C.M - nu suntem tampiti sa incercam sa civilizam o societate asa ca ne doare la salam

[nocturna]

minele? pai de teama sa nu se transforme si ale mele in mine de creion de zero.5 am renuntat la ele. acum scriu numa cu stilou si numa cu cerneala albastra sau creon chimic la alegere.

[baixinho©]

nu mai selecta, ma, ca nu mai ai ce sa selectezi ©

da stiulou cu cerneala albastra si creonu chimic vrea?

sper sa nu fi jignit pe nimeni prin continutul acestui post ©

[neatza]

ca sa nu deviem. stimate domnule aiu, perimitetz a va inoportuna siesta de dupamiaz contrebare: deci dvs la ce stabiliment cultural atz vazut asear ce ziceatz catz vazut? cine shtie, poate ca neam culturalizatzionat reciproc da separat. in sperantza ca nu vam deranjat prea tare, va multzumesc anticipat pentru amabilitatetea dea da un raspuns lantrebarea mea. sar'na!

peseu: cum vine asta baixule "minele"? cei asta? eo-ul? insumiul? pa voi nu va urmareshte frun shef, cineva, ca sa va mai dea o sarcina? ca eo deja am tripletz.

[baixinho©]

nu mai selecta, ma, ca nu mai ai ce sa selectezi ©

deci cred ca nu stiu. care nu stiu daca este.

sper sa nu fi jignit pe nimeni prin continutul acestui post ©

[eyewitness]

stimate dle matinal in primu rand io nu ingurgitez masa de pranz in timpu programului de lucru prestabilit de conducerea intreprinderii pierzand astfel o buna ora de munca in loc sa produc subansamblele mult apreciate la esport totusi esofagu meu va multumeste de urare chiar daca tanjeste la neshte beri si neshte mici cu mustar si japoneza cu mac mult. in al doilea rand aseara am avut belete la bugati 2000 pus in scena de un regizor modest da cu mult spirit practic si bun gust, la centrul cultural al sectorului 2 ,pe bdul lacul tei , beneficiind de o invitatie speciala din partea unui prieten scenograf ,autorul unui numar impresionant de piese , atat drame cat si comedii spumante de succes dar si unele incercari nereusite apreciate de unii critici rauvoitori in speta drept incolore si inodore dar care uneori sunt usor asimilate de publicul larg. piesa incepe cu o procesiune , fondul fiind un negru infricosator ,dialoguri anoste si fara substanta la inceput dar vivace si animate ulterior ,cand sirul lung, interminabil de eroi in negru se perinda prin fata spectatorului care se transforma pe parcursul piesei de la o figura obosita,preocupata si pierduta la una luminoasa, zambitoare unde grimasele de bucurie si uneori de extaz predomina. piesa se incheie cu ultimele figuri negre ,uneori razlete care incheie procesiunea ,moment in care spectatorii sunt in extaz zambetele devin hohote si susotelile de la inceputul piesei se transforma in strigate si scalambaieli , euforia generala ducand la acel extaz pe care numai un scenariu bine pus in scena ti-l poate oferi audienta implorand ca o noua procesiune sa reinceapa pelerinajul prin fata ei. piesa se termina in vacarm ,spre dimineata ,spectatorii plecand de multe ori ametiti din sala , aerul diminetii in impactul cu trairile sufletesti din sala de spectacole oferind un peisaj alegoric , de vis...
prietenu meu scenarist, lucreaza acum la o varianta similara unde va inlocui negrul cu galbenu. de abia astept sa o vad pusa in scena.

asta fu si piesa ta ?

[neatza]

Aproape. Decat ca drama fiind, a fost cu lupte shi razboi. Mai intai shi mai intai, a intrat in scena luptatorii nordici, totzi blonzi shi cu bruma pe iei. Multzi. Precum am zis, era doo randur. Pe primu lam loat eu. La prima incercare am crezut ca nea dovedit. Eram, cel putzin din punct de vedere numeric, copleshitz. Am chemat in sprijinu nostru neshte ajutoare mai mici cu uniforme verz ca sa faca drumu mai ushor. La apel a raspuns imediat o armata mica, dar voioasa. Cam patru de fiecare, se facuse paritate de cinci la cinci. Lupta incepe. Vicleni, i-am loat prin invaluire, pe dreapta, in timp ce cu stanga, aprindeam dispuzitivele de fum. Prin ceatza create, am reushit sa deslushim personajele principale ce pareau a fi din armata rusa. Nordicii au fost invinshi, deshi laomomendat, un tradator din randurile noastre ia inshtintzat de prezentza noastra in transhee shi a chemat intariri. Inca trei randuri. Armata rusa se vedea copleshita. Dezorientata, nu mai shrtia de partea cui lupta: cand ne ajuta pe noi sa razbim nordicii, cand ajuta nordicii sa razbeasca inapoi din noi. A trebuit sa apelam la rezervele de fructe exotice pentru a calma spirtele. Un real succes. Batalia a fost reluata cu acelashi avant. Se auzeau comenzi din toate partzile. Fumul incepuse sa ne inece. Fum! Mirosul nea adus aminte de soldatzii cei mititei. A fost deajuns o singura comanda pentru ca inca un regiment sa ne saran ajutor. Cand, deodat... o straina? Cine sa fie? Spioana? Ce cauta ia aici? Mult mai inalta decat totzi, ishi face incet, dar sigur loc pe campul de batalie. Intro fractziune de secunda imi dau seama de pericol, observandui cele doo surate care se ascundeau misheleshte in spatele iei. Un tovarash sare iute oferinduse a se ocupa indeaproape de soarta lor. Mi se rupea sufletul cand vedam cum le stropeshte cu furtunul de apa. Am aflat mai tarziu ca numele lor purta faima aurie a unei cunoscute regiuni din Romania. Pacat! Ritmul alert al luptei cu nordicii, confuzia generata de rushi, nu nea permis sa ne indreptam atentzia spre conatzionalele noastra. Imi asum eshecul. Cu ochin lacrim, opserv rasaritul. Razele soarelui dezvaluie retinelor noastre un morman de mortz. Am invins. O ultima comanda shi ne indreptam spre tancuri. Un zambet zace frant in coltzu gurilor beligerantzilor. A fost o victorie frumoasa. Retragerea ie necesara. Diseara ne mutam frontul, iar odihna este un factor hotarator. Sper ca nu voi dezamagi nici de aceasta data.

[eyewitness]

e clar matinale ca piesa ta fu mult mai alerta si cu variatiuni din cele mai interesante. la mine fu monotona da farmecu si finalu fu cam acelasi. stii cumva ce teatre din bucuresti au in repertoriu piesa ta? sau fu doar o reprezentatie extraordinara?

[neatza]

de asta ziceam ca mam bucurat cam descoperit ca vom vedea reprezentatzia obicinuita. teatrul ie ambulant, iar traseul ie cam haotic. daca ai noroc, il prinz, daca nu... ghinion!

[eyewitness]

azi oricum nu merg la teatru ca cum ies din schimb merg acasa ca am de daracit neshte lana, lenjeria de pat de calcat si sa fac o ciulama de porumbei ca-i place lu predator. poate apuc frun teatru teve la cultural mai spre noapte , macar o sceneta sau telenovela mexicana sa-mi satisfac apetitu cultural inainte de culcare da maine sigur merg la un teatru clasic si ma bate gandu la o piesa scotiana sau irlandeza ...

[Mirela]

buna dimineatza, scuzati intruziunea prin bagare de introducere in seama proletarilor impatimitzi...am intrat numa' sa-l intreb pe nea neatza daca pan' la urma i-a aparut prima de conced disparuta zilele trecute in misiune...
ca io am gasit eri in peislip nejte cifre. si cifrele istea aveau la drapta lor o inscriptiune la care-i zicea halidei pei, da' care halidei pei io nujtu, ca si anume io nu fui in conshed anu' asta. si uite-asa...ma gandii io ca poate o fi picat prima (sau a doua, sau poate chiar a treia) lui la mine pe peislip...in care caz io am cumparat de eri nejte metri de sfoara (din banii de conshed, se intelege) si va dau acu' voo sfoara respectiva, ba chiar o dau la toata tzara, cum ca de restu' de bani fac cinste la care-l tine.
multumesc, servici usor, sar'na!

[neatza]

nu. na aparut. creca sa dus. pe mine ma tzine.

[angus]

shi cu asta consideri tu rezolvata anomalia din slipu Mirelei?!

[eyewitness]

si pe mine...

mirelo dracu te-a pus sa faci invitatii dintr-astea nesabuite? chiar tii cu tot dinadinsu ca 3 generatii de-ale tele de acu incolo sa ne plateasca noua beletele la teatre?

nashico te aciusi in berou ca incepu ploaia in intersectii si iti veni chefu de v-ati ascunselea cu mine ,ai?

[Mirela]

ata ete, neatzo, io am banuit cumca s-a dus, numaieste, da' sa banui io c-o sa ajunga la mine nu credeam. apai in cazu' asta fac asa si dacuincolo, adecatelea io nu ma duc in conshed, altu' se duce, si io primesc prima lui ca s-o cheltui pe sfoara si pe aia care-i tine. apai daca te tzine...buzunaru ma refer, ie-ti o pereche de aripi si zboara matale dis-de-dimineatza pan' la mine in Strainezia de Jos, provincia Francia, regiunea Riviera Franceza, Strada Monpelie numaru' enjpe. care pe tine nu cre'ca te tine...tot buzunaru' vreau sa zic, pentru ca uite prema, nu ie prema, prema ie da-i la mirela.

[angus]

auleo, da ashea lunga sa fie prima netzei de conced, sa sentinza ca elastecu pana la urmashii urmashilor voshtri ca shi moldova?

Initial trimis de eyewitness
nashico te aciusi in berou ca incepu ploaia in intersectii si iti veni chefu de v-ati ascunselea cu mine ,ai?

breh, asta ie de bine, nu? ca daca nu, atunci ba tu, ca io nu recunosc nica.

[neatza]

pai daca muncit? shi nu ierea vorba de prima mea care era ci de prima lu mirela care este. care daca avut bani (prima care va sa zica) sajunge ia pan la mirela asha departe inseamna ca la cat de curva ie (tot prima care va sa zica) so fi incurcat cu cineva bogat shi daia a ajuns asha instarita la onor mirela. deci ca o opservatzie vez cum te portz cu ia ca ezista posibilitatea ca satz fure shi banii pa carei mai ai shi sa se duca cu iele nalta parte. la mine nu cred.

[angus]

deci dupa ce ca ear din ou vorbejti urat cu doamnele plus domnishoarele care este, care nu, nu, ceia ce tziam mai zis shitz repet, ear nu ejti atent. pai daca gasea in slip prima ei personala, care nu ie, nu se mai mira despre dansa shi nu mai dadea sfoara. care ieste. deci prima ta daca ie la ia atunci va sa zica ie tot a ta sau a iei, aceastai intrebarea. casa impacam shi capra shi varza. care cand ie, cand nu ie, unde trebe nu ie shi ie pe te miri unde. care nu ie nici bine da' nici prea rau.

care tomnai ce primii o invitaztie la teatru. va spui maine cumfu, daca suntetz cumintzi.

[eyewitness]

ce piesa nashico? repertoriu international sau autohton ? da-ne si noua detalii despre piesa nu ne lasa sa ni se scurga balele pe tastaturi...

bre, prima e a lu burci asa sa stiti...

[angus]

deci daca te uitz putzin catre incoace dinspre dincolo vedeavei ca nu poate fi decat frantzuzeasca. normal. care mai mult nu pot sa va spui inca. dupe vizionare.

cine ie burci ca io nu iam vazut posturile pa internetu fanclubului. aaa, creca ie patronu unde lucreaza neatza. (a treia incercare nu vo spun, da o shtiu ca un om mare).

shi casa nu las nica nelamurit: deci in intersectzia mea nu ploo. sa fie clar.

[neatza]

pai ultima oara nul chema asha. da mai shtiiii? asta ar fi ulmea. sa aibe iel doo nume shi prima mea! de nu lar mai rabda pamantu!

[eyewitness]

nashico cu piesele astea frantuzesti nu ne-ai dat pe spate. io fusei la o premiera de-i zicea don perinion , o saga acida si fitzoasa si unde m-a costa beletu cat un drum cu avionu sa urmaresc sfoara lu neatza desirata de la slipu mirelei

pai dac-o fi sefu lu neatza atunci stim de unde e sursa de gotci a lu neatza si cine face cafele si vant cu frunza de palmier

[angus]

nu ie bine, totush, nu ie bine/ am ajuns sa nu ne suferim
nici inel de nunta nu ne tzinem/ tralalala paradis sublim...
ca versul din urma nul mai shtiu pe deantregul. vedetz voi legatura intre acest cantecel caremi veni spontan shi dintrodata la auzul celor de mai sus? nici io.

leitar edit dupaia: nu ie la auzul celor de mai sus, dupe cum potz opserva uitandute la ceas, doamne ferejte aiule stai linijtit, ci la cele de mai jos depe pajina anterioara dinainte de asta care este.

[neatza]

care? cine? deci nui ala.
in conluzie, am fost sunat pe telefon (personal) shiam fost chemat la biuroul mobil (vam zis cam iau al patrulea servici, da la asta nu ie sediu, asha ca trebe sa improvizam). deci ma duc ca eja a desfacut dosarele shi nu vreau sa se rasufle toata treaba panajung eo. deci vam urat din nou pa . haipa!

[angus]

neatza creca vrea casa se angajeze la teatru, lam dibuit. ii spusera nejte oameni ca are talent cu caru shi iel o lua de buna. da numa io shtiu ca iel sa duce de fapt tot la nejte beri. pa frigu asta. bine cami adusei aminte sa sting aeru conditzionat. io tresa mai stau o tzara ca la teatru nu te duci cand vrei tu, ci cand vrea ei, nashea?

[eyewitness]

da bre asta ma intreabai si io voi chiar prinserati dor de munca nu mai merjeti si voi la un tatru ,la un ateneu ,o opereta...

hai pa matinale si atentie la dosarele alea...vezi cum le incopciezi...

[baixinho©]

nu mai selecta, ma, ca nu mai ai ce sa selectezi ©

maine incepe festivalu berii. deci e clar ca n-o sa mai fiu in conced. care inca este, ce-i drept.

sper sa nu fi jignit pe nimeni prin continutul acestui post ©

[eyewitness]

neatza carcotasi truditori

si cum deschisei oichii io azi dimineata si contemplam tavanu si scheletele de tzantzari raspanditi pe iel ma gandi sa-mi brevetez inventia "metoda infailibila de matrasit tzantzarii de pe tavan" si sa trimit degraba dosaru la geneva. sa va spui in ce consta metoda ca stiu ca sunteti si voi curiosi.

echipamentu e o bagatela. trebe doar o mica biblioteca cu cateva carti in rest multa dibacie si perspicacitate. deci se ia o carte din biblioteca , preferabil un nelson de mille sau un john grisham ca astia scrie din greu nenica nu se incurca cu mizilicuri gen brosuri sau pamflete ,deci o carte de min 400 grame si preferabil colectia rao ca astia are copertile lucioase semilavabile. nu este indicat humanitas sau nemira ca au copertile mate si nelavabile. deci inarmat cu cartea se calculeaza exact punctul proiectat de tzantzaru aflat pe tavan spre podea printr-o formula simpla de sinus si cosinus . pe aceasta traiectorie se pozitioneaza cartea care trebe sa fie paralela cu tavanu astfel ca vectoru ce pleaca din tzantza la sin de 90 grade sa cada la intersectia diagonalelor cartii . cartea trebe sustinuta pe dedesupt de mana dreapta care musai sa aiba degetele rasfirate astfel ca centrul de greutate al cartii sa fie exact in podul palmei. din aceasta pozitie ,cu o miscare verticala a mainii drepte de jos in sus in stilul impins si nu smucit care are riscu de a schimba traiectoria, deci miscarea bratului se face din deltoid si nu din incheietura mainii, cartea se proiecteaza pe tavan astfel ca biata faptura va fi strivita instanteneu. mare atentie ca dupa impactu cu tavanu cartea revine spre podea datorita fortei gravitationale si deci trebe prinsa acu putandu-se apela si la mana stanga. cu un servetel sau carpa se sterg urmele de hemoglobina de pe coperta cartii iar procesu se poate repeta. de mentionat necesitatea zugravirii tavanului in fiecare an in a doua jumatate a lunii octombrie.

[neatza]

bon dimine evribadi!
care am ajuns la biuro. aici... nimic. linishte, pace, racorica... cuminte de vara de parca nar fi venit toamna. cafea? cah! am beut de dimineatza. pe buda, citind PIF (dar despre asta pe tredu cu lecitina).
La biuro, az nam mai pus imnu (soulfly - jumpdafuckup). am trecut pe ceva mai soft. Covenant. Nici de fumat nam fumat!
daca stau bine sa ma gandesc, asear am fost intr-un local unde am consumat doo beri, shi alea cu greu.
deci? cesentampla? ezista astenie de toamna? mie mie teama! dac am ceva? dacoi fi, cum bine zicea aiu, bolnav?

[eyewitness]

matinale fu ceva ieri in atmosfera de neesplicat ca si io aseara dupa ce terminai trebile si caznele gospodaresti impuse de colega mea de camera imi pusei un pahar de "dos dedos" (two fingers) mexicana de la mama ei de-acasa care merse initial da la a doua tentativa parca era blocata vana de scurgere si nu se prea deschidea supapa. azi bagai nishte musculo pe teava si parca se mai desfunda instalatia si sper ca deseara sa fiu apt pentru un teatru adecvat...

[angus]

de dimineatza langa lac pescaru amator
ishi canta numai pentru iel un cantecel de doooor!

bine ca vam gasit shi az veseli shicu chef de munca. baicseee! cum ien conced? da' tu ce faci la festivalu berii care va fi, afara ca bei nejte beri care potzi shin concediu. sau tun conced nai voe bere?
neatza, fii bun shi tzineman corent anuntzanduma din timp in timp cat timp potzi casa te tzii sa nu fumezi nici otzigare, care nici io dela o vreme. chiar mantereseaza cum muare shi caprele vecinilor.

deci daca shi voi atz recunoscut deschis shi cu mana pe inima fara sa va rushinatz, atuncea pot sa va spui shi io ca la fel fu shi la piesa a frantzuzeasca: in deschidere, inainte de ridicarea cortinei, doar putzin pa fund, ashea de gust nejte bailei pentru femei care a fost cam bun, apoi in paosa dintre acte nitzel jidvei jumate dulce care sec navea terminanduse nemaifiind care nu era. da' numa ashea, de control, casa nu fie minerala goala.