirna, in judetul Botosani, dar il stiu doar ca nume. Mai sunt si pe la Vaslui si pe la Iasi, dar nu am ajuns, inca, acolo.
In legatura cu ce ar putea fi sub Bucegi, va las sa va imaginati singuri, dupa ce o sa va povestesc o intamplare. Ca student, am avut un avantaj, puteam circula in toata tara, cu trenul, gratis, pe baza de permis CFR. Asa ca, vacantele mele au fost un fel de explorare a locurilor stranii din tara. Asa am aflat, din revista Paranormal, care se edita prin anii 1993-1995, cred, si pe care eu o colectionam, despre niste fenomene inexplicabile in Bucegi, mai exact in pesterile din zona. Atunci am spus ca asta estede mine si, cu echipamentul de speolog, am plecat sa verific, ca si Toma Necredinciosul. Au fost aproape patru zile ciudate, pe care le am in memorie si acuma. Acolo am intalnit acei turisti pasionati, ciudati si care mi-au povestit multe. Am fost neincrezator si...atunci s-a intamplat ce urmeaza. Printre ei s-au aflat si doi ghizi montanieri care m-au dus in unele pesteri, de m-am crucit, si mi s-a ridicat parul pe mine. Prima experienta a avut loc chiar de Pasti, cand se spunea ca acolo se deschid portile catre lumea supamanteana. Pentru ca eram novice, eu au decis sa imi dea o lectie. Asa ca am intrat, in sir indian, intr-o grota, unde, candva, a trait un pusnic. Becurile a trei lanterne s-au ars, pana am reusit sa ne acomodam cu energiile de acolo, dar, cand am intrat, intr-o parte a incaperii am dat peste o mica chiuveta de piatra, plina cu apa, si chiar daca avea doar circa 10-20 centimetri, ori ce pompa ai folosi, nu vei reusi sa clintesti, macar, nivelul apei. Nu se stie de unde vine apa. Ce este ciudat, lichidul respectiv avea proprietati energetice, cred. Am fost indemnat sa beau o cana din acea apa dupa care am plecat. Acest lucru s-a intamplat intr-o sambata, pe la ora 10 dimineatza. De atunci, si pana luni, cand am plecat din munte, nu am dormit nici un minut, nu am obosit deloc, chiar daca am avut in spate circa 20 kilograme si, cu toate ca zapada a avut inaltimea de 1 metru, am trecut prin ea ca prin branza. Parca as fi baut kilograme de cafea, dar fara efectul nociv al acesteia. Ghizii au ras de mine si m-au lasat in pace, desi mi-au comunicat ca, chiar daca nu simt oboseala, bateriile tot mi se vor consuma. Cand am ajuns cu trenul la iesire din Sinaia, vraja s-a spart, iar eu nu am mai reusit sa ma ridic de pe bancheta. In gara la Ploiesti, colegii m-au dat jos pe brate si m-au lasat pachet pe peron. Nici acuma nu stiu ce s-a intamplat. Asta a fost prima istorioara. Despre ce am mai patit tot acolo, pe data viitoare.