
Pana in 1906 nu se stia nimic de existenta hittitilor - atunci a fost descoperita o colectie impresionanta de tablite de lut continand, atentie, arhiva curtii hittite, undeva in Asia Mica. Poporul respectiv nu avea un nume, se pare ca-si spuneau Hatti, astfel incat oamenii moderni i-au botezat hittiti, limba lor fiind denumita hittita. Ulterior s-a descoperit ca ei isi numeau limba nesita, dar numele incetatenite au continuat sa fie folosite in virtutea intertiei. Nu mai retin daca tot atunci sau ulterior a fost descoperita capitala regatului hittit, Hattousa, in Turcia, langa Bogazkoy.
LImba lor nu era cunoscuta cercetatorilor, nici scrierea lor. Intai un norvegian, Knutdzon, a avansat ipoteza ca ar fi o limba indo-europeana; cel care a descifrat scrierea hittita si a reusit sa sintetizeze gramatica limbii a fost un ceh, Bedrich Hrozny, care a si demonstrat validitatea ipotezei apartenentei la familia indo-europeana (pe care Knutdzon a retractat-o).
Acum, unul din motivele pentru care am deschis acest subiect este pentru ca despre toate astea am citit mai demult intr-o carte gasita intamplator in biblioteca, carte ale carei titlu si autor nu le retin, dar care se referea in mare parte la cum a descifrat Hrozny scrierea hittitilor fa ra a le cunoaste limba. Suna cunoscut cuiva tema cartii? Ring any bells?
O relatare mult mai comprimata am reusit totusi sa gasesc pe net la:
http://www.aai.freeservers.com/Hittites%20and%20The%20Riddle%20of%20the%20Scripts.htm
(daca nu merge link-ul de mai sus datorita modului nefericit al vBulletin de a trata URL-uri mai ciudate, vedeti in google directory, ultimul link, "hittites and the riddle of the scripts": http://directory.google.com/Top/Science/Social_Sciences/Language_and_Linguistics/Natural_Languages/Indo-European/Anatolian/)
altflel relatarea mea ar fi fost considerabil mai aproximativa.
O chestie fascinanta mi s-a parut faptul ca s-a pastrat in mare parte arhiva unui stat antic (1800 - 1200 i. Hr., cel mai vechi document e unul din secolul 17 i. Hr. cred), putandu-se reconstitui aproximativ mare parte din istoria sa; se pare ca arhiva continea si corespondenta, scrisa in limba diplomatica a vremii, babiloniana. Suna ciudat sa regasim modele moderne in organizarea unui stat antic - e adevarat ca noi ne raportam prin comparatie la modele cunoscute, in antichitate ele fiind gandite diferit, dar posibilitatea stabilirii unei analogii e totusi ceva.