Si...ieri pe la ora 17 eram la o terasa din piata sfatului si vegetam, respirand un aer atat de curat al Brasovului... zicand ca e un oras 'de vis' (am incheiat citatul). peste 30 de minute aveam sa spun ca nu voi mai calca prea curand in acest oras.
La 17.47 aveam tren. am cautat in trei statii toneta de bilete, toate inchise. ne suim in 4 ca sa ajungem la gara, crezand ca daca nu-s tonete probabil nu-s nici controlori. isn't cute?! but it's wrooong!
cu doua statii inainte de gara, langa mine se strecoara un nene cu burta mare, transpiratie curganda din frunte pana pe peptul paros dezgolit de treningul cu inscrpitia de la nike si insotit de textul "PROSPER", si imi sopteste suav la ureche "biletul sau abonamentul va rog", moment in care, metaforic vorbind, m-am ..... pe mine. Ma uitam la ceilalti, ei se uitau la mine.
- Stiti, incep eu timid cu vocea tremuranda, noi suntem din Bucuresti...
Greseala fatala numarul 1.
- Ah, da? Sunteti toti din Bucuresti? Bun. Vasile, vino ma incoace, ca avem aici de lucru...
- Crhm-crhm, stiti ... avem tren in 3 minute, avem bilete, si nu am gasit toneta deschisa...
Asta a fost greseala fata numarul 2.
- Da, un act care sa demonstreze ca sunteti din Bucuresti.
Ii arat legitimatia de la scoala, carnetul de note nu-l gasesc.
Doi dintre noi nu aveau buletinul.
Ne cere si buletenile, il scot...il arat. Mi-l cere, sa il ia in mana.
Cedez, nu stiu de ce, inca speram sa prindem trenul.
- Da, pai, hai, coboram si merrgem la sectie, daca cooperati prindeti si trenul...
Asta a fost momentul in care i-a sarit tzandara Andreei
Langa gara ne duce in fata unei sectii cu usa inchisa, duminica la ora 17.44.
- Da, trebuie sa vina cineva imediat
- Hai , dom'le scrie alea mai rpd acolo sa prindem trenu'!
Dar el nu, el scria cu incetinatorul asteptand o incurajare de ordin financiar.
In timpul asta tremuram de nervi. In mintea mea il injuram de toate neamurile existente sau nu, pentru ca daca urasc pe lumea asta ceva este smecheria cu burta transpirata a pacalicilor frustrati.
- Stiti, puteti scoate buletinul MEU din buzunarul din spate al pantalonilor dvs.? ESTE PROPRIETATEA MEA PRIVATA SI NU AVETI NICI UN DREPT SA IL DETINETI.
- Ei, haida da, asa-i la voi la Bucuresti, ah? I-auzi Vasile, ce de drepturi are astia de la Bucuresti ...
El inca scria pe picior amenzile...
- Da, o sa va vina proces verbal acasa... Da, ...
- Dom'le, tu nu intelegi?! Pierdem trenu'!!!
- Da, da ce eu sunt masina de scris... daca nu vreti 'sa va platiti' biletu...
- Ba, da asta nu pricepe ca nu exista toneta deschisa si ca suntem turisti?!
- Auzi, don'soara , mie nu-mi vorbesti cu tu ca n-am facut studentia impreuna! sari Vasilica ofuscat.
- Da' care-i problema ta? Vorbea cineva cu tine? La ce studentie ai facut tu, nici o sansa. Taci dracu' si scrie acolo mai repede! continua Andreea
:lol:
- Eu vazand ca mai sunt doo minute pana pleca trenu' si ca scria amenda mea, asteptam sa termine ca sa fug la tren, macar unii dintre noi sa il apuce. Dar el nu. Se opreste brusc, se uita la ceas si isi intinde bratele sfidator in aer...
- Da, o sa platiti 4 milioane fiecare...daca n-ati vrut sa
cooperati...
Asta e momentu in care vena din frunte a Andreei pulseaza isteric Laughing
-Care 4 milioane, dom'le?! Care 4 milioane? Amenda e foarte clar scrisa in hotararea de guvernamant , care banuiesc ca se aplica si in orasu' asta! Ca doar nu au aici regim special cei din Bucuresti, nu? Ah, si va rog sa-mi aratati foaia de parcurs.
(moment in care imi suna telefonul: tatal Alinei)
Ala nu arata nimic.
Eu raspund:
- Alo?
- Gabi, plecati de acolo.
- Da, dar ne-au luat buletinele.
- Nu conteaza, plecati.
Moment in care luam gashca si o luam la picior, oricum trenu' era pierdut.
Aia au inceput sa vocifereze ceva in legatura cu abandonu de buletin, insa au luat-o la picior catre noi prin gara ca sa ne inapoieze buletinele .
Au pastrat doo carnete de note ale celor doua persoane fara buletin la ele.
Andreea:
- Ete nah, ma p*sh pe el de carnet.
Unul dintre cei 4 controlori constata:
- Ia uite, fata desteapta, de la Bucuresti.
In jurul nostru era cerc de t.igani, ca de obicei in fata garii din Brasov.
Noi ne certam cu controlorii si treceau t.iganii cu palarie:
- Lasatz domnii sa plece ca estem fete si baeti frumoase ...
- Haules baules, ce telefon hare aia blonda.
- Hetete la ei, de la bucuresti, toti destepti si frumosi.
Ma suna taica'miu. Sa le cer sa se legitimeze.
Refuza.
Eu insist.
Tot refuza.
- Un act de identitate sau legitimatia de serviciu, va rog?
- Da p-ala de deces nu-l vrei? spuse spiritual Vaslica, amuzat la maxim de tupeul meu. Eu tie nu-ti arat nimic, esti un nimeni.
Notez un nume pe care mi-l zic desi nu vor sa-mi dea alt contact.
Nemultumiti ca nu si-au scos banii de duminica, isi maseaza lasciv burta si pleaca catre o berica, sa-si inece amarul probabil frustrati ca nu le-a iesit afacerea cu aia de la bucuresti Laughing
Da' ce credeti ca Andreea se multumeste cu atat?
- Ba, idiotilor, eu n-am semnat nici o amenda! N-aveti cum sa-mi trimiteti acasa nimic! Probabil nici nu era linia voastra!
Aia urla din fundu' curtii:
- Vii aici si ti-o platesti sau te duci la tribunal, iti iei avocat...
moment in care am pufnit toti in ras.
Si ne-am abtinut din a mai spune ceva.
Scarbele astea burtoase stiu sa fie si simpatice
.
