Folclorul in muzica

[ghionoiul]

Chiar daca Mozart si Beethoven au scris ceva Dansuri / Contradansuri germane, totusi o preocupare serioasa in acest domeniu apare abia in perioada romantismului, impulsionat mai ales de scolile nationale.
Este clar ca folclorul ofera o sursa practic inepuizabila de inspiratie, si depinde doar de maiestria compozitorului sa-i exploateze resursele.
Ca sa il disper pe coleg, o sa incep cu o referire la Brahms si la celebrele sale Dansuri ungare :yD Initial au fost scrise pentru vioara si pian, fiind destinate si dedicate lui Joseph Joachim, violonist ungur, "consilier pe probleme de vioara" al lui Brahms. Probabil ca pe filiera Joachim Brahms a ajuns sa cunoasca binisor folclorul maghiar din care s-a inspirat si in alte lucrari. De mentionat ca Brahms nu citeaza melodii populare existente, cum facuse Liszt in Rapsodii, ci inventeaza melodii noi. Asta nu e neaparat bine sau rau, doar am amintit.
Mai tarziu Brahms a orchestrat cateva din ele, Dvorak a contribuit si el cu vreo 3-4, restul se canta in diverse variante de orchestratie.
Evident, nu avem de a face cu vreo mare capodopera. Dansurile sunt dragute, mai ales primele vreo 9-10 (restul recunosc ca ma cam plictisesc, poate cu exceptia lui 17 si 21, ultimul), unele chiar spectaculoase, fara insa ca sa fie nici o culme a muzicii lui Brahms, nici o super-realizare in materie de prelucrare folclorica.
Ceea ce insa le face, cum spuneam, spectaculoase, este, in cateva cazuri, orchestratia. Am ascultat nenumarate variante interpretative, fiecare dirijor scoate in evidenta cate o nuanta interesanta. Dar cel mai mult mi-a placut varianta integrala a lui Ivan Fischer cu Orchestra festivalului din Budapesta. Cateva dansuri sunt re-orchestrate chiar de Fischer. Apar in orchestra tzambale, precum si niste solouri de vioara in stil lautaresc, cum numai tiganii unguri sunt in stare. Efectul este demential. Karajan iese pur si simplu pe usa din dos de rusine. Sunt momente in care juri ca nu canta o orchestra simfonica, ci orchestra tiganeasca de 100 de lautari din Budapesta (100 tagu budapesti ciganyzenekar) !
Astept referiri si la lucrari de gen mai reusite.

[Alienor]

ghionoiule, :G
La tzanc ai venit cu subiectul asta, promit ca maine incerc sa contribui si eu.

[colegu]

g?sesc fascinant folclorul evreiesc!
kol nidrei-ul lui bruch ?i poemele pe versuri populare evreie?ti sunt lucr?ri absolut interesante in opinia mea..
de apreciat ?i munca lui bartok si-a lui enescu in "culegerea" de folclor romanesc.
stai calm ghionoiule,dac? crezi c? ma disperi afl? c? mi se falfaie.

[ghionoiul]

Eh, trageam si eu nadejdea...
Bartok este dupa parerea mea cel mai mare folclorist din muzica universala. Nascut la Sannicolau Mare, vorbitor de maghiara, romana si germana, Bartok a prapadit multe perechi de incaltari prin vaile si printre dealurile Transilvaniei, prin pusta dunareana, prin satele din Voivodina sau Slovacia, facand munca de culegator de folclor unguresc, romanesc, slovac, bulgaresc, sarb... Cautand in decursul timpului mp3-uri cu Bartok, am gasit listate sub numele lui, alaturi de percutii, celeste si concerte pentru orchestra, cantece populare romanesti autentice, desprinse parca din emisiunea "Tezaur Folcloric", si, bineinteles, cantece unguresti la fel de frumoase si de autentice.
Dincolo de culegerile si prelucrarile de folclor (am mai mentionat undeva cele 6 dansuri romanesti, probabil cea mai cunoscuta prelucrare de folclor romanesc, alaturi de Rapsodia I), Bartok integreaza teme de inspiratie folclorica in lucrarile sale obisnuite, de exemplu un Scherzo alla Bulgarese intr-unul din cvartetele de coarde, cam in stilul Uverturii de concert a lui Enescu.
Tot ca si Enescu, Bartok este un compozitor de anvergura universala, avand multe lucrari ce nu au nici o legatura cu folclorul. De altfel ii gasesc pe cei doi ca fiind personalitati artistice foarte indeaproape inrudite, desi stilurile componistice difera substantial.
In incheiere imi face placere sa-l prind pe colegu' intr-un ofsaid cat roata carului: Enescu nu a facut in viata lui culegere de folclor ! Singurele citate folclorice din toata creatia lui sunt cantecele gen "Am un leu si vreau sa-l beu" sau "Sarba lui Pompieru" din cele doua rapsodii, dar asta nu se cheama culegere de folclor, deoarece asta este folclor orasenesc, pe care Enescu il putea auzi in orice targ mai rasarit gen Botosani. In rest, Enescu, familiarizat de mic copil cu muzica populara, a inventat teme cu caracter folcloric pe care le-a folosit in unele din lucrarile sale de maturitate.

[colegu]

cum zici tu,n-a facut enescu culegere de folclor .nici uvertura pe teme populare romanesti n-a facut,nici sonata pt vioara si pian pe teme populare romanesti..da poate ca nu s-a dus sa culeaga folclor cum culeg eu capsuni..
si in fond ce conteaza ce-a cules si ce n-a cules,conteaza ca a compus fain si asta-i tot,puteau cvartetele pt corzi sa fie traditionale din burkina faso.
dupa mine cel mai adevarat culegator de folclor e wagner! inelul nibelungilor spre exemplu

aaa btw, pentru ofsaid nu se da cartonas rosu.poate galben si lovitura libera
sau esti tot un soi de serea care tine cu dinamo?

[ghionoiul]

Colegule, culegerea de folclor e una, iar a scrie uvertura pe teme in caracter popular romanesc e alta. A culege folclor inseamna a bate coclaurii precum Brailoiu sau Sabin Dragoi. Bineinteles ca n-are nici o treaba cu valoarea muzicii lui Enescu, la urma urmei si Liszt si Wagner au trait bine-mersi fara sa fie culegatori de folclor. Eu doar am vrut sa te prind in ofsaid si te-am prins.
E adevarat ca nu se da rosu pentru ofsaid, da' pentru tine fac o exceptie, poa' sa ma trimita Craciunescu si la divizia Luceafarul generatia '97, merita !

[Alienor]

Se pare ca Bartok n'a fost singur in peregrinarile lui, ci adesea insotit de colegi (Zoltan Kodaly ar fi unul).. Calatoriile lor, in decursul carora au cules folclor ce-a fost mai apoi inserat in compozitii, sunt considerate a fi un moment "fondator".

Din punct de vedere al istoriei muzicii, interesant este ca Bartok vedea in melosul folcloric o respiratie proaspata, o adevarata sansa de renastere a muzicii, prin reinnodarea legaturilor cu radacinile...asta in timp ce, intr-un alt colt al europei, Schoenberg, Webern si altii aflau muzica exact la polul opus - cochetand cu matematica si calculele, in cautare de armonii dodecafonice

[Alienor]

La capitolul folclor / inedit exista foarte mai multe lucrari, ma voi limita pentru moment la a mentiona doua: Rapsodia Romana a lui Liszt si o lucrare pe care n-am ascultat-o (as fi tare curioasa, daca voi o cunoasteti, sa-mi spuneti ceva despre ea) - e vorba despre Roman Ciganfantazia, apartinand lui Gyorgy Cziffra.

[ghionoiul]

Alienor ;-) punct ochit punct lovit cu Schonberg&Webern
Da, Zoltán Kodály (uite, scriu si eu cu diacritice, sa-i fiu pe plac colegului) a fost si el un folclorist remarcabil, chiar daca s-a limitat in principal la folclorul maghiar. Totusi, avand in vedere ca in vremea tineretii lui Ungaria era ceva mai mare, a avut ocazia sa cunoasca si sa culeaga folclor dintr-o arie geografica destul de larga si de o mare diversitate. Astfel, desi nascut la Kecskemét, nu departe de Budapesta, a copilarit practic la Galánta, in Slovacia de azi, de unde s-a inspirat pentru celebrele sale Dansuri din Galánta, cea mai cunoscuta lucrare a sa. Dintre creatiile sale de inspiratie folclorica, trebuie musai amintite variatiunile pe tema cantecului popular "Fí¶lszállott a páva" ("Si-a luat paunul zborul"), cunoscute si sub numele de Variatiunile Paunului precum si Marosszék Táncok - dansuri din Scaunul Muresului (o zona etnografica centrata in jurul Vaii Nirajului), in care razbat, cum e firesc, si inflexiuni ale muzicii populare romanesti.
Daca nu ma inseala memoria, Sabin Dragoi a batut si el muntii in cateva randuri impreuna cu Bartók. In orice caz, ca folcloristi se cunosteau si erau aware unul de munca celuilalt.

[AlexN]

Wagner culegator de folclor???? Mai Colegule, ia-o mai usor, taica!... Uita-te si tu ce scriu Ghionoiul si Alienor, aia inseamna sa culegi folclor!

Muzica lui Wagner are un caracter profund universal, nu este inspirata din vreun folclor anume. Vrei sa-mi spui despre Corul marinarilor din Olandez? Sau poate despre corul tesatoarelor din aceeasi opera? Da, sunt de inspiratie populara, dar mai tarziu nu mai gasesti asa ceva... Te referi poate la librete? Nu mi se pare relevant, s-a inspirat din niste legende medievale pe care le-a retopit in stilul geniului sau inegalabil.

[ghionoiul]

Ahhh, era sa uit ! Una dintre cele mai delicioase confuzii muzicale de care am auzit vreodata se refera la celebrele Melodii lautaresti ale lui Sarasate. Am auzit multi cunoscatori (pseudo- ?) de muzica afirmand foarte siguri pe ei ca Melodiile lui Sarasate "izvorasc din muzica poporului spaniol" bla bla... Si asta numai pentru ca nea Pablo era spaniol...
Orice fraier isi poate da seama ca Melodiile lautaresti suna ungureste pana la Dumnezeu ! Dealtfel sunt chiar inspirate de cantece unguresti, ca sa nu mai zic ca o referire la aceleasi teme melodice se gaseste si printr-o rapsodie ungara de Liszt, nu mai tin minte care. In sfarsit, am ascultat si "originalul": melodia lautareasca initiala, interpretata - se putea altfel ? - de un taraf tiganesc intitulat sugestiv "Cei trei Lakatos".
E distractiv cum unora le suna spaniola chestia asta :-?

[colegu]

""melodii lautaresti" si "muzica poporului spaniol?""

de sarasate am ascultat prea putin,lautaresti de la lautar sau de la lauta(engleza lute) - un soi de chitara?
am ascultat ceva muzica spaniola dedicata chitarii,si nimic nu se compara cu recuredos de la alahambra interpretata de maestrul segovia!
la capitolul chitara spaniolii sunt tatici,cand am reusit o interpretare cat de cat decenta la asturias-ul lui albeniz am dat pe spate 3 gagici(care fie vorba intre noi, habar n-aveau cine e albeniz si ce a compus...si se uitau la mine ca la un jeims hetfild din carpati)
sau concertul madrigal de rodrigo...ca toate concertele lui logic ...
aaa,da ma indoiesc serios ca la muzica asta te refereai tu ))))....

[ghionoiul]

Bun, deci trecand lin de la folclorul maghiar la cel spaniol, observam ca acesta din urma pare a fi cel mai "fotogenic", pentru ca o armata intreaga de compozitori s-au inghesuit sa-l foloseasca pentru a-si colora muzica: Ceaikovski, Rimski-Korsakov, Glinka, Liszt, Bizet, Chabrier, Ravel, Lalo etc. Desi exista cateva realizari notabile - Capriciul spaniol al lui Korsakov sau bijuteria orchestrala a lui Ravel, acestea se mentin totusi in zona "muzicii de ambianta". Cum este si firesc, adevaratele capodopere muzicale inspirate de folclorul spaniol apartin spaniolilor. Colegu a mentionat cateva, eu as mai pomeni si de Manuel de Falla, cu Amorul vrajitor dar mai ales Nopti in gradinile Spaniei.
Interesant mi se pare si genul zarzuella, un fel de opereta, corespondentul spaniol al Singspiel-ului german. Fara a avea pretentia de profunzime sau de capodopera, creatiile genului se remarca prin prospetimea autentica a muzicii. Am ascultat ocazional 2 sau 3 zarzuele de-astea, da' nu ma puneti sa-mi amintesc cine le-a compus sau cum se numeau