Retete proprii si cartzi de bucate

[gaga]

ce e aia cucta??

[Weet-weet]

O oala ce se inchide ermetic. Mama are una de pe vremea lu' pazvante chioru, din aluminiu si capacul are un surubel mai gros, care se ridica si lasa aburu sa iasa si face mult zgomot
Mai bine de-atat nush sa esplic..
Ah, da, si mama o folosea sa fiarba fasolea, de obicei, cred ca se fierbe mai repede asa.. abar n-am

[gaga]

da da mia zis si aiu, oala sub presiune, cica asa ii zice la ardeal. ce s-o mai alege din bietu peste fert asa nush ca io nici pe aragaz nul ferb mai mult de 15 minute ca se face praf. thx uit

[kant emir]

se zice cucta ca ualele (ofcors ca sub presiune) vechi erau produse de firma KUKTA (sau puate ca KUKTA inseamna uala sub presiune, in linba ceea - nush care, da' rumaneasca sigur nu); cert ie ca pe anbalaju de carton al unei uale sub presiune (se gaseau numa de astea KUKTA), de 4 sau de 6 litri (creca) scria mare si cu bold:
KUKTA shitz mai dadea si o garnitura de rezerva, tziu io minte
si din peshtele fert ramane ezpt peshte fert (ma rog, superfert, sau umfel de pasta de peshte fert, numa buna de uns pe paine, pe mamaliga or pe ... orce - si pe maini creca merge)

[gaga]

da kantemire, sa jtii ca pe ymeu circula mai repede informatiile uite kukta

http://www.ana-maria.biz/Kukta-page.htm

[jeorj]

e proba olimpica de cules oase

am avut si io candva sensibilitati dinastea da mio trecut , daca mesteci constincios si nu te gandesti la oscioare e cacand nu ecsista

Eu il fierb in cucta pana se imoaie oasele

asta e proba olimpica de rabdare:D
pentru cei care stramba nasu la oasele pestilor e destui merluci prin pravalii, sau filee de somoni sau alte vietati acvatice cu sau fara oase. in schimb daca ai prins cu mana ta pesteanu iti spun eu ca ie foarte comestibil si oasele chiar contin fosfor si alte suptstante care inbunatatesc aichiu-ul conform bancului~p
btw, or fi comestibili caii de mare~p

[kant emir]

hehehe, ce amintiri din copilarie meai trezit cu pozele den lincu cela! ezapt asa ierea si uala (adica tot inventaru deacolosha) pe care au loato ai mei stramosh - de prin Cluj creca, prin anii obzeci
si la topic nam ce sa mai spui de peshtele lu pacha (uare ieu avertizment si deaici?)

[gaga]

nu iei kantemire da ash fi curiuasa sa vaz o reteta facuta de matale mai de graba. curioasa daca o sa inteleg ce zici in ea

[pacha]

Mah Gaga,"da da mia zis si aiu, oala sub presiune, cica asa ii zice la ardeal. ce s-o mai alege din bietu peste fert asa nush ca io nici pe aragaz nul ferb mai mult de 15 minute ca se face praf. thx uit "

Sa pui tu in oala (sub presiune) acolo sa fo 7-9 cleni cu ardei,oarece mirodenii si otet si sa-i fierbi pana se imoaie oasele in ei.E un deliciu.Asta fac anual la cabana,adica de cate ori urca si cate un pescar serios ca eu umblu doar dupa ciuperci.Copiii mai pescuiesc dar acum au refacut saritorile si cleanul nu mai urca pana la cabana.Mananc doar pastrav.

[gaga]

da mai nene pacha te crez da nu se face praf??

[kant emir]

poi posatz ezplic modu in care frig io ciupercile:
1) - materiale: ciuperci albe de ciupercarie (preferabil sa fie ajunse la maturitate, cand palaria ie desfacuta si ie mare cat un capac de buda), sare, usturoi, cascaval (preferabil cava afumatura)
2) - pre - prepararea: se scot cu grija piciuarele ciupercilor, se curatza, se spala, etc si blabla (asta ie treaba ajutorului, nu a maestrului bucatar, deci nam prea multe detalii - ertatz nejtiintza), asa incat avem de-a face cu uo movila de palarii (p'o parte chelia luciuasa, p'o parte gauacea rezultata) sho movila de piciuare (duamne, ce de piciuare pe masa mea den bucatarie!); palariile sa lasa in boii lor, iar piciuarele- se lasa si iele, ca nu ie vreme de ...(iera sa spui uo prostie din bucatarie) ... marog, nu ie momentu, avem mai incolo nejte tinpi mortz; pe uo flacara viuaie si jucausha se asaza gratarul (care mai bine decat gratar ar fi o tabla fara de gauri) - probabil ca spalat in prealabil (si asta ie tot treaba nepricopsitului de ajutor, care se tot freaca prin bucatarie); pe tabla (optservi ca evit sai mai spui gratar - cu tuate ca mere si pe gratar; ba chear si pe un reshou sinplu am facut asta o data) incinsa se presara sarea - din belshug, da nu chear in strat; se tae cashacavalu in cubuletze (pe masura gaurilor din ciuperci)
3) - scule si dispozitive (divaisuri, pentru unii): tabla/gratar/reshou, aragaz/reshou/plita/foc de tabara din care a ramas jaru, furculitza, cutzit, farfuria cuca jcavalu, castronel cu ceva acoperitoare, inca un castronele/bol cu capac bun, inca un castronel de tabla, fundu de lemn pe care sa tae tuate alea
4) - prepararea: se svarl ciupercile pe tabla incinsa si sarata (mai intai cu chelia in sus - si, inplicit, cu gaora-n gios) si se lasa acolo uo vreme - se vor uda, den iele va eshi muuulta leoarca ce va face balta pe sub iele si va sfarai, emanand mirosu specific de ciuperca fripta, arsa; pana cand vor fi bune de intors in pozitzia cealanta, respectiv cu fundu(gata, nu mai subliniez nica cu italicu!) pe tabla si cu scobitura in sus, se va desfashura unu dintre tinpii AIa mortz (momentu potrivit a ne ocupam de cele multe si frumuase piciuare de pe masa: se tae pe lung, casa nu mai fie intregi, ca s-ar frige mai greu; asa, taiate, vor fi mai usor de patruns - de catre caldura, ofcors; dupa ce s-au taiat, se lasa intr-o movila - aceasta va primi numele de "movila de piciuare de ciuperca taiate pe lung")
ciupercile de pe tabla se vor intoarce periodic (dupa cat sunt de desvoltate, se vor intuarce de fro 3-4-5 ori) vor mai fi tinpi mortz (creca ie ievident), numa buni pentru curatzat si taiat usturoiu (cine vrea sa-l faca mujdei, treaba lui; io-l prefer catzei, cel mult taiatz - daca-s marishori) pana cand se vor face mai mici si mai chircite, umpic rumenite (marog, umfel de a spune rumenite); ciuperca fripta si loata de pe tabla se va inproprietari cu un cubuletz-doo de cascaval (se puate pune si cascaval ras - treaba omului) si se va depune in vasul cel cu acoperituare - nu ala cu capacu bun; dupa ce se termina friptul palariilor, se frig piciuarele: se arunca pe tabla (incinsa si sarata aghein) tuata "movila de piciuare de ciuperca taiate pe lung" si se amesteca p'acolosha, pana cand se uda si astea - moment in care se grupeaza din nou intr-o movila (nu mai dam nume), in mijlocul tablei, si care se acopera cu castronelu de tabla (se vor inabushi acolo, in zama lor si se vor face mai rapid); cand vor fi si astea satule de fript, sa rastuarna global in vasul cel cu capac bun, se vor amenste cacu niscai bucatele de cascaval/cascaval ras, se pune capacul si se agita energic, in scopu casa se amestece si sa se topeasca branzetu cu piciuarele cele multe - va rezulta umfel de "miriapod-cu-branza-topita")
5) - mancatu (haulio, mi so unplut botu de ape! nu mai poci scrie din balta asta): cleaf, cleaf, cleaf, gogaltz! cleaf, cleaf etc


amu pe bune: nam pretentzia de retzeta (deshi produsu ie delicios de barbar si delicios-delicios in acelash tinp), sham fost shumpic apropoist; da' daca m-ai provocat? io ce sa fac?

[pacha]

E foarte clar pentru mine,kante-miru e obsedat secsual

Draga Gaga iese o chestie tare buna.Noi ii spunem conserva caci are consistenta conservei de peste.

[gaga]

Draga Pacha, te crez pe cuvant c ate crez, da' nu m-ai lamurit: pestele nu se sfarma?

reteta lu kantemiru ar trebui sa aiba si un rezumat ca io inteleg ca frige toate ciupercile alea si porma le amesteca cu cajcaval pana se topejte cajcavalu. atata

desi io nam mai auzit de asa dracie da rau nare ce sa fie

[kant emir]

ar trebui sa aiba si un rezumat

aaaa, vretz si varianta detaiata? ca sta iera rezumatu (am sarit peste multe dintre detaliile picante ale procesului de facut trebi prin bucatarie, ca mai citesc copiii p'aci)

ese conserva, pacha? conserva, mah?

[memetshot]

ai aprox 15 oameni la masa? daca dintre acesti omini numa 4 is baietz nu te mai gandi ca ai 15 ci maxim 10. daca nu, risti sa ramai cu tone de bere + o sticla de votca. Ceea ce nu ie chiar cel mai rau lucru care se poate intampla.
Amu, sa va aduc unde voiam practic. Cu ce potolesti fuamea inexistenta alu ominii astia in asa fel incat sa mance (desi nu le e fuame si e cam tarziu) si porma sasi si aminteasca.
Deci, sa incepem.

Multi oameni, in concluzie pui sau spaghete. cum de pui mam saturat ca de mere padurete in ultimul timp si spaghete nam prea testat, raspunsul a fo: spaghete bolonieze (raspuns dat de catre dana, biensur).
In acest scop pe langa pene (am zis sa testez si penele) au fo achizitionate neste carne tocata, neste telina, morcov, ciapa, vin, verdetzi.....
telina (ditai telinuaia de 1 kil de alfel) a fost curatata odata do primii ml de sange perduti in seara aia. de...daca ai cutit care sa taie, taie si cand atingi pielea proprie si personala. dupa curatare intervine momentul razatuare.
morcovii curatati si ei, capata forme rase, asa ca momentan am fuarte mult morcov si fuarte multa telina rase. Lojica imi zice: salata de cruditatz.
doo beri au patit ele ce au patit si au disparut inainte de primu oaspete.

imediat ce apar si oaspetii in bucatarie incep sa se intample mai multe trebi. Niste ciapa tocata pestici impreuna cu morcovii si tzelina sunt puse umpic la calit, dupa care sunt urmate de carnea tocata. Cand carnea devine tuata de alta culuare decat initialu vro juma de kil de vin si impreuna cu multe bucatele tocate de usturoi se duce la uala si se asaza capac. Mai incolosha se adauga si neste o conserva doo de rosii in bulion

intrun vas se arunca un ou si neste uloi si se baga mixerul intru crearea de maioneza. Din pacate maioneza e prea muale, din fericire am doo oo asa ca reusesc sa repar treaba asta. Din pacate am uitat ca nu se lasa mixerul in uala asa ca am patit neste maioneza pe mocheta. Din fericire s-a spalat pana la urma.

Porma avand in vedere ca neste o anume persuana tinea post, am zis sa fac repede si unfel de sote de ciumperci. Care lam facut dupa cum ma urmariti acum. Ciumpercile spalate in prealabil si in chiuveta, tocate au fo puse intro uala cu ulei. Porma au fo scuase repede, dand vina pe coniac. Normal ca intai trebuia pusa ciapa impreuna cu umpic de telina. Abia dupa ce ciapa si tzelina se facura ciumpercile au fo aruncate in oloi. Peste s-a adaugat o suma de o bere si niste umpic de vin. Sor lasatara pana cand sa terminat tuata zeama si so adaugata verdeatza.

verdeatza impreuna cu neste pene au fo adaugate peste sosul de la primu punct si s-a terminat in modul asta si pastele bolonieze dalea.

Amu nustu cum fura trebile astea, dar ce este cert este doo trei amanunte:
1. na murit nimeni (si au trecut deja 3 zile)
2. ieri cand am facut curatenie nam gasit mancare nici pe la flori, nici dupa paturi, nici pe sub covor. Inca nu am cautat pe balcon si in debarale.
3. pastele leam ratat din cauza de carne najpa de la carfur si paste lafel (care conform dana tre sa fie musai din grau dur...)


Deci pohta macsima si nu uitati: bate vantu balconun dunga/ si vantu mil alunga.

[gaga]

bre iesira buljii, mama lor asa ca va zic (desi nu e mare originalitate de reteta da' is cateva trebi de executie dobandite prin experienta mainii oparite cu mamaliga ferbinte cae, btw, se lipeste si e ouch).

deci facetzi o mamaligutza mai moale cum stiti voi (eu am facut-o si cu lapte nu numai cu apa).

cand e gata, o rasturnati si o intindeti intr-un strat mai subtire pe ceva (tava, farfurie mare, ce vreti). o lasati sa se racoreasca nitel si o umpleti (eu am pus burduf, omleta, slaninutza afumata si unt) dar cum:

taiati mamaliga intinsa portii si intoarceti feliile astfel incat umplutura sa fie pe partea care a stat pe farfurie care e mai fierbinte si lipicioasa, stratul exterior are o crusta deja. daca faceti invers e jale. neaparat cand faceti cocoloshu mainile umede ca altfel nu se modeleaza.

faceti botzii astia si pe urma ii dati la cuptor (jar) acoperiti sau nu cu cascaval, branza, etc.

avantajul cel mai mare e ca pot fi facuti in avans si pusi la cuptor exact cand vine lumea la masa sau luati iin camping si copti in jar. io i-am servit cu smantana multa dar cred ca nu are ce sa strice nici ceva lapte prins.

avantaj doi: sunt de efect, miezul de branza si unt e super.

[jeorj]

am facut si eu peste fiert pana se moaie oasele si iasa intradevar ca ala din conserva. eu lam facut prin fierbere mocnita nu in cucta si nu, nu se imprastie carnea.otetul e obligatoriu(sau un alfel de acid alimentar cum ar fi suc de lamaie)pentru a se dizolva oasele. da ala la tava e cu totul altceva. si cum ziceam pentru cei sensibili la oase merita facut cu orice fel de peste dulce care n-are oase. iar combinatia praz, ciuperci, capere, peste e dementiala.

va eshi muuulta leoarca ce va face balta pe sub iele

Nu-i pacat de toata zama aia pierduta prin vaporizare? io prefer sa prajesc ciumpercile numa cu gaozu in sus cu niste sare sa se adune acolo licoarea, si cand da sa se reverse pe langa, fie moi niste paine in sos si-o mananc pe loc fie scug zama in vasul unde se vor aduna ulterior tuate celelalte chestii.
si in loc de cascaval prefer branza de burduf. chestie de gust:D

[gaga]

Nu-i pacat de toata zama aia pierduta prin vaporizare?

asta am vrut sai zic sio da' ma ratacii in tenebrele postului kantemirian si uitai. deci da, mare risipa.
jijiele stii cum facui odata si a fo apreciat de persoana nemancatoare de carne? le pusei cu lamelele in sus (precizez ca erau champignoane deala mari de tot) unde era jaru mai bland, in ele numai cu putin unt si sare si toata zeama s-a adunat in palarie ca intr-o farfurie (nu le-am intors deloc). si desi persoana in cauza este foarte cumpatata a mancat pe nerasuflate doo palarioaie numai cu paine prajita muiata in farfuriile ciupercoase. ah si putin piper am mai pus, atat.

io acu bagai pastravu' la cuptor da' n-am ce reteta sa va dau ca l-am pus numa stropit cu nitel ulei de mazline si cu doo-trei crengi de rozmarin din ghiveci + usturoi in burta, sare si piper.

p.s. gigiele vez ca tentreb ceva pe palarie-ntr-un picior sa nu deturnam subiect asta pe ciupercarii. stay tooned

[kant emir]

elo, cu zama ie asa: daca am parte (nu mai tziu minte cand am avut ultima asemenea ezperientza) de ciupercuase mature, cu palaria deschisa si cu lamelele stufuase, infoiate, desvoltate si cucu luarea potrivita (maro inchis, spre negru), atuci se potrivejte din frigere sa easa gata insiropate (adi caca uo friptura in sanje), shanume lamelele se fleoshcaie grozav (arata scarbos, parca ar fi par - de uom - ud); la necrescutele astea din comertz nu ma bucur prea tare la zeama, ca nu e mare jme de capu iei

[gaga]

la necrescutele astea din comertz nu ma bucur prea tare la zeama, ca nu e mare jme de capu iei

ba da












.

[kant emir]

nu jtii tu cum se verifica proverbu (shaici revenim la topic, dadada!):
gaina (sau ciumperca) batrana face zama buuuuuuna - NU SE CON PARA!


(shaoz, cica vorba asta se zice spre mangaierea cucuanelor batrane!)

[gaga]

gaina (sau ciumperca) batrana face zama buuuuuuna

da, da cu morcovu' tanar.

NU SE CON PARA!

ba da











.

[kant emir]

nu tziu sa ma conbat cu tartoritza bucatarizmelor, da' o vorba tot mai spui si io:
am gasit (cu ani in urma, si in vecinatatea unei ciupercarii) nejte monstruozitatz de ciuperci crescute cum trebe - AIa mai mare era comparabila cu o minge de fotbal (diametru, ofcors), iar can m-am apucat sa o frig, curgeau zemuri cafenii dentran sa in valuri; n-am mai vazut asa ceva, astea de se comercializeaza posa spui ca deabea lacrimeaza putzin fatza de ce vomita alea mari
shamu zi tu:






ba da





























.

[pacha]

Da mah,niste shampinioane de camp cat tigaia facute pe gratar sa iasa licoarea sau tras un paneu cu ele.E pacat sa mori.

[kant emir]

poi io ce ma tot chinuezc sa le ezplic? ciuperca - ei hai, nu batrana si sbarcita, da macar matura (cum ar fi la cucuane: peste doojcinci de ani) - desvoltata (ear im ploon gura! unde drec sa gasesc si io nejte ciuperci d'astea mari?)

[gaga]

tras un paneu cu ele.

acu' imi ploo mian plisc. noroc ca mai am juma de pastrav ca faceam ulcer.
io am pus odata in palarioaie branza cu diverse (sfaramata, burduf, nu mai jtiu de care) si asa leam facut pane (la ziua unui preten unde am organizat masa) si era sa se bata aia pe ele.

unde drec sa gasesc si io nejte ciuperci d'astea mari?

kantemire, io vazui la tzarani in portzi din masina laumomendat da cand leam vazut asa maro mia fo frica sa nu fie otravitoare (mai ales ca io nu ma pricep deloc la buruienile astea de ciuperci).

[pacha]

Mah kantemire,mari cat tigaia cresc pe pasune la soacra-mea la tara.Langa Lugoj

[kant emir]

da cand leam vazut asa maro mia fo frica sa nu fie otravitoare - maro inchis? pe chelie? nush ce sa zic, astea erau tot albe (puate si umpic maro, da' nu inchis) si cu forma umpic neregulata (le recunooosc, numa sa le vaz!), nu mae rotunda palaria, ci e umpic sdrentzuita (nu franjuri, nununu, numa asa, de parca unele zone s-ar fi apttzinut de la crescut); maro inchis sub palarie - asta da, neaparat

mari cat tigaia cresc pe pasune la soacra-mea apoi ie cam departishor Lugoju ala, pacha! da' mersi orcum de info (cum num foloseste, tot asa num strica!)

[jeorj]

printre atatea chaturi offtopicoase ma bag si io unu ca nu ma pot abtine.

sho zis pacha:

E foarte clar pentru mine,kante-miru e obsedat secsual

la care :

replica lu kantemiru:
da macar matura (cum ar fi:D cucuane: peste doojcinci de ani) - desvoltata (ear im ploon gura! unde drec sa gasesc si io ....)

deci da ~p:ban: ~p

[pacha]

Mah dar nu v-am povestit cum a fost escalopul de cerb cu ciuperci.
A fost grozav,toata lumea a laudat lucrarea (facuta de sotia mea !!) mai ales sosul de hribi.Carnea nu a avut un gust deosebit,parea de vita.Vorba nepoatei mele:pe carnea asta ai dat 500.000?.
Deci cum va spuneam un succes pe care eu nu l-am onorat caci m-a enervat sotia.Tot ce v-am spus stiu de la ceilalti invitati.