
acu mie nu mi s-a parut ca portretul de personaj trebuie sa fie neaparat in dulcele stil clasic: "x are 2 ochi, 2 urechi, o gura si-un nas. ba, mai mult, pe langa astea, mai are si 2 picioare, 2 maini si cate 10 degete la fiecare"

dar asta e, dorinta de a iesi din tipare se plateste.
Kantemire, te-a ofticat faptu ca a trebuit sa "extragi" datele? lol. pai ce, doar nu voiai sa-ti dau mura-n gura... tocmai aia n-am vrut, sa fie simplu si banal; trasaturile personajului reies din "povestire" (care, nush daca ati optservat, ie spusa de un autor omniscient si prezent, manifestat prin acel "priviti-l" de la inceput - asta asa, ca mica observatie tehnica

chestia cu ca tie nu-ti place in ce lumina l-am prezentat pe necuratu nu poate intra la tehnic, eventual la impresie artistica, insa e o treaba atat de subiectiva incat ma intreb daca ar trebui sa conteze intr-o jurizare... la urma-urmei, esti jur, nu cititor pur si simplu. ma rog.
aiule, la aia cu repetarea lui "ca", da, ai dreptate, puteam sa bag de exemplu un precum. Dar sa mor daca inteleg ce nu ti-a placut la "chipul i-e impietrit" si de ce suna a cemeu?!
Si chiar trebuia ca portretul sa prezinte in amanunt fiecare trasatura a personajului?! portretele pot fi de multe feluri, io zic ca e suficient sa surprinzi esenta, nu trebuie neaparat sa bati campii pretz de cateva pagini. Ma rog, eu am capatat o aversiune fatza de scriiturile incarcate cu informatii inutile si poate d-asta am aceasta opinie (si stilul aferent
