Hartia igienica – un produs de cacat?

[neatza]

Zi de zi, ceas de ceas (Doamnefereshte!), o data la doo zile, o data pe saptamana... care cum i-o fi norocu, avem trebuintza de oarece. Nutz dai seama de importantza subectului decat in lipsa lui. Cu toate astea, cei de facut? Sh’atunci va-ntreb: In firava economie romaneasca, este sau nu este hartia igienica un produs de cacat?

[memetshot]

pai io cre'ca in toate economiile asta e un produs de kkt.
numai ca iexista mai multe tipuri de hartie, clasificate in functie de calitatea hartiei, pret, gaurele, desene (initiale nu dupa):
sa incepem de la alea bune la alea adevarate:
1. gasita si prin romania la preturi care echivaleaza pretul mesei, hartia regala, cu n straturi si mai ie si colorata pe margine. o adevarata delectare pentru fund.
2. la niste preturi ceva mai umane, adica cam cat o bere, hartia pentru oameni cu venituri medii. tot multi-strat numai ca un pic mai slaba calitativ si fara desen.
3. .....alte hartii de care io nu stiu .....
4. hartia muncitoreasca, gasita de obicei la preturi pana in 3-5k lei. asta se imparte in:
4.1 hatie muncitoreasca cu gaurele, adica e cu gauri sa nu te chinui s-o rupi si sa arate rau. daca ai noroc gaseti una buna, daca nu te stergi cu degetele...acest tip de hartie este facut pentru cei care nu stiu exact cata sa rupa....asa ai de ales 1/2/3 bucati
4.2 hartia sado-maso. facuta de sadici pentru funduri de muncitori adevarati, obisnuiti cu coceni si ziare. hartia asta iti protejeaza degetele numai ca dupa 2-3 stergeri ramai fara fund..
4.3 hartia normala ale carei calitati sunt identice cu cele ale hartiei cu gaurele numai ca nu stii cata sa rupi si in plus dupa ce o rupi arata urat....
5. ziare, coceni, deloc, etc
asa ca vezi neatza, in firava economie romaneasca aceasta industrie merge destul de bine, pentru ca in continuare traim vremuri de kkt....
pese: sti ca primi care au folosti hartie inginerica au fost chinejii? numa ca la ei nu venea in suluri ci era o bucata mare de hartie...

[eyewitness]

votai poate pt ca acest produs avea pe vremuri de 13 ani apuse mai multe utilitati. astfel hartia igienica produsa de buftea ,care se cumpara la coada sau pe sub tejghea ,era folosita ca glaspapir in industria lemnului si sticlei pentru lustruirea suprafetelor aspre rezultate la taiere . cei mai descurcareti care faceau stocuri din acest produs o foloseau si ca servetele gen clinex si nu rare erau ocaziile in care la anumite sindrofii familiare cutitele de peste si friptura erau ordonat asezate in dreapta farfuriei pe hartia de buftea. in unele ocazii , la petreceri anumite reprezentante ale sexului frumos pe interior aveau neplacuta surpriza sa aiba chestia lunara exact in mijlocul lu rasputin laver of the rashan cuin si cum vata era un produs de contrabanda, iar tampaxul era de domeniul sefeului , hartia igienica era un inlocuitor de baza in situatiile de extrema urgenta. nevoia acuta de informatie a securitatii asupra fiecarui cetatean al romaniei , a determinat guvernantii de atunci sa importe hartia igienica chinezeasca, moale,pufoasa si care nu producea arsuri de gradu 3 la partea dorsala a cetateanului totusi impedimentu era ca era in dublu exemplar astfel ca un exemplar ramanea la dosaru fiecaruia, securitatea detinand astfel informatii pretioase asupra meniului zilnic al fiecarui cetatean. lucrurile evoluara si goana dupa economisire care fu laitmotivul anilor 80 a determinat pe unii prestatori de servicii ,respectiv hoteluri si restaurante , sa taie sulu de buftea pe jumatate ,longitudinal pe axu derularii hartiei astfel ca de multe ori nu se stia daca folosesti hartie igienica sau timbre filatelice nedantelate ceea ce crea o stare de disconfort mai ales daca momentul corespundea si cu economia de apa de la chiuveta. spre fericirea noastra astazi ne confruntam cu o explozie de marci si tipuri de hartie igienica ceea ce din pacate vine oarecum in contradictie cu nostalgia vremurilor trecute....

[SOD]

io fiind tot un nostalgic al vremilor trecute,mi-aduc aminte cu placere de frunza de brusture si de beletele de pronosport pe care le aveam mereu in buzunarul pantalonilor mei scurti.desigur,fiind crescut la tara,nu pot sa nu nominalizez si smocul de iarba,snopul de mohorel,frunza de porumb si hartia rupta direct din sacul de ciment,sac ce zacea in spatele sopronului.drept urmare,pot spune ca pe atunci exista agrohartia igienica,agrohartie ce va trai mereu vie in memoria mea.

[neatza]

eo am votat varianta patru care dacatz opservat ie foarte dificil sa pastrez marca de hartie de buda in functzie de orash. adeca un te duci, gasesht alfel. generalizand: va datz seama cate fabrici de hartie de cacat sunt in tzara asta? shi estrapoland: va datz seama cat cacat se produce la noi? shi mai zice lumea ca romanii o duce rau!

[proXtu]

io zic ca atzi cam minimalizat importantza hartiei igienice in vaizta romanului in afara de de contributzia ei clasica la confortul nostru mai sunt shi alte situatzii in care ea ne scoate din rahat :

- cand ne curg mucii de la o gripa nasoala shi n'avem (bani de) shervetzele parfumate, etc
- cand iei un pumn in bot sau te scarpini in nas de'tzi da sangele
- cand itzi iei maimutza la bataie, asha, pe neahteptate, shi nu ai in zona nimic, apa, ceva ;-)
- cand mergi cu javra in parc shi el se baga in rahat de om, eventual mai shi mananca din el :bleah: (cazul asta special e numai pt. mine pus aici :p)

ps: la fete nu m'am bagat ca sa nu aberez fara noima

[Matrashita]

Nu`mi pasa mie de asta...eu am hartie igienica roz bon-bon care miroase a flori de primavara.
Ehehe!
Sunt tare!

[Abaddon]

Hartia igienica nu e de cacat .... e pentru cacat....... si apropo hatria roz miroase a primavara dupa ce e folosita??????????

[Sydney]

Chiar daca nu e un produs de cacat se umple de el dupa folosire.
La SH este cu si nu de cacat

[gabuba]

unele ie de kkt (alea de-ti infunda closetu) si altele nu (alea de te manga... ih ce scarbos) :bleah:
deci nu prea..

[Sunny Morning]

Aici se mai pot adauga ca intrebuintari ale pe nedrept hulitului produs, dupa cum am vazut eu in niste reclame din timpul emisiunilor (desigur, de cultura) pe care le urmaresc, si am bagat indata la cap, cu marea mea sete de cunostinte, urmatoarele:
- impachetarea vazelor ming, pe care apoi le poti folosi fara remuscari ca mingi de fotbal
- confectionarea de hamace pentru ursi
Asa am vazut, asa va spun!

Initial trimis de proXtu
io zic ca atzi cam minimalizat importantza hartiei igienice in vaizta romanului in afara de de contributzia ei clasica la confortul nostru mai sunt shi alte situatzii in care ea ne scoate din rahat :

- cand ne curg mucii de la o gripa nasoala shi n'avem (bani de) shervetzele parfumate, etc
- cand iei un pumn in bot sau te scarpini in nas de'tzi da sangele
- cand itzi iei maimutza la bataie, asha, pe neahteptate, shi nu ai in zona nimic, apa, ceva ;-)
- cand mergi cu javra in parc shi el se baga in rahat de om, eventual mai shi mananca din el :bleah: (cazul asta special e numai pt. mine pus aici :p)

ps: la fete nu m'am bagat ca sa nu aberez fara noima

[Kayla]

E de cacat daca folosesti de asta romaneasca reciclata de 1000 ori. Dar io folosesc de aia straina, cu parfum de piersici. Zewa rulz!

[SCORPY]

La ce bun cu parfum de piersici? Oricum i se duce dupa ce o folosesti!:D

[eyewitness]

de unde stii , ai gustat-o?

[Mirela]

Initial trimis de Mafi
- confectionarea de hamace pentru ursi

sau de fotolii super-confortabile pentru ursi, respectiv obiect de mangaiat ca sa lasi catelu'n pace.

[SCORPY]

Initial trimis de eyewitness
de unde stii , ai gustat-o?

Ce bey, ai inviat? Uuh ce bine era fara tine!:j

[as xxl]

hartia igenica e buna sa faci coada la zmee.

[neatza]

cant eream mai tanar stateam mai mult pe munte, fiind shi ceva mai aproape de iel decat sunt acuma. miaduc aminte cam fost laomomendat cu un preten care ploa la greu shi nu prea puteai sa faci multe. decat ca langa refugiu la fro suta de metri mai sus se doborase un copac sanatos ca la fro zece cinshpe metri. shi care mergeam dimineatza dupe cafea cu hartia de buda la subtzioara, ne puneam pe copacu vietzii ca pe bara shi incepeam. din prima zi, neam dat seama ca putem face ceva constuctiv, shi asha a inceput concursu de glazurare. la scurt timp i sa adaogat shi concursu de aruncare la distantza cu hartia de buda. trecand peste detaliile glazurarii, o sa va zic de concursu doi: deci dupe ce te shtergeai, trebuia sa o faci ghem cu problema pe dinauntru, fara sa te murdaresht shi so arunci cat mai departe. un real avantaj constituia cantitatea de care este din hartia ce urma a fi aruncata. dupe trei zile de concurs, punctaju de la aruncare sa cumulat cu cel de la glazurare, iar dupe alte doo zile sa trecut shi la proba vitezei. un fel de triatlon al cacatului. premiu erea ca ala care pierde face a doa zi cafeaua. shi asfel, orce sfar shit ie un inceput.