de ce se atrag două corpuri după legea cutare?
cum bine a spus ghionoiul n-aş putea spune de ce, şi eram sigur că o să faci ceva să ajungi la principii, dar aş putea să accept că acele corpuri se atrag?
pe cale experimentală ajung la o formulă care este destul de intuitivă..
de ce pătratul distanţei? de ce nu cubul, de ce nu 3/4?
din păcate la forţa gravitaţională n-aş putea spune de ce,trecand peste ceea ce arată constatarea experimentală, insă la forţa electrică aş putea demonstra acest lucru - adică invers proporţionalitatea cu pătratul distanţei.
in fond, pe baza acestor principii, putem explica fenomene niţel mai complexe.
este la fel de greu să spunem de ce au corpurile masă, sarcină, de ce microparticulele au spin, stranietate, de ce E = mc²,de ce rotorul intensităţii campului magnetic este proporţional cu densitatea de curent + variaţia intensităţii campului electric in timp(başca nişte constante pe ici pă colo) şamd..
in fond oferirea unor modele plauzibile este extrem de grea, chiar dacă nu se poate demonstra, e ca un soi de lege divină ce aşteaptă să fie descoperită.
principiile nu-mi explică nimic, ele spun doar cum stau lucrurile, şi de regulă, principiile pică numai in urma experienţei.am avut vreo carcă de modele atomice, şi fiecare şi-a arătat neajunsurile, e o artă să vezi ce model explică cel mai bine realitatea, acest model ajutandu-te să-ţi explici fenomenele mai complexe.
avantajul matematicii este că este total abstractă, odată regulile acceptate totul decurge pe un fir logic extrem de bine stabilit, schimbatul regulilor doar schimbă jocul nu şi firul logic.
ştiinţa nu se face nici la telenciclopedia nici la discavări şi nici pe wikipedia.
este absurd ca un om de ştiinţă să-şi modifice limbajul ca să priceapă publicul.
ainsţain n-a fost inţeles şi nici nu e inţeles nici acum in medii academice.
tocmai de asta il apreciez pe ainştain, că a avut o minte brici, şi a văzut lucrurile fără a se baza pe experienţă.
nu spun că modelul lui e sotto
), se prea poa să fie perfectibil.
din fericire natura nu se comportă precum o funcţie de genul random().
şi cele mai complexe evenimente au o cauză.asta numai dacă luăm de bune principiile fizicii, pentru că orice ştiinţă naturală trebuie să le ia de bune!
şi geografia este o ştiinţă a naturii, geografii nu trebuie să uite acest lucru, mai ales gigelul cu forţa lui centrifugă
)
corect ghionoiule, ai văzut foarte bine, eu am o problemă cu forma fără fond, nimic mai adevărat, şi totodată sunt adeptul pieptănatului cand lumea moare de foame, eu nu sunt lumea, şi nu mă pieptăn pe foamea ei.
lăsand băşcălia,
de ce aş aprecia nişte savanţi pentru care cercetarea se rezumă la a merge pe firul logic al unor relaţii matematice care rezultă una din alta...
nu te pune nimeni, poţi aprecia ce vrei, la fel cum şi eu pot face acelaşi lucru.
tocmai de aia nu ne plac compoziţiile "logice" gen xenakis sau cacofonisme gen şí¶nberg..
vorba lu maldăr şi scali. adevărul e dincolo de noi