Cred ca au fost mediatizati exagerat (la 3 zile dupa moartea lui Freddie toate posturile de radio din Iasi difuzau cel putin 5 piese pe zi cu Queen... sa nu mai zic ca dadeai cu tunu si nu mai gaseai o caseta cu ei), dar, dupa cum a zis si Hyde, asta nu schimba cu nimic ceea ce-au facut.
I-ati numit mai "digerabili" aici (daca am pricipit ), dar mie muzica lor imi pare foarte complexa uneori, cu schimbari de ritm, interventii corale "a la opera", niste polifonii teribile, si toate facute cu cap


Primele piese ce m-au atras au fost The show must go on si I want to break free.
Nu contest valoarea celorlalti 3 membri ai trupei, dar cred ca Freddie a fost intr-adevar "motorul", "simbolul" si nu May sau Taylor. Avea o voce teribila... unul din putinii vocalisti din aria pop-rock care facea fata unui interpret de opera... Era un bun "aranjor", instrumentist, nu mai discutam ...showman !
Sunt suficiente motive (consider) sa ma faca sa afirm ca era cu o clasa deasupra celorlalti, ca dovada ca lipsa lui nu a putut fi compensata (povestea cu George Michael mi se pare o gluma, in ciuda usoarei asemanari de timbru ---> Somebody to love). Oricare din ceilalti s-ar fi dus, Queen ar fi rezistat, chiar daca n-ar mai fi fost EXACT ACEEASI.
Am citit pe nerasuflate "The show must go on" si, lasand la o parte faptul ca m-a impresionat teribil, este acolo un pasaj care m-a nedumerit, si am sa incerc sa-l reproduc (din memorie).
... La una din petrecerile "monstruase" de pe la jumatatea anilor '80 (cred ca era la Ibiza), un invitat, reporter, il intreaba pe Freddie:
- Este ceva ce-ti lipseste pe lumea asta ?!
-Fericirea... nu am avut parte niciodata de ea !
Aveti idee la ce s-ar fi putut referi ?
In fine, inchei cu precizarea unei melodii de suflet pe care o ascult oricand cu placere si nostalgie: These are the days of our lives
