E adevarat, este inutila si perdanta eterna consolare "istoria a fost vitrega cu noi, suntem asezati la rascrucea tuturor stihiilor politice, am fost oropsiti", la fel de perdant e si corolarul ei negativ "suntem niste rahati, lasi, cu fundu in doua luntri, istoria o dovedeste " etc.
Pe de alta parte, daca vrei sa radiografiezi, la un moment anume, un popor care a trecut prin transformari istorice radicale, nu poti sa nu iei in considerare contextul istoric, cel putin pe cel recent. Si, cum a spus-o si topitop mai sus, anii de comunism si zbuciumul deceniului postcomunist au minat si zdruncinat serios "trasaturile" romanilor, anulandu-le pe unele, facandu-le de nerecunoscut pe altele si facand sa iasa la iveala cateva, noi si destul de inspaimantatoare, pe care le constatam inca, in anii postdecembristi.
Fara pretentia unei liste complete, o sa incerc sa enumar cateva trasaturi "negative" si explicatia lor (cum o vad eu) :
- "HOTIE" inselaciunea si furtul - ce au cunoscut o crestere enorma in perioada ceausista - pentru nomenclaturisti au fost un apanaj al functiilor si un mod de viata perpetuat si transformat in model, pentru oamenii obisnuiti fie o solutie de supravietuire, fie rezultat al imitatiei, fie semn de smecherie sau chiar de apartenenta demonstrativa (adica cum, daca x a putut sa ciordeasca, ce, sunt mai prost? pot si io, ba chiar trebuie!)
- "PROSTIE" O anumita incultura si "prostie" sunt nascute din necunoasterea propriei istorii - mai ales pentru cei care, fara a proveni din familii intelectuale care i-ar fi putut lumina, au primit din plin, pe gat, o istorie rescrisa, mistificata si complet anapoda. Mai tarziu, aceiasi, confruntati cu noua (adevarata) istorie scoasa la iveala public dupa '89, nu s-au putut opri sa nu stie ce sa creada, sa manifeste o suspiciune continua si sa accepte mai degraba idei radicale latrate si date la lume cu toptanul .
- "PROSTIE/PASIVITATE" Nestiinta si imposibilitatea de a gandi singuri, dezobisnuirea de flotari logice; dupa '89, necunoasterea socanta a unor drepturi fundamentale, dupa 45 de ani in care notiunea de "drepturi" nu avea nici o oglindire in viata reala; asta explica si indiferenta crasa a unora fata de dreptul la libera informatie, compensata de ridiculizarea informatiei/a omului "destept" inca dinainte de a cunoaste lucrurile si a asculta argumentele; Aceeasi neputinta de a gandi/actiona de unii singuri naste uneori o admiratie lingusitoare (si, in adancul inimii, inciudata) fata de cei care "s-au scos" si duce la atitudini de turma si de perpetuare a unor modele indoielnice. Desconsiderarea, si acum, a importantei libertatii, cu care multi nu au stiut si nu stiu ce sa faca.
"SUNTEM DE RAHAT, noi, romanii/"
- mania persecutiei, uneori justificata, insa de cele mai multe ori exagerata si folosita ca eterna justificare
- dupa niste ani grei si alienanti, imposibilitatea si mai precis lipsa dorintei de a ne pune pe noi insine, individual, sub semnul intrebarii, fiind mereu mai usor sa manjim cu rahat colectivitatea, cel care o face neuitand sa sublinieze ca el e cumva "deosebit" (fie prin inteligenta care l-a dus la aceasta concluzie, fie printr-o spoiala de cunostinte istorice interpretabile).
- dezumanizarea partiala sau totala (datorate fricii si saraciei care au dus la teama, neparticipare la viata colectivitatii, apatie, concentrarea tuturor resurselor catre supravietuire, in detrimentul educatiei, culturii)
- lipsa valorilor; alienarea datorata smulgerii -in anii comunismului- a oamenilor de langa valorile (spirituale, materiale, religioase) de capatai si implantarii lor artificiale intr-un mediu unde lipsa acestor valori nu era compensata prin nimic.
- demonetizarea si cliseizarea (exista?) multor valori (patriotism, samd) care au ajuns sa fie un fel de sorcove falfaite la "ocazii", fara
un substrat real in constiinta individuala si cu atat mai putin colectiva. Manifestarea actuala a patriotismului = fudulie.
De aici si din cele de mai sus, imposibilitatea romanilor - in multe cazuri- de a reactiona ca o colectivitate.
"NE MERGE PROST , DOMNULE "
Datorata mostenirii comuniste + saraciei + climatului economic /politic nesigur - incapacitatea de a face planuri pe termen lung, lipsa rabdarii, dorinta de a vedea rezultatele imediat.
Si ar mai fi multe, daca am timp, revin. Cred ca discutia e interesanta si ar fi pacat sa ajunga pe caterinci..
Edit: am uitat sa spun esentialul: cred ca se poate discuta contextul istoric fara a cadea in clisee (si pentru asta e bine sa se intre in 'n" detalii care pot fi relevante); cred ca se pot explica niste trasaturi distinctive fara a cadea in generalizare; cred ca putem fi sinceri si fara orgolii inflamate; cred ca o "cercetare" onesta si nepartinitoare (din care o particica se poate face chiar in acest dialog pe FC) e una din cheile punerii lucrurilor pe roate.