povestiri din tari straine

[Mirela]

Deci eu am dat de libertate in momentul cand am ajuns in Irlanda.
Asa ca m-am plimbat si eu pe unde s-a putut...

Zic eu ca mai sunt oameni ca mine pe aici pe forum..Hai sa povestim ce e de vazut pe aici,unde e de mers, intamplari placute sau neplacute....

Aliosha,B-O-B-O si ceilalti care mai sunteti...daca va tine va astept sa povestiti...

[Oribilul Mosh]

Aici..numai emigrantzii au voie sa povesteasca ? De ce ii intrebi doar pe Aliosha si BOBO ? Crezi ca noi din Romania ..nu am vazut strainatatzurile ???

Pentru inceput..ar fii bine ...sa incepi tu...ca doar esti initiatoarea threadului.

O sa revin si eu cu cateva povestiri cat de cat interesante (in opinia mea) pe care le-am trait in Bulgaria & Ungaria ! (singurele tzari straine in care am fost)

[Mirela]

Nuuuu....normal ca toti care au fost prin tari straine pot sa povesteasca....eu ii invitam pe cei doi cu speranta ca fiind acolo au intamplari ceva mai proaspete de povestit...

Hai sa va povestesc asadar un traseu.
Anu'trecut,cam prin mai-iunie,aveam 4 zile libere asa ca ne-am decis asupra unei superbe excursii in West Cork(in sud-vestul Irlandei).Nu va povestesc peripetiile pe drum,cum s-a stricat microbuzul,cum am facut 8 ore in loc de 5....
In sfarsit am ajuns noi franti de oboseala acasa la dom'director unde stateam cele 4 zile.Era vreo 9 seara de acum...Ne instalam noi in camere, apoi ne asezam linistite(eram numai fete...) sa ne odhinim putin...Vine dom'direcotr cu voie buna!: Hai,ce stati?nu sunteti gata? noi...gata de ce?? de plimbare!!....
Asa ca la zece si ceva seara....am pornit-o frumos cu toatele la plimbare pe malul marii....Asa pe intuneric...se aud valurile cum se sparg de stanci si te simti ca intr-o poveste.La circa 1 km de casa profului este un pod suspendat,vopsit intr-un alb atat de strident incat parca lumineaza totul in jur.La ora 9 seara se inchide(e prevazut cu un fel de poarta),ca eventualii turisti intarziati sa nu riste vreun accident.
Dacamergi pe pod...la stanga e marea,la ora respectiva o intindere neagra ca un hau fara fund.La dreapta sunt crestele a doi munti gemeni pe care ii spala valurile incontinuu....intre ei e o trecatoare inundata de apa,iar printre crapaturile din stanci isi au culcusul focile.

Am stat asa,singurica,invelita in noapte la cativa metri de pod si incercand sa disting in golul de sub mine...si deodata s-a auzit de jos,ca un planset,cantecul focilor precum chemarea sirenelor din povestea lui Ulise.....Alaturi de loviturile periodice ale valurilor in stanca....mi-a adus aminte de Lorelei(Ionel Teodoreanu) si de Acea fata Frumoasa. a lui Radu Tudoran,doua dintre cartile dragi ale copilariei mele...
Mai tarziu putin am coborat mai mult pe bajbaite cele 98 de scari care duc jos pe faleza.Aici jos nu e plaja,nu e nisip...Muntele se termina brusc si deodata incepe marea...in unele stanci loveste furioasa,parca vrand sa-si faca loc sa treaca...iar la cativa metri mai incolo e calma si abia sunt cateva valuri cu creste albicioase de spuma...

M-a cam luat valul...A fost una din cele mai frumoase nopti din viata mea si nu se poate descrie in cuvinte sentimentele pe care ti le da acest loc(acum te linisteste,acum te invioreaza....putin mai tarziu esti molesit de parca te-a cuprins o mare tristete...)Daca vreodata veti vizita Irlanda...sa va opriti la Mizen Heads in West Cork....ah,sa nu uit...si ziua e un peisaj frumos,dar parca nu atat de zbuciumat si de imens ca noaptea....

[Oribilul Mosh]

Intr'adevar..foarte frumoasa povestirea Mirelei. Are talent de scriitor...eu chiar imi inchipuiam locurile de care a vorbit ea.
Mi se infatzisau in fatza ochilor..podul suspendat,marea,focile si stancile.
O minunatzie !

Eu vroiam sava povestesc ce am patit intr-un sat din Bulgaria la granitza cu Grecia..cu niste betzivani...dar mai las timpul sa treaca. Povestirea Mirelei..a fost prea frumoasa...!

[Aliosha]

Am plecat de aici din Montreal si am fost la Oceanul Atlantic trecand prin SUA initial si apoi prin New Brunsuick, Nova Scotia si ajungand intr-un final in Prince Edward Island.
Sincer eram in masina si ramaneam uimit de cat de frumoasa poate sa fie tara asta. Atata salbaticie pastrata aparent neatinsa de mana omului pe zeci si sute de km. E o placere sa conduci pe un asemenea peisaj si sa treci prin niste locuri despinse parca din filme. Excursia a fost destul de lunga dar am sa va povestesc cate ceva din ce m-a impresionat cel mai mult. Intr-un parc national din New Brunswick am asistat la una dintre cela mai inalte maree de pe continent. Sateam pe plaja langa scoici si pesti morti si asteptam sa vina apa. Evident ca am fost evacuati si am mai privit de sus inca ceva timp fenomenul dar totusi impresionanta priveliste. Alt lucru care imi vine in minte este orasul St John in care am stat o noapte. Un oras port fondat de marinari. Ma plimbam pe chei si ma uitam la barcile care scartaiau in bataia vantului foarte puternic pentru o zi de vara. In tot orasul era ceata si o atmosera ciudata mai ales ca erau foarte putini oameni pe strazi. M-a fascinat atmosfera asta ambigua, tipica probabil pentru un oras izolat de aici in care aveam placerea de a nu auzi franceza.
Am trecut in urmatoarele zile in Pince Edward Island pe un pod numit .Confederation Bridge de o lungime impresionanta: 13 km. Am inteles ca s-a facut cu un efort imens pentru ca oamani din PEI ramaneau iarna practic blocati pe mica lor insula. Mergand pe pod ai impresia ca nu se mai termina. Mare pacat este ca datorita parapetilor nu poti vedea privelistea foarte bine din masina ci doar poti zari cate ceva. Totusi la capatul podului se poate observa in ansamblu lungimea impresionanta a acestuia.
Uite ca m-am lungit mult si stiu ca o sa va plictisiti citind ditamai postul asa ca am sa inchei cu ce ma doare cel mai tare.
Odata ajuns in PEI am ajuns si la plajele mult asteptate de la ocean. In primul rand am ramas masca cand am vazut culoarea nisipului , identica cu cea a zgurei si de o finete incredibila. Lumea nu se ingramadea la plaja pentrui ca din cate am observat aici nu e cultul asta cu marea ca la noi insa Oceanul era superb. M-am plimbat mult pe insula cu masina pe asa numitele scenic routes si gaseam fel si fel de locsoarec care mai de care mai frumoase prin salbaticia lor.

Nu stiu... ca o concluzia asa ma gandeam la Romania , la ce tara frumoasa avem dar pe care nu stim deloc sa o intretinem si sa o punem in evidenta. Mare pacat


Dati un scroll la linkul asta in partea de jos a primei pagini http://www.upei.ca/~wpeters/wdp_pei.html

[Mirela]

Aliosha...asadar in timp ce tu priveai Atlanticul incoace inspre continent eu priveam inspre Americi..asta si din Cork,dar si din frumosul oras galway despre care voi poevsti altadata.

Moshule,asteptam povestirea din Bulgaria.

[Rolf]

Pentru inceput am sa incerc sa povestesc 3 zile petrecute intr-un loc mai rar vizitat: Iordania. Intr-o dimineata plecam de la Damasc (Siria) cu autocarul. La arabi caile ferate sunt ca si inexistente, in schimb transportul auto e super-dezvoltat. Poti angaja oricind o masina cu sofer pentru un pret derizoriu, sa te duca oriunde. Durata calatoriei ar fi trebuit sa fie de vreo 3-4 ore, dar a durat mai mult la granita, astfel incit am intirziat vreo 2 ore. Mai trebuie spus ca arabii (Siria si Iordania cel putin) au aproape numai autostrazi sau sosele cu 4 benzi. Drumul trece prin regiuni semi-muntoase, numai ca peisajul este total diferit de muntele de la noi, totul fiind arid, pamint uscat si o vegetatie pitica (un soi de boscheti vesnic uscati si teposi). Inainte de Amman drumul trece pe linga o suburbie, Zarq'a, al doilea oras al Iordaniei dupa capitala. Acest oras apare ca o ingramadire nesfirsita de case albe si patratoase, situate pe o serie de coline. Senzatie de saracie (pesemne aici se inghesuie patura de jos a Iordaniei, aproape de capitala). Ammanul este incintator. Este situat pe 19 coline, pe fiecare colina cite un cartier cu specificul sau. Printre coline serpuiesc soselele principale, cu cite 6 benzi, sau autostrazi, sunt bortelite deasemenea tuneluri pentru fluidizarea traficului, iar din soselele astea mari se desprind strazile care duc in fiecare cartier in parte. Orasul este nou (anticul Philadelphia, locuit de nabateeni, romani, arabi si abandonat in urma cu sute de ani, este re-locuit de circa 150 ani, deci nu exista centru vechi, bazar sau alte zone specifice). Voi reveni la Amman.

Cum am ajuns eram asteptati de niste prieteni. Era Pastele ortodox 2001 (simbata). Am si plecat inspre nord, inspre Jerash, anticul Gerasa roman (considerat a fi cel mai bine pastrat oras roman din afara Italiei). Aici era plin de turisti, majoritatea arabi, familii cu copii, elevi in vizita cu scoala. Erau si multi straini (cel mai caterinca a fost cind am vazut o familie de italieni: toata lumea era la bermude, tricouri etc... italienii erau la costum, vesta, cravata, pantofi, gel in par etc... de jena!). Printre obiectivele importante sunt 2 teatre, piata (forumul) ovala, temple (dintre care unul avea coloanele facute sa se balanseze usor la vint, dar de 2000 ani erau tot in picioare - ghidul demonstra aceasta bagind o moneda intre baza coloanei si soclu), strada principala, hipodromul. Cam tot ce se vede la o ruina de oras roman. Peste drum era orasul actual, arab, Jerash. Citeva linkuri (primele gasite): http://www.kinghussein.gov.jo/tourism3.html , http://meltingpot.fortunecity.com/oregon/639/jerash.htm (merge cam greu), http://www.archart.it/archart/asia/giordania/jerash/jerash1/jerash1.htm (cel mai misto, plin de poze)

De aici am trecut in valea Iordanului (care acum este un firicel de apa). Ne-am dus la o statiune la Marea Moarta (mare care scade cu 1 m pe an, in vreo 50 ani se duce!). Aici am facut o baie sa ma minunez de cel mai sarat lac din lume. Intr-adevar, daca stai tarus, drept, iesi din apa pina la stomac! Pe fata nu poti inota, imediat ti se ridica picioarele si iti intra capu in apa, si e de rau! Te ustura ochii si buzele! Dupa baie daca nu te speli la dus ramii ud ore in sir, din cauza sarii. De aici am plecat spre locul Botezului lui Iisus ( http://members.tripod.com/sinjlawi/deadsea.html ). Un loc unanim acceptat drept locul botezului biblic, dar nu am ajuns pina acolo, fiind in zona neutra dintre Iordania si Cisiordania (care tine de Israel), iar accesul era permis numai pina la ora 16. Ne-am intors la Amman la hotel. Seara a fost slujba de inviere la o biserica ortodoxa chiar linga hotel, dar nu ne-am dus. Arabii din zona asta (Siria, Iordania, Liban, Israel) sunt o parte insemnata dintre ei crestini ortodocsi, iar o parte mai mica catolici, asa ca biserici ortodoxe sunt peste tot.

A doua zi am plecat catre Petra. Am ajuns in 3 ore de mers pe autostrada Amman-Ma'an-Aqaba, apoi la dreapta inca putin. Petra este un uimitor oras, construit de nabateeni, apoi cucerit de romani (care si-au pus amprenta construind temple, forum, bai, canalizare), si locuit si azi de citiva beduini (neam semi-nomad). Cele mai impresionante sunt mormintele, locuintele fiind numai niste simple vagauni in comparatie. Aici s-a turnat scena finala din Indiana Jones 3, cind ajung ei la un templu intr-un canion. Cele mai importante obiective sunt El Khazneh (Vistieria) si Ad Deir (manastirea - de fapt un mormint). La Petra se ajunge dupa 15 minute de mers printr-un canion ingust (5-10 metri). Pentru o vizita completa sunt necesare 2-3 zile. Intrati aici si clickaiti pe toate linkurile http://www.raingod.com/angus/Gallery/Photos/MiddleEast/Jordan/Petra/ Sau aici http://www.isidore-of-seville.com/petra/ .

La intoarcere am luat-o pe alt drum, printre munti. Pe virfuri se vad din loc in loc castele medievale din perioada cruciadelor. Seara am fost la un restaurant cu narghilea, ceai, cafea, saorma (saorma!, nu ce e la noi!), dar nu se compara cu cele traditionale din Damasc, oras care dispune de un centru vechi imens si plin de culoare si traditie.

A treia zi am facut turul Ammanului. Tot ce se poate vizita sunt ramasitele romane ale Filadelfiei (forumul si teatrul - inca activ). In teatru am vizitat si un mic muzeu etnografic iordanian. Si vechea citedela a Ammanului, pe un virf de deal citeva fortificatii, o combinatie de roman cu arab (arabii au transformat o veche bazilica in poarta de intrare in cetate, in rest s-au pastrat temple romane si cladiri, plus un mare rezervor de apa. Foarte multi turisti evrei din Israel (de cind facu Hussein pace), dar care am inteles ca vin super-organizat, cu mincare de la ei pe tot parcursul sejurului (le e frica sa nu-i otraveasca arabii ). Ar mai fi ceva moschei impresionante, dar nu le-am retinut numele, ca n-am mai avut timp de vizitat. In rest cartiere de vile sau blocuri mici, pline de verdeata. Hotelul nostru, Tyche, era in cartierul Shmeisani, unde se afla si ambasada Romaniei. De obicei e dealu si cartieru'.

Dupa prinz am plecat inapoi spre Damasc.

Ce ar mai fi de vizitat: inca citeva orase romane, castelele din desert (vechi constructii arabesti pastrate intacte), Wadi Rum (desertul beduinilor), Aqaba (port la Marea Rosie, faleze de un rosu ireal, mii de specii de pesti exotici pentru scufundatori).

Siteuri: http://www.kinghussein.gov.jo/tourism.html (subtirel, dar complet)
http://www.see-jordan.com/
http://www.discovery1.com/ - misto, ecoturism, traditii, birdwatching si d'astea

Ar mai fi multe de spus despre locurile si mai ales despre oamenii Iordaniei, dar pe scurt cam asta ar fi o impresie de calatorie. O saptamina de vacanta in Iordania, bine planificata (de genul 3 zile Amman si imprejurimi - Marea Moarta, castele, orase romane, 1 zi Petra si 3 zile Aqaba) ar costa in jur de 1.200 USD (deplasare cu avionul) pentru 2 persoane si ar fi de neuitat.

PS: OT: Cum Mirela, o gramada de fete ati fost invitate de un prof la el acasa? Si nu e inchis pt. hartuire sexuala?

[Mirela]

Rolf...nu e mah,e prof de treaba(sau pe invers?!?:con:).plus ca si fata lui era cu noi(deci majoritatea erau invitatele ei,eu cu inca o tipa invitatele lu'dom director)

Asa,sa va mai spun o impresie(nu prea are legatura cu turismul,doar ca e din aceeasi excursie.) Cand am ajuns noi in West Cork si ne-am instalat dupa cum s-a putut(7 tipe in doo camere,nu prea rau) arunc si eu un ochi in jurul meu si mobilier obisnuit...dulap,oglinda,mocheta pe jos...masuta la capatul patului pe care era un frumos stergar ardelenesc si o farfurie din lut(frumos decorata) in care tronau vreo 5-6 oua superb incondeiate(adica cojile de ou ca sa reziste mult timp)--toate 3 amintirile profului din numeroasele sale excursii al noi in tara ...(si mai erau prin casa lui cateva obiecte de la noi de pe acasa...)

[Oribilul Mosh]

Impresionanta calatoria lui Rolf. Si ..doar 1200 $ pt. 2 persoane ? Penibil de ieftin ! (Mirela pe tine cat te costa avionul dus-intors..Romania-Irlanda ? )

...........
Sa va povestesc si eu o intamplare petrecuta intr-un sat bulgaresc..undeva in apropierea granitzei cu Grecia. Satul se numeste Kulata...si seamana foarte mult cu satele romanesti din Baragan.

Era prin 1990 si eu eram in vacantza cu familia..pe care am decis sa ne-o petrecem in Bulgaria. Am vizitat absolut toata Bulgaria...in afara de Litoral. Am stat 15 zile. Am vazut orase precum Plovdiv,Sofia,Blagoevgrad,Veliko-Tarnovo. Am fost chiar si la celebra statiune montana Stara-Zagora.
In sfarsit. Intr-o seara ne lasa masina in pana..prin satul de care am zis mai sus. Era trecut de 22. Ce era sa mai facem. Fiind obositzi am ramas acolo...peste noapte..si ne-am culcat ca niste sarmani..asa in masina..stand in kur. Pe la vreo 23...ne trezeste din somn o harmalaie mare. Veneau betivii satului de la carciuma.
Si vazand masina de straini..se tot benoclau la noi..si vorbeau tare intre ei. Iese tata...sa vorbeasca cu ei..si prin semne le arata ca se stricase masina. Bulgarii..trotilatzi....repede sa ne ajute. Deschid ei capota se uita...se baga pe sub ea..etc. Au venit oamenii cu lanterne...cu tot ce trebuia.
Unu dintre ei..imbracat in halat albastru si mirosind cel mai tare a bautura..dupa ce inspecteaza bine motoru...exclama catre tata : "aaaaa....balegar termostat ! " .
Oamenii ..binevoitori..in juma de ora ne-au reparat masina.
Noi ne trasesem masina..chiar in fatza casei unui om..sub un felinar. Si omu' ala de'acolo,care se afla cu grupul de petrecaretzi,s-a dus acasa...ne-a adus sa mancam branza,carnatzi,oua,parizer...niste piersici minunate..ba si cateva sticle de bere. Ne-a omenit cum se cuvine...ca pe niste mari oaspetzi ai lui. Ne-a poftit si in casa la el..sa dormim..dar tata nu a dorit sa abuzeze de bunatatea omului.
Ne culcam noi,in sfarsit,fericitzi..cu masina reparata.
Pe la 6 dimineatza..auzim batai puternice in geamul masinii..batai care ne scoala din somn. Era omul care ne omenise cu o seara inaite. Ne adusese niste scovergi cu branza..calde,calde !

Cam asa mi-am petrecut o noapte..alturi de confratzii bulgari..pe care ii salut si ii respect !

Despre...confratii maghiari..cu alta ocazie.

[MiG29]

Bah moshule de Kulata am auzit shi io ba am shi trecut p acolo...cand am fost in Grecia .shtiu k erau niste drumuri in reperatzie shi kulata era chiar punct de trecere al frontierei shi am mers vro 2 ore in plus pe niste drumuri vai mama lor k sa ajungem la Kulata.Ink o chestie...la bulgari intre 8 sho 16 nu curge apa....nicaieri...io vroiam sa merg la WC la Shell shi aia nu vroiau sa imi dea cheia pe motiv k nu e apa shi am fost neviot sa apelz la boschetzii(da nu cred k s-au suparat).anyway cel mai marpha a fost cand am fost in Israel shi am fost la Bethleem..(acolo la biserica nasterii aia unde se bata aii acuma)Ptr mine a fost un soc...intre ISrael shi teritoriile autonome palestiniene este(era acum 2 ani acel putzin) nu ma un fel de check point cu o bariera shi catziva soldatziii care nu cereau actele decat la arabi...da cand treceai de bariere era jale...de per un drum cu 4 bezni modern bine ingrijit intrai pe un drum cu gropi shi hartoape(ala de la noi pareau piste de F1) shi era haos!!!bethleemul e full de mashini vechi(am vazut niste taxiuri mercedes cu 3 portiere pe fiecare parte) shi mizerie,arabi,baltoace,blocari rutiere,politie multa shi proasta(nu jtiau o boaba de engleza) shi multzi copii mici la cersit(cam cam tziganii la noi)...shi toate obiectivele turistice aveau un panou mare:'REFURBISHED WITH UE FUNDS" sau "PROJECT SPONSORED BY WORLD BANK" shi vrajeli din astea...arabii totzii cu burta la soare...am luat un ghid local(il chema ceva cu N da nu mai retzin) shi dupa 15 min de mers pe acolo deja obosise(da a cerut 10 dolari)...

[Rolf]

Moshule, m-ai spart cu balegar termostat! Apropo, excursia mea in Iordania n-a costat 1200 USD, atit am apreciat io ca ar costa o excursie de 7-8 zile. Io am stat de simbata la prinz pina luni la prinz, peste vikend (la noi, ca la arabi ziua libera e vineri si gata, simbata e prima zi de lucru). Oricum, neplacut este ca nu poti sta cit vrei daca pleci din Romania, ca e un avion pe saptamina, si ori stai 7 zile, ori 14. Plus ca ajungi seara acolo, deci pierzi o zi.

Sunt curios cum mai e acum in Bulgaria.... se aud tot felu de zvonuri nasoale.

[MiG29]

In bulgaria ultima oare cand am fost(in 2001) era dezolant...tzara aia park e pustie..vezi orade care par fantoma..nici tipenie de om..nimica...e ciudat rau!

[Mirela]

Sfarsit de august,vreme frumoasa,companie aproximativ placuta.Am ajuns la Londra cam spre seara.Deja vremea se schimbase si de la caldurica de unde plecasem noi(romanii) vremea se facuse racoroasa si cam umeda...2 autocare asteptau sa duca circa 65-70 de elevi din centrul si Estul Europei in frumosul oras universitar, Cambridge.
Dupa aproape 4 ore pe avion,alte 3-4 in autocar nu sunt chiar recomandabile,insa la ora aia privelistea era prea superba sa ne mai pese de oboseala.Drumuri curate,fara gropile obisnuite,ce-i drept,dar niste benzi inguste ca te sperii cand trece o masina pe langa tine(asta in afara Londrei,bineinteles)Dupa vreo 15 minute asa,Schumi,unul din grupul roman,striga din capatul autocarului,la mishto: Baaaahhhh...spuneti-i soferului sa opreasca ca merge pe banda aialalta,bah!!!(pana atunci nu realizasem schimbarea) In curand vorba se transmite,se traduce si se propaga cu viteza,asa incat tot autocarul sta acum zgait cu ochii pe fereastra si face cu mana masinilor care trec pe langa noi.
In sfarsit am ajuns in Cambridge,in campusul frumoasei unversitati Fitzwilliam,morti rupti de oboseala dar cu mare chef de a vedea imprejurimile.Asteptand sa fim repartizati cu totii in camera,am luat loc pe iarba sa ne tragem sufletul si vine unul si se ratoieste la noi ca "nu e voie",numa' in parc e voie,pe gazon nu!!sacrilegiu|.(am observat in urmatoarele zile ca tin la gazonul lor,la peticele de iarba de pe potecile din campus,mai rau ca la ochii din cap )
In ziua urmatoare a inceput colidatul prin oras. In primul rand facultatile sunt superbe.Facultate langa facultate,de pe o straduta pe alta,fiecare cu istoria ei,fiecare cu reputatia sa.Parcuri imense si campusuri superbe,pline de traditie....King's College Park are dechidere la unul din podurile de pe raul Cam....niste privelisti absolut superbe.Urmeaza Trinity,una dintre cele mai cunoscute si mai reputate facultati din oras...de asemenea superba. Apoi University Church,o impresionanta biserica in stil gotic....si cam atat pentru prima zi pentru ca urmau cateva cursuri introductive(inainte de a ne risipi care pe la ce scoala era repartizat)
Ziua doi...o raita prin parcuri,mai ales unul(imi scapa numele pe moment) care arata ca o gradina botanica,iti e si mila sa calci pe iarba desi alei nu sunt prea multe.(la Gradina Botanica nu tin minte ca am mai ajuns,deci parc trebuie sa fi fost...) Apoi am foat lasati singuri sa colindam pe unde vrem.Cambridge e superb sa te plimbi nestingherit.Mai toate strazile sunt pavate cu dale mititele,deci masinile merg incetisor si fara pericol pentru gura-casca ca noi.Strazile sunt pline de tineri de toate natiile,vorbind limbi amestecate...zgomot,viata peste tot...o superbitate!!! Pe la patru ne-am oprit la muzeul Fitzwilliam(din care am fost "data afara" la 5.15...ma pierdusem pui si simplu in sectia arheologie si n-am auzit cand au anuntat inchiderea...noroc ca m-a descoperit gardianul care isi facea rondul.
Cambridge e micutz,te poti plictisi repede daca esti avid sa te plimbi si sa vezi tot ce e de vazut(asa cum eram noi).Asa ca in zilele urmatoare am facut cateva excursii in afara,in Eli(unde e iar o biserica absolut superba,) si intr-un satuc....unde e casa(din aia in stil puritan) unui om politic britanic important...mama lui ca nu mai stiu cine era.
Ziua 5 am petrecut-o aproape toata pe rau,nemaisaturandu-ne de "punting"--plimbare in niste barcute putin mai lungi,ca un fel de gondole,pe care le conduci cu ajutorul punt-ului,o "bata" lunga si destul de grea cu care te impingi de colo colo(merge aproximativ pe idea gondolelor venetiene) si de asemenea cu ajutorul unei vasle foarte scurte si late cu care schimbi directia si iti mentii echilibrul(si aici patanii fel si fel,noroc cu proful care era cu noi si manevra puntul ca altfel ne duceam baldabac in apa de multe ori).De pe raul Cam se vede tot orasul,se vede spatele catedralei, al King's College-ului (una din cladiri e imbracata toata in iedera rosie si verde,e un deliciu pentru privire...se vede unul din poduri cum are ultima piatra neterminata....se zice ca arhitectul n-a fost platit intreaga suma care i se promisese si asa a gasit si el de cuviinta sa lase podul neterminat)
Ziua a sasea...dupa o ultima raita ptin oras era deja timpul pentru mine sa iau autocarul inapoi spre Londra,sa prind avionul spre Dublin(deoarece incepea scoala )
In total,5-6 zile sunt mai mult decat de ajuns pentru Cambridge si imprejurimile superbe,ca sa nu intervina plictiseala si sa vrei sa mai revii si alata data.Urmeaza sa vizitez intr-o buna zi Oxford-ul(ca sa am termen de comparatie,nu??),care am auzit ca e mai "tineresc",nu atat de plin de traditie,dar tot asa de frumos.

[Rolf]

In Liban am petrecut mai putin de o zi, plecind din Damasc la 7 dimineata, la 8 eram in Liban, si seara eram inapoi in Damasc.

Dimineata, cum am spus, plecam cu un microbuz (de fapt un monovolum, un Hyundai H1 parca-i zice). Soferu vorbea numai araba, noroc ca si unu dintre noi ii stia limba. Pina la granita Siria-Liban este o autostrada si treci un rind de munti (paremi-se anti-liban). Chiar inainte de granita soseaua trece printre margini inalte de beton, pina la geamuri, si are loc o singura masina. In plus serpuieste printre marginile alea de beton. Ideea e pesemne sa nu poata trece nimeni in viteza pe acolo. Totusi, Libanul si Siria se considera tari prietene, frati, nefiind nevoie de viza reciproc pentru vizita. De fapt Libanul este o bucata din Siria, desprinsa pesemne de francezi, habar n-am. Insa, spre deosebire de Siria, Libanul este democratic si mult mai dezvoltat. Multi Sirieni vin pina aici la cumparaturi, trec frontiera si in primul oras (Chtaura - citit Shtura) au orice magazin vor. Libanul este mai mic decit Dobrogea noastra, si este intins intre sirul de munti Anti-Liban (care sunt granita cu Siria) si marea Mediterana. Ii traverseaza si lantul muntilor Liban (care au zapezi si in mai, desi clima este torpicala), care ajung pina pe litoral (au ceva statiuni unde poti face baie in mare - e calda si in aprilie - si daca urci cu telescaunu poti si schia, in aceeasi zi). Intre astea 2 siruri muntoase, care strabat tara de la nord la sud, se afla valea Bekaa, salasul Hezb'allah (hezbolah - adica partidul lui Allah).

Dupa ce am trecut frontiera am ajuns pina aproape de Zahle, principalul oras al zonei Bekaa, si am facut dreapta, spre nord-est, spre renumitul Baalbeck (citit in araba cumva gen Baalba). Autostrada pina la Baalbeck este impinzita de posturi militare de control, care constau in: turn de paza unde zace unu la mitraliera, eventual un tanc mai incolo, doi militari pe strada si autostrada ingustata de la 2 benzi la una singura pe sens. Aici obligatia de sofer este sa mergi incet ca sa se asigure bajetii ca nu esti f'un shpion din Izrael, f'un terorist sau stiu io ce vrasmas. Atita tot. Pe stilpi abunda steagurile Hezb'Allah si portrete cu liderul lor. Parca intrega zona e total rupta de restul Libanului si nu intra sub autoritatea lor. Faza e ca militarii aia am impresia ca scotocesc dupa orice forma de teroristi, nici ei nestiind exact pe unde se ascund capii hezbolahi, care sunt in zona, da nu se stie pe unde. Pe vremea aia (aprilie 2000) israelienii inca erau in sudul Libanului si bombardau constant inclusiv Beirutul (soferu povestea ca cu o saptamina inainte l-a prins bombardamentul la Beirut - ceva la ordinea zilei cica...).

Ajunsi la Baalbeck am constatat ca ceva turism se facea, in ciuda aparentei militarizate a zonei. Autocare de italieni, de englezi, de nemti, si ghizi locali (arabi) care vorbeau limbile lor. Bisnitari care vindeau cica antichitati, magazine de suveniruri (unde gaseai si drapelul Libanului daca vroiai - io colectionez de ex.), arabi cu camile, sa faci poze sau plimbari. La Baalbeck se viziteaza niste ruine romane (nu se stie ce oras - cica ar fi construit pe locul Heliopolisului, oras grecesc celebru si nedescoperit). Aici sunt de vazut unele din cele mai mari temple ale antichitatii. Templul principal avea coloanele prabusite: in felul asta am putut aprecia diametrul unei coloane: 2 metri!

Urmeaza episodul 2 (scuze, da nu mai am vreme). Pina atunci, citeva linkuri:
http://www.ghazi.de/tourismt.html - poze putine
http://almashriq.hiof.no/ddc/projects/mot/photobase/ - poze girla

[Oribilul Mosh]

Rolf...foarte interesante povestirile tale din Lumea Araba....dar te rog..povesteste si ce ai facut pe acolo. Daca ai vorbit cu oamenii...ce senzatzie ai avut cand ai intrat in magazinele lor..etc.
Nu te limita doar la istoria si geografia locurilor. Ai vazut doar ? ...eu am povestit o intamplare pe care am trait-o in Bulgaria !
O sa revin si eu cu povestiri din Ungaria !

[Rolf]

Pai atunci sa deturnez discutia de la descrierea Libanului si sa spun citeva vorbe despre arabi. In primul rind atrag atentia ca am vizitat doar Siria, Iordania si Liban, deci nu cunosc cum sunt sauditii, egiptenii, libienii, marocanii etc..., care tot arabi sunt.

Arabii sunt unul din cele mai deschise si comunicative popoare. Prietenosi si gata sa sara in ajutor. Si buni comercianti. Diferente intre Liban - Siria - Iordania: in Siria, avind parte de un regim semi-totalitar, spre deosebire de celelelte 2 state, se mai comit abuzuri, cei in uniforma fiind uneori destul de autoritari. De asemenea, sirienii fiind mai inapoiati sunt mai naturali si mai din topor, iar la politie merge spaga; in Iordania politistii se prezinta imbracati impecabil, daca te-a luat cu radaru dai amenda, traficu e aproape ca in Bucale (in Damasc n-ai sanse sa te descurci, prioritate are ala din fata, daca bagi botu esti lasat sa treci, daca pleci de pe dreapta nu semnalizezi si nu te asiguri, iesi in trafic si te feresc ailalti - cu toate astea sunt putine accidente, au aia niste reflexe de ramii marcat). Mici amanunte: masinile se lasa descuiate; poti umbla cu cea mai noua si scumpa camera de filmat in mina prin cel mai sarac cartier, nu patesti nimic; vizitele sunt obisnuite si la 1 noaptea; de asemenea, daca ramii fara piine si-ti trebe poti sa deranjezi vecinu la orice ora, te serveste imediat (misto ca mincarea e foarte ieftina, nu moare nimeni de foame); in bazar te poti tocmi cit vrei, in plus nu se supara nimeni daca gusti din toate ce sunt de vinzare (ba e chiar normal sa treci pe linga o taraba si sa iei din mers o corcodusa sau mai stiu io ce); stranuti pe strada si ti se ureaza sanatate din toate partile.

Altele: umblam prin Damasc cu o harta in mina. Un tinar m-a si luat: welcome to Damascus, can I help you, are you lost? etc...; in magazine poti cere apa sau cafea (fiecare strada de pravalii are o pravalie care din asta traieste: deserveste magazinele; totu se face prin telefon: patronu da telefon si cere o cafea si o apa, apare un baiat cu o tava cu un pahar de cafea si o stocla de apa rece); daca vrei sa dai telefon intri intr-un magazin, intrebi daca au telefon si daca zice da lasi 5 lire (10 centi) si dai telefon, fara sa ceri permisiunea, care e ca si acordata.

Ce sa mai zic? Arabii beau mai putin ca noi. Vezi cafenele pline de tineri care trag din narghilea si au in fata cafea, ceai sau sucuri. Nici nu se servesc bauturi in preajma moscheilor, si cum moschei sunt cam peste tot, sunt rare circiumile cu bere sau vin. Faza e ca nici macar nu am simtit lipsa berii: cind esti in mediul ala parca ti se schimba gusturile: m-am umflat de cafele si iaurt, saorme si tot felul de bunatati arabesti (o bucatarie bazata pe verdeturi, naut si carne de pui si oaie - sunt oarecum dependent, periodic ma duc la restaurante arabesti).

Sa mai zic ca am fost 'muscat' de lumea araba, si m-am gindit serios ca as putea trai acolo. Si nu sunt singurul: cunosc deja multi oameni care avind treburi prin tari arabe au ramas acolo, sau daca nu, macar cu gindul! O singura povestire, de data asta din Yemen, de la altcineva: ramas in pana cu TV-ul pe autostrada, vineri (in ziua libera a lor), a fost ajutat de un alt sofer, care l-a carat 60km pina la un prieten care stia el ca are curele de TV si inapoi, iar cind omu a vrut sa dea acolo un ban arabu nici nu s-a gindit, mai mult, se mira de ce i se ofera bani. Cica oricum de fiecare data cind se oprea romanu pe sosea sa se odihneasca opreau o gramada de soferi sa intrebe daca nu a patit ceva. La noi citi dracu opresc?

Cam haotic postu, da n-am timp sa-l mai si cizelez....

[maximus]

permiteti?

eram intr-un autocar al companiei greyhounds si traversam america de la est la vest. ajungi sa-i cunosti pe oamenii cu care calatoresti de parca ai fi stat cu ei toata viata.
intr-una din nopti in autocar s-a urcat un "aurolac" (toata averea lui se afla in doi saci. ce m-a uimit era ca avea un sir lung de carti de credit pe numele lui. ei bine fusese project manager la unul dintre cele mai mari santiere din sua si muncea cam 16-18 ore pe zi. ca sa n-o lungesc tipul a ajuns un alcoolic si deodata s-a trezit ca nu mai dispune de avion personal si de altele (familie, prieteni, casa). asa ca a trait in boscheti cam 11 ani de zile traind de azi pe miine, lucra azi intr-un mc.donald's miine la o benzinarie si cu ce cistiga minca si se muta de colo colo.
stiti ce mi-a spus?
ca in acsti 11 ani a invatat cit nu invatase toata viata a invatat ce inseamna sa fii libersi a aflat ce inseamna sa ai prieteni adevarati. s-a intors la familie dupa 11 ani.
era un indian shaienee de origine.
asta e.

[Rolf]

Normal ca permitem. Cit mai multe povestiri.....

[maximus]

Initial trimis de Rolf
Normal ca permitem. Cit mai multe povestiri.....

merci. am sacu' plin.

[Oribilul Mosh]

Am fost in Ungaria in o singura data..in 1990 si am stat 3 saptamani,dintre care o saptamana la Budapesta.
Chiar daca au trecut 12 ani de atunci imi amintesc destul de bine cele intamplate.
Am plecat cu masina cu parintzii..si am iesit din tzara pe la Nadlag.
Inca de la primul sat unguresc..am ramas mut de uimire. Inca o data...era 1990..iar Romania nu era mult diferita de vremea lu' Ceasca.
Deci..sa revenim...in primul sat vad eu un fel de aprozare cu banane atarnand pe sfori. Nu imi venea sa cred. La noi dadeai cu tunul pentru 2 banane..iar la aia erau in cel mai umil sat.
De asemenea..Pepsi si Coca Cola..la 1 litru si la 2 litri ! Personal nu stiam ca exista asa ceva....fiind obinuit cu Pepsiurile noastre de 0.25 ! Iar Coca Cola nu bausem niciodata ! Deci...Coca Cola am baut prima oara in Ungaria ! :p
Ajuns in primul mare orash am descoperit ABC-urile , ABC-uri ce aveau sa ma uimeasca pe tot cuprinsul Ungariei. (pt. cei ce nu au fost in Ungaria..ABC-urile sunt un fel de Mega Image sau La Fourmi de pe la noi) . In fiecare dimineatza mancam cu o deosebita placere parizer si samtana cu paine proaspata. O nebunie. Si destul de ieftine.
Plus ca zilnic beam vreo 5 litri de sucuri : Coca Cola,Pepsi,Schwepps....si alte asemenea minunatzii.
Lumea foarte politcoasa cu noi prin magazine. Odata ne-a intrebat o vanzataore de unde suntem..si cand a flat ca suntem din Romania...s-a uitat cu mila la noi..si ne-a mai pus in plus la parizerul pe care il comandasem !

Budapest mi s-a parut superba....cu ambele sale partzi : Buda,partea veche a orasului...cu cladiri de peste 100 de ani si Pesta ,partea moderna . M-am plimbat si cu celebrul trenuletz (daca ii pot spune asa) ..ce urca dealul din Buda.
Podurile de peste Dunare..o splendoare ! Remarc podurile Marghret si Erjebeth (nu mai stiu cum se scriu corect)
Am fost si la gradina zoologica din Budapesta..care mi-a placut ,deoarece nu are garduri precum la noi..iar animalele au conditzii mult mai bune. Am vazut pentru prima oara pe viu cum arata un rinocer ,un hipopotam sau o girafa.
Mai remarc si Bastionul Pescarilor...unde am intalnit o gramada de romani venitzi sa faca comertz.
Si nu pot sa nu remarc superbele catedrale din budapesta.

Am stat vreo 3 zile si prin statiunile de la Balaton. Am si facut baie in Balaton...care este un lac ca oricare altul. Statiuni faorte cochete se gasesc pe malul Balatonului...statiuni care erau supra populate de straini.

Aa....si era sa uit..la Budapesta am servit odata masa la McDonald's ....dar habar n-aveam ca e un local atat de celebru. Credeam ca e un local unguresc ca toate celelate.

Concluzionand...am ramas super-impresionat de Ungaria anilor '90. Noi nici acum in 2002.....nu am ajuns la nivelul lor de atunci.

PS : am trecut si pe langa HungaroRing. Rolf care a asistat la curse in direct acolo..sa ne povesteasca mai multe !

[maximus]

polonia 2005

monser astia se distreaza...
se intimpla la un training in varsovia. tipesele au vrut sa ne cunoastem mai bine asa ca ne-au dus intr-o padure la vo 20km de capitala ca sa ne putam exterioriza. si tot pentru asta au adus si 3 butoaie cu bere si doi saci de cirnati trandafir. e adevarat ca ulterior s-a gasit si o cantitate impresionanta de votca dar asta era altceva. ma rog. treaba e ca pe la 2 din noapte erau atit de obositi polonezii ca au uitat ca au venit cu romani in padure si au plecat singuri acasa. autostrazile din polonia noaptea sint deosebite si curate chiar daca nu opreste nimeni sa te ia. la fel si orasul vechi (varsovia) pe care l-au conservat de minune. va spun ca ar trebui sa mergeti. o sa aveti impresia ca v-ati intors in timp.
calestile sint in largul lor, nici urma de masini, felinarele au un aer de epoca veche si hangitele sint imbracate exact ca atunci. catedrala insa m-a impresionat in mod deosebit. domnule biserica a fost cu adevarat o putere...

[Rolf]

Io auzisem ca centrul vechi e mai mult reconstruit, undeva mai la margine de oras, fiindca fusese distrus in intregime in razboiul 2. Deci am auzit gresit? Sau ce mai e sunt cladiri scapate ca prin farmec?

[maximus]

Initial trimis de Rolf
Io auzisem ca centrul vechi e mai mult reconstruit, undeva mai la margine de oras, fiindca fusese distrus in intregime in razboiul 2. Deci am auzit gresit? Sau ce mai e sunt cladiri scapate ca prin farmec?

nu nu ai auzit gresit. o parte au fost intr-adevar restaurate dar unele sint chiar cele de atunci.

[djdiu]

Singurele tari straine in care am fost sunt ungaria si Ucraina.Despre Ucraina nu imi amintesc prea bine, fiindca cand am fost aveam doar 6 ani si nu am mers in scop de turism.
Anul acesta, prin februarie, am fost in Ungaria pina la muntii aceia dinspre Nord-Vest.
Nu mi-o prea placut acolo.Mi-a fost frica sa vb pe str. Romaneste.
Dimineata pe la ora 6 dimineata suna ceasul. Era ziua cea mare, plecam in cea mai lunga excursie a vietii mele, Ungaria pina in muntii Bakoni..sau cum se mai numesc acei munti care mai mult zici ca sunt dealuri. Pe la ora 8 jumate` am ajuns la Vama Petea. Acolo lume multa, toti fiind nerebdatori sa treaca. Duap o ora de asteptare am trecut si de Petea. Urmeaza PTF Csengersima. Acolo nu am stat mult, dar ne-au controlat foarte rau, kiar si la p...
Nu stiu, aia nu au un pik de rusine sau ce?
Primul oras a fost Csengersima. Nu stiu cum dar din autocar nu vedeam decat masini cu nr. de inmatriculare cu SM. Asadar acolo majoritatea romani. Pe masura ce mergeam spre vest era tot mai cald. Dar tot aceeasi campie . Heh ce sa mai spun ? MAi bine zic unde am fost.
Am fost la Josvasíµ. Am vizitat tot ce se putea vizita pina la Balton. acum tre` sa plec. Nu va pot spune mai mult.

[maximus]

n-am iesit din tara in asta vreme ce trecu' dar daca tot sint aici...
prin 92' am cazut de acord cu cei din echipa de antrenament ca locul ideal pentru niste golani ca noi este in legiunea straina. asta era intr-o miercuri. pe la 16.00 i-am spus lui maman ca trbuie sa iau piine, mi-a dat niste bani pentru vreo doua piini si am plecat cu baietii in gara de nord. bucuresti berlin era la orele 1.00 din noapte asa ca am mai asteptat ceva prin zona si la ora z eram in tren. aproape de oradea eram deja in podul trenului. nu stiu citi dintre voi mai mergeti in podul trenului insa va pot spune eu pentru rest ca este cam naspa spre foarte naspa. podul este capitonat cu vata de sticla si dupa vreo ora te maninca puternic in fund si in gura sin in ... ma rog peste tot. dupa ceas eram la granita asa ca trebuia sa stam pe infrastructura de metal in miini si in virfurile picioarelor pentru ca soldatul roman de la granita avea obiceiul prost sa loveasca cu arma in tavanul compartimentelor...am stat asa pina am amortit, trenul a plecat si dupa un timp eram in budapesta dupa umilele noatre calcule. ei bine am stat asa o ora, am stat doua, ma minca puternic nu am mai rezistat le zic: ma dau o leaca jos sa vad de ce nu se mai misca trenul. trenul se misca nu-i vorba,dar vagonul pe care il alesesem noi se stricase si il oprisera in triaj. mare om murphy...cind un lucru merge prost atunci el tinde sa mearga din prost in mai prost...ei bine jos tocmai trecea o gasca de sergenti si plutonieri, ma rog...pentru simplul motiv ca nu le-am putut prezenta actele s-au suparat brusc si am ajuns la sectie si pe urma la consulat. acolo un tip ne-a cerut politicos 50.000 de persona pentru a ne elibera niste pasapoarte pe care nu le-am solicitat. i-am explicat politicos ca nu posedam acea suma nici daca ne trece pe toti pe un singur pasaport, asa ca ne-am trezit ca ne spune sa ne intoarcem la sectia de la care veniseram. puteti sa va inchipuiti ca am fugit in romania? nu stiu exact daca eram primii care o faceam dar ne-a reusit de data asta figura cu podul trenului...
nu as putea sa va povestesc multe despre peisaje si lume pentru ca podurile trenurilor nu au fost dotate nici cu geamuri nici cu aer conditionat, dar am vaga banuiala ca budapesta este un oras frumos pe care am de gind sa-l vad pentru ca de aia s-a construit hungaroring ca sa am motive sa ma duc si eu pe acolo...

[Mirela]

sa ma laud si eu un pic...sfarsitul lunii mai si o mare parte dinn luna iunie le-am petrecut in superbul oras catalan,Barcelona!!dar desi am avut la dspozitie exact 30 de zile...tot nu am avut destul timp sa vad si sa fac tot ce imi propusesem eu.

mai intai..sa va spun ca orasul este absolut superb,avand de toate din plin: si case in stil vechi spaniol,nobiliar,si cladiri noi si moderne,si munte,si mare,si distractii cat cuprinde.

om avid de a vedea totul,inca din prima seara am dat o tura prin superbuoras.prima atractie turistica..Las Ramblas,lunga pomenada care iti poarta pasii din centrul orasului(Plaí§a Catalunya) pana in port.pe la mijlocul strazii...iti rasare in fata imaginea unei enorme coloane,dar abia cand ajungi in apropierea ei ii observi cu adevarat maiestria.aceasta coloana este dedicatia Barcelonei catre Cristofor Columb(care de fapt sta falnic in varf de tot si arata cu degetul(ce nepoliticos )inspre Americi).
trecand strada de la Miradorul lui Columb,ajungi la debarcader,unde pentru modesta suma de 5 euro si ceva(cu id de student international) te poi instala confortabil intr-o "Golondrina" care face inconjurul orasului....privelistea e absolut mirifica,dar s-ar prea putea sa inghetati pe drum.si tptusi,fiecare clipa petrecuta pe terasa merita.plajele si portul sunt absolut fenomenale,iar orasul se vede ca in palma din larg.in plus de asta,sirenele vapoarelor ce ies in larg iti ureaza o zi buna si parca te intreaba "nu-i asa ca te simti norocos ca esti aici??" dupa o ora jumatate,iehtuletzul se intoarce in port.pielea iti e de acum rosie-vinetie de frig,asa ca decizi(si foare bine faci!) sa cobori jos,dar cateva minute mai tarziu iesi iar afara,pe duneta.intrarea in port se face lent si metodic,asa ca ai timp sa comntempli fiecare amanunt.ca un facut...cateva cupluri imbratisate iti dau un pic de nostalgie,si te simti ca intr-o transa privind soarele care apune deasupra muntilor(da!la stanga este Montjuic-ul,scaldat in soare si culori!).
in sfarsit,cobori din iehtuletz si o iei la stanga.dupa aproximativ 6-700 de metri,ajungi pe plaja,in Barceloneta.Barceloneta e un cartieras absolut nemaipomeit,dar foarte-foarte turistic.daca te trezesti dimineata,sa mergi la plaja,pe la ora 11 sigur ti se va face foame.iesi pe faleza si urci inspre metrou,de unde ai venit,si dai de Fastnet,un superb pub irlandez.ah,iti spui!ia sa cercetam locul!intri si decizi sa ramai cateva ore...la urma urmelor,e meci si ai toata ziua la dispozitie!o berica si un pranz mai tarziu,te decizi sa colinzi mai departe orasul.

am fost in rambla,am fost la plaja...ce urmeaza!ah,o raita pe la muzee!
va recomand cu toata caldura muzeul Picasso(tipu' a fost un adevarat perfectionist,ce mai!numai la "Bolnava cu doctorul" daca ma uit,cate tablouri preparative are,sau Las Meninas....inca nu m-am prins cine e tipul care sta in usa,o umbra inconjurata de lumina,Velasquez sigur nu e!anyways)...muzeul de arta "precolombi" merita si el 45 de minute(contine obiecte furate de conchistadori de la sud-americani) si muzeul de textile este de asemenea foarte interesant(hmmm...nici acum nu imi vine sa cred ca acele hanie vechi si roase au fost intr-adevar purtate de oameni acum cateva sute de ani,si nu de papusi de portelan..)la muzeul de ciocolata nu am mai ajuns pana la urma(darn,si la sfarsitul turului primeai si o coicolata la alegere...)
Daca tot suntem la categoria muzee....cateva ore bune se cer dedicate Muzeului Diocezei(langa catedrala) si Muzeului de Istorie.in acest ultim muzeu,am petrecut 2 ore fenomenale.la aproape 10m sub pamant se afla sapaturile arheologice ale orasului roman Barcino,orasul initial fondat pe taramul Barcelonei contemporane.Ma simt ca un peste in apa mergand pe culoarele galbene,truda atator arheologi in anii '30.un tv.reda reconstituirea unei biserici crestine-facuta,normal,pe computer!si totusi...intr-o asemenea epoca,fara astfel de tehnologii si aparate ultra-sofisticate,o mana de oameni dedicati muncii lor au facut acceasi reconstituire,aceleasi calcule si toate aceste sapaturi fastidioase.am amutzit cu totul.miroase a aer vechi,putin umed,inchis.trag aer in piept puternic de tot si trec mai departe cu inima stransa,holbandu-ma ca intr-o transa la ingeniozitatea canalelor de scurgere de pe straduta din mijlocul citadelei.Si totusi asta este lumea mea!!!

revenind la realitate,ma intorc in Ramblas,unde se afla..singurul Muzeu de Erotica din Spania.hmmm...vad pancardele la una din ferestre si trec strada amuzata: ia sa vedem ce se ascunde aici! in muzeu e super-misto.in afara de tot felul de obiecte mai mult decat extravagante(un impresionant scaun al placerii,centuri de castitate,obiecte sado-maso,dildos de diferite marimi si din diferite materiale-each of them for a diferen sensation -se mai gasesc pe acolo foi autentice din kamasutra,statuete vechi erotice,aztece,maya si africane,tablouri erotice,postere cu copertile revistei Playboy prin anii '50-'60 (:))ba ciar se pune la dispozitia vizitatorului o salitza unde se pot urmari primele filme prono aparute pe teritoriul spaniol,si chiar cateva telefoane erotice,care-m-au informat 3 americance rosii la fata-sunt in perfecta stare de functionare.
dar astea tzin de cu totul alt thread e pe forum,asa ca sa pronim mai departe prin barcelona.
si cum s-a cam facut tarziu...turistul obosit se duce la culcare,nerabdator de a incepe ziua de maine.

voi reveni.

[Mirela]

sa va spun ce mai e de vazut prin Barcelona...

Anul 2002 este anul interational antoni Gaudí­,aa ca s-ar cadea o vizita pe la operele sale cele maicunoscute.
In primul rand...Parcul Güell,o minunatie de parc construit pe la inceutul anlor 1900 pentru familia Güell si mai apoi transformat in patrimoniu al orasului...daca intri pe poarta din spate(care e de fapt o spartura mai mare in zidul parcului,poti urca lejer pana sus,la "observator"(ie o roca inalta prevazuta cu scari sculptate direct i piatra,si "prevazuta" cu o cruce i varf...de aici se poate eda toata Barcelona,de jur imprejur.coborand apoi,mai pepoteca,mai prin balarii(dupa pofta inimii),ajungi in centru parcului,unde este Casa memoriala gaudi(in acre nu am apucat sa intru).mai departe,este "piata"(sau el putin se dorea a fi o piata),superb impodobita cu coloane de piatra si cu o cupola imbracata in intregime in mozaic.mai jos,intrarea in fata intrarii principale,cu cele 2 fantani-simbol al parcului(una dintre ele fiind de fapt o iguaa imbracata in mozaic prin gura careia tashneshteapa).urci iar pe alee,si ajungi pe teraa,o terasa inconjurata de palmieri,atat naturali,cat si din piatra.ce socheaza la aceasta trasa e ca vara este absolut torid,neexistand nici un pic de umbra,dar turistii stau si rabda si se minuneaza de bancutele serpuitoare(imitatie a unui sarpe am banuti eu),de asemenea in mozaic.
O alta minune a lui Gaudí­ este Sagrada Famí­lia.aceasta catedrala(pe numele ei intreg Temple Expiatori de la Sagrada Famí­lia)a fost inceputa la sfarsitul anilor 1890(in 1893 daca retin eu bine),si se estimeaza ca va fi terminata abia prin 2020.dinafara,2 dintre fatade sunt terminate(Fatada Nasterii si Fatada Pasiunii)sunt deja terminate,si o adevarata bucurie pentru amatorii e arta si de frumos.ba chiar...iti inspira o oarecare piosenie toae acele sculpturi reprzentand cene biblice.mai ales fatada Rasiunii,in stil modernist,cu chipurile taiate, drept,in patrate perfecte,rigide,contrastand puternic cu termenul de "pasiune2...iti inspira ceva profund.interiorul insa...e departe de a semana a loc sfant.pe locul altarului...poate ca un muncitor obosit si-a aruncat camasa asudata si murdara.locula fost sfintit inainte de a incepe onstuctia,dar acum este soar un santier si atat.
marea atractie tristica suntscarile ce duc in 4 din cele 8 turnuri care stau acum in picioare.farmecul este sa urci si sa cobori pe propriile picioare,sa simti cum te cuprinde claustofobia vazand cum peretii se strang totmai mult in jurulu umerilor tai,cum scarile in spirala se transforma in scari drepte,dar din ce in ce minguste,a treci din tuun in turn fara sa iti dai seama si sa privesti cu fascinatie de la balcoane orasul,furnicarul de jos,si toate acele sculpturi care impoobesc catedrala,aproape,mai clar ca niiodata.
dar senzatie deplina nu esta la urcare,cand obosesti,asuzi si vrei a ajungi mai repede sus...ci la coborare,cand ai tot timpul din lyume.sentimentul pe care l-am simtit este unic.o frica deliioasa,sublima,sa vad golul cum se casca inaintea mea si sa stiu ca am sa cobor mai departe,ca n-am sa ma opresc,in timp ce gandul se plimba in voie prin randuri de Hugo(strange!i wouldn't have pictured the connection),un gand bizar privind in jos la golul din turn(scarile pe margini iar jos un gol enorm,si felinarele la baza): "ce mod groaznic de a muri!"...deoata,scarile nu mai sunt drepte,ci in spirala,si fiecare pas e un efort.ai bara [roape si totusi ti se taie respiratia de fecare data cand mai cobori o treapta."numai sa nu alunec,numai sa nu alunec!".si totul e tacere(in afara de cateva persoane care coboara in fata,dar de care tinzi sa uiti),doar tu si andurile tale si racoarea peretiloe de piara...si aceasta teama amestecata cu placere,with a rush of adrenaline,o senzatie delicioasa,repet!ajungi in sfarsit jos,ai gatlejul uscat si esti obosit de urcarea in fuga si coborarea incordata.ti se taie picioarele.,dar noroc cxa foarte aproape(10 pasi,10 mile parca) sunt strategic amplasate tonomate cu apa rece si scaune(destepti foc barcelonezii astia!)
si pentru a completa peisajul...se cade o vizita la Casa Milí (cunoscuta si sub numele de La Pedrera).acasta casa a fost construita intre 1906-1910 pentru familia burgheza Milí .cativa ani mai tarziu,and familia s-a mutat acolo,locuiau la unul din etajele de jos(el piso noble)iar restl casei2 apartamente super-luxoase pe eaj) era inchiriat altor diverse familii instarite.pentru Casa Milí ,Gaudí­ nu numai ca este responsabil e ahitectura si proiecte,dar a facut dsignul inregului apartament al familiei-de la clantele usilor la mobilierul din casa.acest impresionant arhitect multitalentat a oferit o viziune cu adevarat moderna si comoda pentru acea epoca.unul din etaje este transformat intr-un mini-muzeu in care sunt expuse catva din articolele din designul arhitecului.un al doilea este cumparat de autoritatile oraului.in primul apt.s-a instalat de asemenea un mic muzeu continand inventiile tehnologice ale anilo 1900-1925(bucataria moderna,aparitia radiorilor noi,a telegrafului,diferite modele de teleoane etc),si de asemenea o incapere unde se prezinta diapozitive cu Barcelona mai-sus-amintitei epoci(diapozitive care m-au facut sa simt cat snt de mica si cat de putine stiu si cat de ml luam noi toate acele mici inventii de bune)celAalalt apartament de la etaj...este pastrat in intregime(dormitor,bucatarie,camera copiilor,camera de oaspeti,camera de zi,biroul tatalui,bibioteca,camera menajerei,camera e lucru),cu mobil,haine si accesoriile de rigoare.

Bineinteles ca Barceloa este impanzita de constructii semnate Antoni Gaudí­,dar acestea 3 sunt cele care mi-au mers mai mult la suflet si am avut timp de ajuns sa le vizitez.
Gaudí­i a fost intr-adevar un mare mastru,un maestru care a rait sia respirat prin opera sa,si i-a daruit suflu din suflul sau.cand a murit calcat de un tramvai(imi scapa anul pe moment),a fost luat drept un cersetor oarcare si transportat la morga,unde mai apoi s-a stabilit cine era de fapt si tagedia care lovise intreaga barcelona...maestrul,inspiratia orasului,murise!dar spiritul lui ramane pe veci,in "copilul sau",La Sagrada Famí­lia,catedrala care va fi construita exact dupa schitele si planuile sale,folosind matrialele dorite de el,si purtand in sine energia si spiritul sau de adevarat maestru.

in 2020,cand catedrala va fi terminata si se vor tine slujbe acolo,as vrea sa revin,sa refac traseul pana in turn,sa vad catedrala in intregime,asa cum a visat-o Gaudí­ in tot cursul vietii sale.

[axeandra]

am avut poate o ocazie unica....am vazut in 15 zile o particica din europa.....o particica destul de mare daca ma gandesc numai la tarile in care chiar am stat....ca daca le socotesc si pe cele prin care am trecut.....
deci...intai o sa va spun care a fost traseul si apoi o sa dau drumul la povestiri
prima noapte-austria, un orasel la cativa km de viena(superb oras, superba tara)
urmatoarele 2 nopti- germania un satuc superb numit durvangen cu oameni cumsecade, locuri frumoase si preturi mici
urmatoarele 6 nopti- paris(sau mai bine zis chambly, un orasel undeva la vreo 40 de km de paris)
inca 1 noapte marseille(n-as dori cuiva sa ajunga pe acolo-sau ma rog in general in franta sa nu ajungeti)
inca 2 nopti nisa- coasta de azur.......fugiti oameni buni pe litoralul romanesc si nu mai poftiti la al altora ca v-a dat dumnezeu un litoral cum n-au parte francezii
si ultima noapte(teoretic ultima ca de fapt ultima a fost petrecuta in masina prin vami sau pe drumul spre romania) a fost in mestre langa venezia....supeeeerb
o sa povestesc eu si mai in amanunt dar putin mai tarziu

[eyewitness]

@alexandra

quote
'inca 2 nopti nisa- coasta de azur.......fugiti oameni buni pe litoralul romanesc si nu mai poftiti la al altora ca v-a dat dumnezeu un litoral cum n-au parte francezii "

u/quote
mare adevar graita-i...
oricum sugerez ibiza si costa dorada (alicante/benidorm) relativ ieftin , plaje de vis iar distractiile nu le poti duce...
pt buzunarase mai doldora sugerez phuket/tailanda...inimaginabil...

walk in peace!!!

[Oribilul Mosh]

Interesant faptul ca axeandra..nu ne doreste sa ajungem in Franta ! Cu ce om fi suparat-o noi ?
Hai..cu povestirile mai detaliate ,odata....ca de cand te astept(am) !