Ciondaneli si convorbiri cu muzica: stiinta, religie si desigur... muzica

[colegu]

cine-i mai imoral, omul de ştiinţă care construieşte o armă sau ăla care o comandă ori ăla care o foloseşte?
ambele lucruri sunt condamnabile,intr-o lume perfectă in oamenii de ştiinţă n-ar mai fi nevoiţi să construiască lucruri malefice.
au dat şrí¶dinger şi peterson la oameni in cap te pomeni.. a dat fix gí¶băls, omul de spirit, melomanul şi inteligentul spoit. şi măcar de-ar fi dat el, dar ca să nu se murdărească pe maini s-a folosit de soldăţeii cu minte-a-ngustă care probabil că şi acum au conştiinţa impăcată...

[Ciuhandru]

[quote="colegu"]cine-i mai imoral, omul de ş]

Daca ala care o comanda n-ar gasi pe nimeni care s-o construiasca, ar ramane cu buza umflata, nu?

[ghionoiul]

[quote="colegu"] consider arta plastică]Citatul e luat de pe alt thread, zic că poate fi discutat aici.
Adică orice este elitist este descalificant ? Mineresc punct de vedere, n-am ce zice Aşa şi petersonii tăi sunt la fel de descalificanţi.
Dar măcar dacă ai avea rezon, dar n-ai ! Cum adică arta plastică e prea puţin accesibilă ? De ce ar fi pictura lui Rembrabdt mai inaccesibilă ca muzica lui Beethoven, ca să ne limităm la cei mai fumaţi clasici ? E plină ţara de albume cu reproduceri, aşa cum e plină de CD-uri cu Beethoven. Pentru pasionaţi, există şi muzee, respectiv săli de concert. Asta ca să nu mai zic că, in general, publicul de la muzeu este in medie mult mai ageamiu in ale picturii decat e publicul de la Ateneu in ale muzicii, ceea ce ar putea insemna că artele plastice sunt mai atractive pentru plebe decat muzica.

[AlexN]

Asta e o problema pe care mi-am pus-o si eu: de ce?! Poate pentru ca intr-o expozitie strambi din nas si treci mai departe, pe cand de la concert nu poti sa pleci decat in pauza?

Am mai remarcat ca multa lume se da cunoscatoare intr-ale picturii si apreciaza pe Manet, van Gogh & Co, "vai ce misto e", si cand intreb "ce e asa de misto", primesc numai raspunsuri de inapoiati mintal. In mod cert, astfel de oameni nu prea pot fi tinuti la un concert, afara desigur de "Anotimurile" de Vivaldi si "Lacul lebedelor", unde nu muzica conteaza, ci coafura balerinelor si cine este spectator in sala. It makes me sick!

[colegu]

stai niţel ghionoiule, n-am zis că-i descalificant pentru că e elitist.
dacă prin elitist inţelegi gigel cu bani căcălău atunci da, iţi dau dreptate.

eu sunt conştient că o inregistrare, cat de bengoasă, nu dă filingul de sală de concert, şi aici depinde de sală, insă nu putem compara o pictură de juma de m² cu o poză dintr-un album.

şi aici e vorba de o pictură, gravură etc.. cu toate că şi acestea au o anumită adancime, dar cand e vorba de ditai sculptura, başca imprejmuită cu ţ pereţi de sticlă şi cu nu ştiu cate garduri de profrecţie ca să nu pătrundă hoţomanii sau devastatorii atunci cum să mai ai pretenţia că reprezinţi ditai monumentu de artă intr-o poză.

cand un picaso e cateva sute de mii de euroi, ce să mai şi zici, in consecinţă imitaţiile sunt la fel de valoroase intrucat sunt ieftine, dar criticii şi mari experţi or să spună contrariul.

am văzut cateva lucrări contemporane şi bun, am intrebat autorul ce reprezintă, intrigat fiind de titlul pompos.
părerea mea acu, dar explicţia era mai mult decat tampă, şi dacă era să intreb 5 persoane ce cred despre respectiva lucrare aveam tot atatea păreri total diferite şi de tampe totodată.
alexn are un pdv extrem de valabil, da frate, ce-i aşa mişto la o lucrare.
ca să te poţi pronunţa tre ori să dai ditai sacu de bani ca să ajungi 2-3 minute in faţa unei picturi expusă la ermitaj, sau la mai ştiu eu ce biserică sfantu pietru sau centru pompidu.
nu mersi, prefer să stau in fotoliu şi să răsfoiesc un album de 3 lei cu poze in miniatură cu detalii de 2 lei lipsite de adancime.
in arta plastică interpretul sunt eu, nu accept unghiul din care-mi fotografiază tabloul un gigel, nu accept lumina artificială de care uzează sau eventualele retuşuri din fotoşop. şi nu accept nici să vărs un sac de bani ca să intru in posesia unui tablou sau să bat mii de km pentru 2-3 minuţele.

[ghionoiul]

Păi fix asta zic şi eu, că poţi fi iubitor de arte plastice şi cu educaţia făcută numai din albume, aşa cum alţii s-au indrăgostit de Mozart ascultand viniluri ruseşti de pe vremea lui Stalin. Că dacă stai să-ţi iasă pasienţa pană ajungi să vezi originalul la Luvru sau British, o dai naibii de pictură şi te reprofilezi pe cărţi de colorat.

[colegu]

cu pictura mai e cum e, da cu ditai clădirile şi sculpturile cum faci?
un amator de artă plastică fără bani nu poate fi satisfăcut cu poze.
iar un papagal cu bani cu acces live la respectiva artă nu este satisfăcut de arta in sine ci de faptul că "dă bine".

[ghionoiul]

Bun, de acord că amatorii de sculptură nu se pot mulţumi cu albume cu poze. Dar dacă de exemplu aş fi pasionat de sculptură, pană să ajung să văd live Venus din Milo, Sărutul lui Rodin sau donşoara Pogany, aş lua la rand puţinul Brancuşi care mai există pe la noi, Paciurea, Irimescu, ce mai, m-aş specializa in sculptori nord-balcanici precum colegu in compozitori scandinavi. Are şi el dreptate la o adică, la cată sculptură se face "out there", de ce m-aş crampona musai de Michelangelo ? Aşa că soluţii există. Noroc că noi, cu muzica, nu suntem nevoiţi să recurgem la soluţii extreme şi o dăm bătraneşte pe Mozart şi Brahms

[Ciuhandru]

In materie de pictura eu unul sunt perfect multumit cu http://www.wga.hu.

[colegu]

ghionoiule ce zici tu acolea? adică dacă aş avea chef de moţart şi bach tre să imi pun pofta-n cui şi să mă rezum la ce-a mai rămas din dănceanu,iorgulescu, vieru,teodorescu,ţăranu, nemescu, enescu sau mai ştiu eu ce autohton?
cum se poate ca arta asta, la fel de valabilă ca muzica sau literatura să te castreze intr-un asemenea mod de privilegiile pe care numai baştanii cu bani le au?

[ghionoiul]

E vorba de sculptură, nu ? Păi chiar tu spuneai că, spre deosebire de pictură, unde mai merge cu un album, o poză, la sculptură panaceul ăsta e mai puţin eficient, ai nevoie de 3D, fie şi reproducere, ca să obţii efectul necesar. Aşa că nu te revolta pe mine. Asta e, dacă eşti innebunit după sculptură şi-l vrei musai pe Michelangelo, iar pozele 2D cu David nu-s deajuns, iţi iei frumuşel valiza, belet de avion şi fuguţa la Roma. Ghinion !
Poate că totuşi nu e departe ziua cand progresele tehnologice vor permite deschiderea unei expoziţii de holografie cu imagini 3D ale marilor capodopere ale sculpturii, şi atunci se mai indulceşte traiul iubitorilor acestei nobile arte.

[AlexN]

Arta a fost intotdeuna pentru bastani. Atunci cand calatoriile terestre nu vor mai fi nici o problema pentru nimeni, va ramane totusi o dificultate sa zbori sa vezi nu stiu ce artist romulan sau klingon.

Desigur, cum bine zice Ghionoiul, expozitiile holografice vor fi ceva intr-adevar remarcabil, sunt convins de asta.

[Ciuhandru]

Cand calatoriile terestre nu vor mai fi o problema, vor fi altele. Este o iluzie sa credem ca progresul tehnic aduce oamenii mai aproape de arta. E drept ca faciliteaza accesul ipotetic la ea, dar problema principala este: sunt oamenii de azi - sau vor fi cei de maine - mai receptivi la arta decat cei din trecut? Hai sa ne gandim putin: astazi, cand cartile, discurile, albumele de arta, teatrele, muzeele sunt mai accesibile decat oricand, care este arta pe care marele public o apreciaza?

[AlexN]

Foarte corect.

[ghionoiul]

Perfect adevărat, Ciuhandrule, dar problema punctuală pusă de colegu era ce se face un entuziast al sculpturii, care nu e mulţumit - pe bună dreptate, zic eu - de o poză dintr-un album şi are dificultăţi materiale de a colinda lumea din muzeu in muzeu.
In rest, frazele tale denotă oratorie de mare clasă.

[Ciuhandru]

[quote="ghionoiul"]Perfect adevă]
Probabil ca asta e si motivul pentru care entuziastii sculpturii sunt mult mai rari decat melomanii sau soarecii de biblioteca...



[quote="ghionoiul"]
In rest, frazele tale denotă]
Haide, haide, lasa linguseala ca nu tine...

[colegu]

Probabil ca asta e si motivul pentru care entuziastii sculpturii sunt mult mai rari decat melomanii sau soarecii de biblioteca...

şi eu vin şi spun că sunt puţini pentru că sculptura in sine nu-i la fel de valabilă ca artă precum literatura sau muzica.

un artist plastic nu "compune" pentru public, ci pentru diverse comenzi care deseori nu prea vin, şi ca să nu mori de foame ajungi la compromisuri.
atunci cand dai de un binefăcător care te plăteşte indiferent ce scoţi din tine nu prea-ţi mai baţi capul, şi pe langă o mare operă de artă scoţi 45 ca să iasă la gramaj.

după mine, arta nu ţine cont de compromisuri, nu zic că scriitorí­ sau compozitorí­ nu fac, dar arta plastică e mult mai predispusă la aşa ceva.

e ca-n fotbal, dacă becali nu-l vrea pe carlos in poartă, poa să se dea oli şi meme cu capu de toţi pereţii, că doar cine bagă banu?

arta plastică e precum maşina de lux, faină, n-ai ce zice, dar se adresează ălora cu bani.
că deh, imi place şi mie să salivez in faţa unui bolid de 500 de cai, şi recunosc că e o bijuterie artistică, dar dacă clientul vrea volan in 3 spiţe, şi scaun cu saună apăi ii pui frate, că doar d-aia plăteşte juma de bulion de euro.

[ghionoiul]

[quote="colegu"]ş]Face colegu nostru ce face şi mai scoate cate-un porumbel. Mai că-mi vine să cred că e columbofil...

[quote="colegu"] un artist plastic nu "compune" pentru public, ci pentru diverse comenzi care deseori nu prea vin, ş]Şi cam care ar fi diferenţa faţă de kilometrii de casaţiuni de Mozart sau tonele de lieduri de Brahms ? Şi totuşi noi ii iubim pe cei doi, dar nu pentru producţiile la normă.

[Ciuhandru]

un artist plastic nu "compune" pentru public, ci pentru diverse comenzi care deseori nu prea vin.

Nea Colegule, esti tare de tot. Fraza asta e antologica, pe onoarea mea!

[AlexN]

Colegule, de unde le scoti, fratzie?!

Fie si pentru simplul motiv ca nu orice prost poate sa faca o bucata de piatra sa semene in cele mai mici detalii cu un om, si sculptura tot arta se cheama ca e.

Sincer sa fiu, cred ca doar in artele plastice sunt de acord cu comenzile si virtuozitatea. E adevarat ca nu ma omor dupa portrete (mie imi plac peisajele), dar tot admir maiestria unui pictor care l-a redat ca-n poza pe nu stiu ce duce care i-a dat in schimb o punguta cu bucatele de aur stantate in chip de monede. Sau pe un sculptor care a primit comanda sa decoreze cu personaje mitologice palatul de doi bani (de aur) al baronului X. Tot arta e. Cand o sa faci si tu asa ceva, mai stam de vorba

[colegu]

care ar fi diferenţa faţă de kilometrii de casaţiuni de Mozart sau tonele de lieduri de Brahms ?

niciuna. doar că de respectivele castraţiuni şi pervertimente mă pot bucura şi eu. chit că in momentul de faţă am pormoneu gol goluţ de nici vantul nu mai catadicseşte să bată prin el

dar tot admir maiestria unui pictor care l-a redat ca-n poza

eu il admir p-ăla de-a inventat aparatu de fotografiat, că i-a scos din uz pe parliţii de pictori de mai sus.

asta cu copia fidelă după realitate e un mare vax. fă-ţi bre mulaj matriţă şi toarnă-te-n bronz, şi ieşi şi cvasi-perfect başca şi mai ieftin..
dar NU dă bine, ca marele duce de valea dealului să-şi facă "sculptură" la topitoria cătunului.
pe cand dacă-i sculptat sau imortalizat de către nu ştiu ce gigel e gata cel mai tare cinstit.

există o carcă de sculptori care-au avut talent căcălău dar nu-s cunoscuţi, şi au rămas prin nu ştiu ce colţişor să decoreze nu ştiu ce amărată de bisericuţă, conac sau casă ţărănească.

Tot arta e

catuşi de puţin, sunt oameni talentaţi la spart seminţe, la făcut bani, la rezolvat integrale, la memorat numere, sunt ăştia artişti numa pentru că sunt excesiv de buni la ceva?
adică de ce ar fi un sculptor artist şi un strungar nu?
că zice cine?
că-i părerea voastră, mulţumesc, o respect şi o iau ca atare. dar eu unul n-am să consider artă munca ce se adresează unui segment de indivizi groşi in portofel.

Sincer sa fiu, cred ca doar in artele plastice sunt de acord cu comenzile si virtuozitatea.

eu unul deloc, prefer o chestie uşor de făcut/interpretat/etc.. care să-mi transmită ceva, decat o meclă presărată cu detalii pană la refuz care să fie la fel de plictisitoare ca şi originalul.
ori un alkan butan care să compună/interpreteze d-amboulea pentru pian doar ca să fie el moţ cocoţ şi să nu folosească pianele mecanice.

[Ciuhandru]

[quote="colegu"]există]

La o afirmatie atat de categorica presupun ca ne poti da si exemple.


[quote="colegu"]prefer o chestie uş]
Imi aduc aminte ca acum ceva vreme sustineai sus-si-tare ca muzica nu transmite nimic. N--ar fi prima data cand te contrazici si poate ca asta-i farmecul tau...

[ghionoiul]

Cred că colegul nostru trebuie apreciat pentru "tăria opiniunilor" sale. Adică zice el o bălărie, dar măcar merge cu ea pană in panzele albe
Dacă mă gandesc bine, muzica era in sec 16-18 apanajul aristocraţiei (baştanilor) cu bani. Deci o artă la fel de "nevalabilă" precum vede colegu sculptura şi azi...

[bruno]

eu il admir p-ăla de-a inventat aparatu de fotografiat, că i-a scos din uz pe parliţii de pictori de mai sus.

Eu cred ca ar avea loc pe lume ambele categorii. Mie unul imi place naturalismul(practicat mai ales in Franta la sfarsit de secXIX). De multe ori aceste picturi (de obicei de dimensiuni generoase) au o solemnitate care pe mine unul ma cucereste desi descriu scene banale, cotidiene.

eu unul deloc, prefer o chestie uşor de făcut/interpretat/etc.. care să-mi transmită ceva, decat o meclă presărată cu detalii pană la refuz care să fie la fel de plictisitoare ca şi originalul.

Daca ai in vedere simplitatea atunci sunt de acord cu tine. Mai ales acum lucrurile tind spre o complexitate care e doar de suprafata menita sa ascunda niste platitudini.

muzica nu transmite nimic

ceva transmite dar sa zic ce e peste puterile mele.

[colegu]

ciuhandrule, e greu să dau exemple, mergand prin diverse locuri am avut bafta să observ nişte sculpturi in lemn de autori necunoscuţi care chiar m-au impresionat, şi asta pentru că le-am putut observa din unghiurile care mi-au plăcut mie.

nu ştiu cand am spus că muzica nu transmite nimic, depinde ce muzică, şi chiar de-aş fi zis (adică nu plec de la premiza c-ar fi exclus) imi rezerv dreptul să-mi schimb opinia, pentru că ar fi păcat să nu renunţăm odată şi odată la părerile care le-am avut candva.

Dacă mă gandesc bine, muzica era in sec 16-18 apanajul aristocraţiei (baştanilor) cu bani. Deci o artă la fel de "nevalabilă" precum vede colegu sculptura şi azi...

la vremea respectivă aş fi susţinut sus şi tare că muzica nu este o artă, din fericire sunt scutit de acest lucru pentru că n-am trăit(din fericire) acele vremuri.
asta nu inseamnă că arta plastică nu poate progresa, cand s-or face tablouri pe bandă rulantă printr-un procedeu tehnologic de copiere a originalului, sculpturi in aceeaşi manieră, poate că atunci mi-aş schimba părerea.

desi descriu scene banale, cotidiene.

corect, dar contează mai mult cum sunt descrise, de-asta sunt faine amintirile sau simfonia alpină a lui ştraus.

din moment ce o artă nu e accesibilă, ea trebuie să placă unui număr mai restrans de indivizi, de-aia nu-mi prea place barocul, pentru că nu mă regăsesc deloc in acele cercuri aristocratice atat depedeve spiritual cat şi material.
de-aia imi place muzica de orgă a lui bach şi in general muzica pentru orgă din respectiva perioadă - pentru că e făcută a fi cantată in locuri publice pentru o mare varietate de oameni.
desigur asta e doar o constatare, nu vreau să justific plăcerea cu ajutorul destinaţiei unei compoziţii.
chiar mă intreb ce-ar fi făcut un mare ştab d-al bisericii d-atunci dacă sculptorul ar fi infăţişat o scenă biblică in genul lui klimt, cu siguranţă pe langă scatoalcele de rigoare başca bani henţ ar fi dat comanda altui parlit care musai trebuie să se conformeze "normelor"

nu vedeţi că in general picturile din bisericile catolice sunt in acelaşi stil, la fel şi in bisericile răsăritene?
ei bine, o să ziceţi că şi muzica trebuia să se supună aceloraşi rigori cerute de inaltele feţe bisericeşti. nu-i chiar aşa, odată pictezi o biserică şi o inzestrezi cu ţ statuete, pe cand muzica poate fi schimbată.

zice el o bălărie, dar măcar merge cu ea pană in panzele albe

n-aş zice că-s dispus să merg pană-n panzele albe, şi n-aş zice nici că-i bălărie. dacă lucrurile ar fi fost clare nu m-aş mai obosi catuşi de puţin. tocmai asta-i frumos, că nu sunt.

[Ciuhandru]

[quote="colegu"]la vremea respectivă]
Adica tu apreciezi o arta nu in functie de ea insasi ci de contextul ei istoric, Muzica e arta azi, dar pe la 1700 nu era. Devii comic.


[quote="colegu"]asta nu inseamnă]
Asadar, dupa tine, progresul in arta plastica inseamna inventarea unui xerox de picturi sau sculpturi. Devii din ce in ce mai comic.



[quote="colegu"]de-aia imi place muzica de orgă]
Dupa logica asta, ar trebui sa-ti placa si picturile din bisericile catolice - pentru ca sunt facute "a fi vazute in locuri publice pentru o mare varietate de oameni".

[colegu]

am explicat mai sus diferenţa dintre pictura dintr-o biserică şi muzica care se cantă acolo. ca fapt divers, sunt biserici care au "văzut" de la stravinski , hindemith, şí¶nberg pană la bach şi moţart in timp ce au "ascultat" aceeaşi pictură plus (bănuiesc) eventualele retuşuri aduse acesteia.

Adica tu apreciezi o arta nu in functie de ea insasi ci de contextul ei istoric, Muzica e arta azi, dar pe la 1700 nu era. Devii comic.

omul dă titlul de artă diferitelor ocupaţii. şi tot omul poate şi lua acest titlu.
dacă aş fi renunţat la contextul istoric i-aş fi numit pe primii strigători la lună respectiv pe mazgălitorii de caverne artişti, şi fără indoială ei intre ei s-ar fi considerat artişti.
cu siguranţă erau mai artişti intrucat nu cred că erau plătiţi pentru munca lor, ca să nu mai spun că-şi exercitau munca in lipsa privirilor oblăduitoare ale patronilor, criticilor de artă, baştanilor firmelor de licitaţie sau a aristocraţiei.

Asadar, dupa tine, progresul in arta plastica inseamna inventarea unui xerox de picturi sau sculpturi.

exact, şi asta pentru că lucrul manual este considerat artă atata timp cat este unicat, făcătorul a trecut in nefiinţă de cat mai mult timp, iar lucrarea e mult "cantată" de critici.

dacă xeroxul respectiv s-ar inventa, s-ar trezi tot poporul cu picasouri de mii de coco pe toate drumurile, iar investitlul in artă plastică n-ar mai avea niciun sens. şi cred că nici artistul n-ar fi chiar impăcat cu ideea ca arta sa să fie pe toate drumurile(posibil), asta contrar compozitorilor, care-s cu atat mai bazaţi cu cat muzica lor se cantă mai des.

ce-ar fi dacă in fiecare muzeu ai vedea barca lu dante de delacroix sau gioconda lu leonardo? păi intreaga industrie "plastică" s-ar duce de rapă iar interesul economic n-ar prea fi de acord cu acest lucru.

un mare gigel o spus că arta şi ştiinţa vor să fie libere.

o copie fidelă a unei lucrări de artă haili ăprişieitid este considerată mizeră de către specialişti, din fericire muzica se interpretează după partituri trase la xerox şi nicidecum după manuscriusul original.
şi măcar de l-am citi toţi pe ghiote după nişte hartii răpănoase d-acu ceva vreme, başca-n nemţească de atunci.

insă tot trebuie să-mi dai dreptate, ciuhandrule, dacă tot e să fiu comic, măcar recunoaşte că-s mai hazliu decat vacanţa mare, că cu pedechiu bach nu mă pot compara

[AlexN]

Colegule, taica, nu te supara pe mine ca-ti spun asta... dar du-te si te culca mai bine, ca esti obosit rau...

[Ciuhandru]

[quote="colegu"]insă]

Asta fara doar si poate! Recunosc bucuros si sper ca verva sa nu te paraseasca niciodata!

[colegu]

hehe, ce-mi place mie cand se combat ideile cu asemenea argumente.
măcar de le-aş fi ştiut eu pe toate şi tot n-aş risca să demolez un raţionament sau o idee prin expresiile de genul celor de mai sus. mai ales in contextul in care cainele latră caravana trece

dar du-te si te culca mai bine, ca esti obosit rau...

frate, 'i chiar atat de evident?