n-am inteles: ce vrei sa-mi amintesti, care tehnica, care-s ai tai?
repet: daca ai o nemultumire, daca nu-ti place felul in care vorbesc/glumesc cu tine, poti sa-mi zici direct, n-ar fi nicio problema, pot sa incetez; dar amenintarile (sau ce or fi ele) nu-s pentru mine
Despre faptul ca acceptam si toleram in grupul nostru un nou venit cata vreme ne simtim superiori lui.
asta ai crezut (sau crezi)? mersi, dar ne (ma) dispretuiesti degeaba; vorbim (vorbesc) si glumim (glumesc) fara asemenea judecati stupide
In momentul in care tinde sa se ridice, amintim de "facerea de bine"
poti sa dezvolti? care facere de bine, cine ti-a scos ochii cu binele facut?
Emire, te respect si te apreciez sincer
pai daca ma iau dupa ca ai zis tot tu, am motive sa ma indoiesc; dar nu e important
Iar acest joc psihologic pe care l-am jucat cu tine
sa-ti fie de bine
man, eu iti mai spun un singur lucru si o singura data: relaxeaza-te, nu se foloseste nimeni de tine, nu te dusmaneste nimeni, nu vrea nimeni nimic de le tine, nu pleaca nimeni de la ideea ca e superior tie si ca trebuie "sa-ti cunosti lungul nasului"
nu ne trebuie nici carpe de care sa ne stergem papucii, nu ne trebuie nici autoritati care sa ne dea lectii; ne trebuie oameni de treaba si glumeti, cu care sa stam la taifas si la bascalie nevinovata, si asta nu ne face sa ne simtim nici mai breji, nici mai altfel; daca ceva din vorbele mele te-aq facut sa ai impresia ca ma simt "superior tie", imi pare rau, dar n-am avut aceasta intentie
nu stiu nimic despre tine, nici nu am intentia sa te descos, asa ca uite, un motiv in plus sa nu ma socotesc "superior"; asa ca gata, ajunge (si cu amenintarilee, si cu superioritatile, si cu jocurile psihologice; sau treaba ta, fa ce vrei)
"... deasupra-i cer de stele" si legea morala din mine