marketing shi biserica

[manelesux]

subectu asta l-am scris initzial la filosofie, dar mi-a disparut di-acol, asha ca fac subect nou, dar are legatura cu ce se vorbea acolo:

clientu nu e stapan demultishor. Marketingul modern, altfel numit "marketingul realist", e marketingul care ishi recunoashte obiectivele shi metodele, doar ca nu le face publice. Altfel zis, zicale precum "clientul nostru, stapanul nostru" nu sunt altceva decat reclama, vanzare de atitudine, atragere de simpatii, falsa empatizare cu pubcliul larg. Inauntrul firmei capitaliste, lucrurile stau cu totul altfel. Una sunt tehnicile de marketing public, alta e metamarketingul practicat la modul realist. Daca exista posibilitatea ca clientul sa fie fraierit la modul legal, firma capitalista nu va face nici un compromis...da, se zice ca e vina clientului, ca nu a interpretat corect contractul....insa in foarte multe cazuri clientul tre sa faca juma de facultate de drept ca sa intzeleaga terminologia contractului shi chiar atunci raman termeni suficient de ambigui care cantaresc in acea parte a balantzei in care avocatul e platit mai bine. marketingul clasic cu principiul "satisfacand clientul, creshte profitul' shi toata lumea e multzumita, e un concept care se vinde, dar nu se aplica. Nu se urmareshte ca toata lumea sa fie multzumita, ci ca unii sa fie foarte multzumitzi iar unii sa fie foarte nemultzumitzi. shi nu ma refer nici macar la situatzii de monopol. Dezvaluirea unor astfel de strategii de "pacalire a clientului" pare sa fie unul din dedeubturile recesiunii actuale din State, shi a prabushirii concernelor ca Enron. Marketingul modern nu mai porneshte de la premisa satisfacerii unor nevoi existente, ci de la crearea unor nevoi de satisfacut. Reclame de genul "noua formula cu orizomi a cremei de fatza Y" ar putea fi luate la purecat ca sa se dovedeasca in final ca nu exista, dpdv chimic, nici o "formula cu orizomi". Din pacate, nu exista nici o legislatzie care sa ateste veridicitatea textului unei reclame, ci doar legat de contzinutul politically correct al spoturilor. Marketingul modern este numit pe ici pe colo "marketing placebo".Shi functioneaza a dracului de bine, in lipsa unei legislatzii la nivel mondial. Astfel, nu mai apare nici macar problema furtului, pentru ca totul e legal.


acu, ca sa bat oleaca shi pe topic, biserica nu e fabrica de bani, sectorul ei productiv fiind extrem de precar. Biserica nu face bani prin insashi activitatzile sale, ci prin modul clasic prin care orice organizatzie, profit sau nonprofit, ishi inmultzeshte fondurile, shi anume prin INVESTITZIE. Biserica de la Roma are ce-i drept un tezaur istoric obtzinut mai mult sau mai putzin abuziv, insa majoritatea statelor europene sunt in aceeashi situatzie. Ceea ce se face in prezent cu tezaurul respectiv e pura investitzie, realizata prin companii asociate. Banii care se scot activitatzile bisericeshti nu ajung nici pentru salariile celor de la Vatican. Bun, asta la nivelul catolicismului. E adevarat ca, la ortodocshi, cand am vrut sa ma insor, popa mi-a cerut o taxa de 500.000. In Romania se pare ca teoctistul a organizat un sistem de taxe demn de o piatza alimentara. Taxa de botez, taxa de inmormantare, taxa de binecuvantare(binecuvantarea e un act oficial pe care orice candidat la teologie de anul asta trebuie sa il obtzina de la un serviciu specializat un subordinea teoctistului, contra taxa). Insa, din cate shtiu eu,nici macar in ortodoxismul mondial astfel de taxe nu se prea practica.

Pe ansamblu, mi se pare la moda sa se puna in carca bisericii toate nenorocirile istoriei. Deshi, daca stam sa ne gandim, realizarile shtiintzei au facut mai multe victime decat dogma. Cineva zicea ca cele mai multe victime le-a facut cutzitul shi furculitza, adica bolile cauzate de alimentatzie fiziologic fortzata. Eu ash adauga ca o cauza majoritara a conflictelor la orice nivel, in orice moment al istoriei este proprietatea sau banul. Asta nu inseamna ca sistemul valoric monetar a trebuit desfiintzat, ci doar rafinat. Biserica s-a rafinat enorm in ultima suta de ani shi nu cred ca i se pot reprosha mai multe decat shtiintzei. Argumentul inchizitziei shi a bisericii ca putere de stat istorica e departe de a fi un argument. Fie ca apartzine sau nu bisericii, in toata istoria puterea a ajuns sa abuzeze. shi nu corelat cu forma de organizare, ci cu natura umana. Nu cred ca trebuie invinovatzita biserica mai mult decat omul care a creat-o, omul care incearca sa o desfiintzeze, omul care se foloseshte de ea, sau orice alt soi de om. Ca fiu cumplit de general, oamenii poarta vina, nu anumite forme de organizare a dependentzelor shi puterii. In teorie, comunismul poate functziona la fel de perfect ca capitalismul, creshtinismul ca shi budismul. daca sunt aplicate prost, doar aplicatorii trebuie invinuitzi.

[aphextwinz]

crema aia cu orizomi tot multzumeshte clientu'. clientu' (citeshte omu') de azi nu e interesat de substantza ci de aparentza. daca totul pare ok, atunci shi pentru el e ok. chestia cu multzumirea, depinde de target. daca ai target toata populatzia indiferent de asl atunci o sa-i multzumeshti pe totzi, daca ai doar target urban 19-30 o sa-i multzumeshti doar pe aia, asha ca ce spui tu este valabil doar in cazuri particulare. pentru creme itzi bagi picioarele in barbatzi, moshi, copchii, dar de exemplu in telefonie mobila, tre' sa fii ceva mai atent, ca targetu' ii mai cuprinzator. oricum ideea ca in limita targetului, in caz de concurentza, afirmatzia ramane valabila.

ai idee ce nivel de trai au calugarii catolici (nu ma refer la cei de la noi din tzara)? biserica nu cred sa procure banii respectivi vanzand lumanari. in schimb "investeshte" in enoriashi ca aceshtia sa doneze un ban, un televizor vechi etc. eventual mai doneaza o companie cum spui shi matale, ideea e ca daca ai face un bilantz in-out, mai mult e in decat out (considerand ca n-ar trebui ca binecuvantarea popii sa vina contra cost).

in rest, de acord cu matale, vina esentziala este a omului shi nu a mashinariilor sale, dar a afirma ca orice teorie este buna, doar aplicarea este defectuaza este hazardat. teoriile tot de oameni au fost nascocite. nu cumva au fost nascocite prost? cred ca aici bat in realitate multe din acuzele serioase aduse bisericii/religiei.

[onk]

Manelos sez: "Nu cred ca trebuie invinovatzita biserica mai mult decat omul care a creat-o, omul care incearca sa o desfiintzeze, omul care se foloseshte de ea, sau orice alt soi de om. Ca sa fiu cumplit de general, oamenii poarta vina, nu anumite forme de organizare a dependentzelor shi puterii."

si io zic: dak religia este un basm, o poveste menita sa subjuge vointa si sa macine averea credulilor, mare putere de convingere are. deci marketerii religiosi ai vremurilor initiale foarte priceputi in manipulare psihica fura ei.
problema mea cu citatul din tine ar fi ca nu inteleg ceva, si cand nu inteleg, intreb. deci, unde ai vedea tu delimitarea biserica/om in acest thread, unde se despart oamenii de formele de organizare a puterii, adik nu inteleg, de ce nu zici "nu oamenii in general, vina o poarta atat oamenii care cred pana la dependentza in alti oameni care le inoculeaza ... ce? frica si ideea rasplatei....ulterioare."?

"Nu cred ca trebuie invinovatzita biserica ".... ce e biserica aici? institutia? cladirea? religia?


si zic iar: dak religia nu e un basm, ci o realitate, si biserica e religie, trebuie impuscatzi preotii taxatori. ai satz spui ceva: un copil, de altfel cumplit de imbecil si de enervant se duce la manastire la magazinul de "suveniruri" si intreaba: iconitele sunt cu Doamne-Doamne? adica sfinte? si adica bisericesti? etc... "-Da" la care el, victorios: "-Pai daca e asa, de ce le dati oamenilor pe bani...?" fiasco, si copilu ramane fara raspuns. asta era pentru variatie.

marketing....da, biserica vinde... ce? iluzii? biserica raspunde principalelor necesitati umane de a arunca povara nereusitelor asupra cuiva.. care e mai dificil de tras la raspundere. sau ma mai gandesc asupra fenomenului... "mie mi-e greu, da sunt cinstit, tie ti-e bine da nu esti etic...las' ca pe lumea ailalta voi birui asupra ta..." si nu stiu cum sa o numesc.
cert e ca, biserica, institutional vorbind, se bazeaza foarte bine pe niste lucruri sine qua non, printre care si speranta, (ma duc la biserica sa ma rog, altceva nu ma mai poate ajuta in problema asta....)

ideea mesajului am pierdut-o intre timp, mesajul e refacut, netu sucks sper sa gasesc timp sa ma mai gandesc

[gaga]

Initial trimis de manelesux
Deshi, daca stam sa ne gandim, realizarile shtiintzei au facut mai multe victime decat dogma.

Inainte de a comenta trebuie sa remarc punctul pe care l-ai pus pe "i", pentru ca si stiinta si biserica is o creatie a omului. Care a facut mai mult rau? Asta, sincer nu cred ca poti pune in vreo balanta. Pentru ca biserica a omorat si cu ajutorul stiintei, dar a omorat si psihic, indoctrinand. Si uciderea spiritului, dupa parerea mea e mai de infierat decat cea fizica... daca te referi strict fizic, la numarul de morti, probabil ca au murit mai multi la hiroshima si nagasaki decat sub teroarea inchizitiei. Dar nu poti pune matale in balanta pentru ca nu poti cantari suferinta celor morti intr-un mod si al celor morti in altul.
Cam asta voiam sa zic, adica ai dreptate DAR nu cantari, deja punand in balanta devii matale un dogmatic.
Cat despre avansarea bisericii.. shure, you have right: acuma popii canta la microfon si au ochelari polaroid. Ca la ortodocsi biserica e tot ca pe vremea lu' mamaie. Da, lasa mai multa libertate, asta e avansare? O fi...

[curly]

m-sux nu cantarea nimic,contoriza atata tot!probabil si din cauza(sau "datorita",nu stiu cum e mai bine in cazul asta) profesiei are aplecare catre cifre.....cum doar le expune intr-o ipoteza si nu emite nici judecata de valoare pe baza ei,dumneata,Dana,te certi singura!

altfel,mai are dreptate si cand spune ca in orice intelegere exista un shmeker si un fraier!cu exceptia liberalitatilor---donatii,legate si depozitul propriu-zis---orice alt contract juridic se supune d.p.d.v. etic regulii de mai sus

[manelesux]

afexule, preotzii catolici nu sunt ca facultatea cu taxa. Nu se autogestioneaza din venituri obtzinute la nivel local. Bani exista o gramada in biserica catolica, dar nu sunt primitzi de la oameni, ci vin din investitzii grase de tot, in imobiliare shi alte alea, episcopu de care tzine satul meu a cumparat chiar actziuni Microsoft. Prin dobanzi de la Banca Vaticanului shi alte astfel de investitzii se obtzine nivelul de trai al preotzilor catolici, pana la cel mai scazut rang. Nici un preot catolic nu ishi ia salariu dupa catzi bani a facut in biserica lui. Exista o cotizatzie anuala a tuturor celor inscrishi la o biserica, care serveshte cand e vorba de unele reparatzii, vopsit biserica, cumparat microfoane shi boxe, etc. E posibil ca ortodocshii sa fie altfel organizatzi, poate asta e shi motivul pentru care pun taxe pe orice. Conducerea la varf, in Grecia, la Moscova shi nu mai shtiu unde, am impresia ca e destul de scindata shi fiecare zona se autogestioneaza. banuiesc.

n-am zis ca orice teorie e buna dar aplicata prost. zic doar ca unele religii, shi in special creshtinismul, au oferit teorii perfect sanatoase, invinuite pe seama unor aplicatzii ratate, nici macar generalizate.

Dana, nu te amagi cu libertatea spiritului. Nu exista asha ceva, sau exista peste tot, dupa cum vezi apa din pahar. Shtiintza ofera dogme care pot fi perfect ratate. Doar ca e mai moderna, mai funny shi credibilitatea pare sa stea in modernitate, nicidecum in mesaj.

[aphextwinz]

nu shtiu cat din banii bisericii catolice sunt investitzii, cat sunt altceva, dar ca idee, faptul ca biserica ia bani din buzunarul unui om (fie el enoriash sau nu) suna putred: no money, no redemption - bleah

teorii perfect sanatoase? in creshtinism, singurul aspect sanatos in genere (nu pot spune perfect sanatos) este cel moral. din celelalte aspecte, chiar shi in teorie s-a ajuns de multe ori la absurd - vezi teoria creatzionista shi alte imbecilitatzi care acum se lupta se le ridice la rang de shtiintza daca nu cumva or fi reushit

pentru libertatea spiritului, citeshte putzin despre religia shi spiritualitatea indiei, chinei, ceylon-ului shi a altor state orientale.

shtiintza e moderna? lol, mi-l imaginez pe arhimede in blugi shi in tricou cu banner. shtiintza moderna este greu de descifrat, asha ca nu cred ca mesajul shtiiintzei se poate compara cu mesajul unei religii. aplicatziile lor poate, ca se compara gsmu', termopanu' shi teflonu' cu luptele din bosnia shi excursiile in strainatate prin biserica (cica pelerinaje - lol). dpdv al shtiintzei, chiar daca vorbim despre nishte mesaje "moderne" shi la "moda" (de exemplu, ca spatziultimp este discret), acestea nu se adreseaza masei (cum se adreseaza cele religioase) shi mai mult, spre deosebire de religie, unde scopul cunoashterii este stabilit, in shtiintza nu exista astfel de bariere, shi este un haos epistemologic, teoriile se nasc, se lupta intre ele shi mor.

[gaga]

Curly, nu ma cert, este vorba de o dilema pe care chiar ieri incepusem sa o discut cu as xxl si anume (e oarecum legat si de ceea ce mi-a zis manelesux). Este evident ca dogmele au izvorat (fie religioase au ba) din nevoia de a disciplina masele, indoctrinarea fiind o datorie chiar a bisericii. De ce sa privesti peste gard? Legat de asta si de exemplele lui afex (stiinta vs religie) intrebarea, dilema era: ai alegerea de a fi un corect furnicutz sub tutela ideilor/bisericii/whatever sau te poti indrepta catre acea libertate pe care m-sux nu o intelege, de a fi deschis, de a fi vesnicul curios invatzand continuu.
Aici s-a poticnit alegerea (in discutia cu as) pt. ca libertatea genereaza haos, vezi chiar cazul indiei, tibetului, ma rog ce a mai enumerat afex ca model de tara spirituala. Iar dogmele (oricare) genereaza ordine si disciplina
Si iar revenim la balanta, ce alegi? Si pana acum nu am gasit decat raspunsuri demagoge: sa fii liber in tara furnicutzilor
Daaar... atunci ar trebui sa inceteze sa te revolte prostia din jur.
Ma rog, aceasta poate deveni o divagatie fara final, voiam doar ca si cretzu si manelos sa inteleaga pseudoproblema mea.

vin din investitzii grase de tot, in imobiliare shi alte alea, episcopu de care tzine satul meu a cumparat chiar actziuni Microsoft

Nu pot sa ma abtin: m-sux esti mercantil. Asta afirm. Dar acu' spune cu mana pe inima: ESTI MASON?

[manelesux]

Dana, mama, recunosc, mason sunt shi ca orice mason care se respecta incerc sa pastrez lumina shi imaginea despre masonerie despre care unii dintre voi paretzi sa avetzi o crunta nevoie de a o crede.

Pe de alta parte, nefiind un creshtin care se respecta, imi permit sa incerc sa luminez unele kestii in ce priveshte zona asta.

Danutzo, veshnicul curios este o aberatzie in care ai nevoie sa crezi asha cum mosh ion roata credea in Unire, Libertatea spiritului pare sa fie un concept la fel de dogmatic ca cea mai crunta religie shi tzine ocupatzi forumishtii asha cum hiphopul tzine ocupatzi hotzii de buzunare, ori cum creshtinismul tzine in frau unele persoane mai sarace cu duhul, ori cum warcraftu ma tzine ocupat pe mine. Ce o sa te faci cand nu o sa mai fie la moda "libertatea spiritului"? pana la urma banuiesc ca shi tu conshtientizezi demagogia care se ascunde in spatele acestui concept.

afex, nu intra in randul celor care au impresia ca preotzii sunt mai aproape de Dumnezeu decat noi shi, prin urmare, nu au nevoie de mancare. Asha cum tzie tzi se mai reseteaza calculatoru cand dai cu genunkiu in buton, asha shi preotul mai scapa o laba. Pana la urma e o problema de barna shi de pai, in variatele forme pe care acestea le iau. E normal ca orice biserica, ca orice organizatzie sa se intretzina din banii celor care o sustzin, ca popa nu se hraneshte cu har divin shi nici biserica nu se vopseshte singura. Ca ortodoxismul romanesc a devenit o afacere, cred cu tarie ca e o exceptzie. In final, e bine de retzinut ideea ca in catolicism taxele sunt optzionale, shi au trecut ceva ani de cand mantuirea se dadea contra chitantza. In prezent se incurajeaza relatzia individuala cu dumnezeu, probabil realizatzi ca preotzii participa la inmormantarile shi casatoriile unor oameni care n-au vazut biserica in viatza lor.

arhimede e arhimede tocmai pentru ca cei ca el erau atat de rari incat ajungeau vestitzi in toate zarile. Nu am zis ca shtiintza e moderna, am zis doar ca shtiintza e supralicitata in vremurile moderne. Remarc in Romania un fashion care exista in anii 40-50 in America, fashion care a dus shi la aparitzia SFului shi la crearea aberatziei care se numeshte Biserica Scientologica, shi la filme cu Stan shi BRan shi pilula pozitronica care il facea pe Bran slab shi pe Stan gras. Aceeashi problema care a dus la inventarea "cremei cu orizomi in laboratoarele secrete ale Oriflameului". Intre un om care crede in morala creshtina shi unul care crede ca orizomii shi Gerovitalu ofera nemurirea, am prostul obicei de a ragai oua stricate in fatza celui de-al doilea. Insa nu cred ca se poate nega modernitatea gerovitalului shi ideea ca morala creshtina e considerata depashita pentru ca nu ofera "libertatea spiritului" pe care romanu, in lipsa de alte libertatzi, se convinge ca o are.

teorii parfect sanatoase: morala e miezu creshtinismului. teoria creatzionista este povestita in Tora evreiasca shi, prin urmare, in vekiul Testament. Creshtinismul se defineshte prin cei care cred in invatzatura lui Isus, adica in Noul Testament, relativ contradictoriu cu invatzatura mult mai violenta a lui Moise. Evreii au inventat creatzionismul shi au batut apa in piua pe seama lui. Isus a vorbit despre creatzionism foarte lacunar, cu multe simboluri ambigue shi departe de precizia cu care evreii incercau sa calculeze care sunt cele 7 zile ale creatziei. Practic, Isus a ignorat explicatziile pe acest domeniu, insistand pe morala care defineshte nucleul creshtinismului. Deci morala creshtina nu e una din putzinele teorii sanatoase, ci e TEORIA. Restul sunt speculatzii shi hermeneutica relativa. La urma urmei nici evolutzionismul lui Darwin nu e mai breaz, tzin minte ca pe la inceputul secolului marea shi deshteapta SHTIINTZA inainta ideea ca omu se trage din salamandra fara sa mai treaca pe la maimutza. Chiar ma mir ca nu a prins ideea, ce-i drept aia a lu Darwin era mai de bun simtz. Shi totushi Darwin nu a fost capabil sa defineasca cauzalitatea mutatziei care sta la baza evolutzionismului sau. A aratat doar ca o populatzie nonmutata imbatraneshte shi moare in final, a aratat ca mutatziile sunt evenimente periodice, dar nu a fost in stare sa spuna ce anume le cauzeaza. Lipsa cauzalitatzilor shi supralicitarea unor termeni cu definitzii circulare precum "aleator, noroc, ghinion" se contrazice cu ideea universal acceptata ca orice fum iese dintr-un foc. Ash spune ca evolutzionismul scartzaie la fel de nasol ca shi creatzionismul shi ca cel mai probabil raspunsul se afla undeva la mijloc. Insa darwinismul e modern shi nu ne e rushine cu el, pentru ca e "shtiintzific". In final, shtiintza e tot inventzia oamenilor, dar in ea tindem sa credem mai tare decat in cealalta inventzie a oamenilor, Dumnezeu. De ce? Probabil ca shtiintza ne da de mancare shi ceea ce conteaza azi e sa ragaim. Cand e vorba de spirit, durutu in pula e ridicat la rangul de arta..."moderna"(vezi bibliografia:Henry Miller) ori la rangul de "libertate".

Religii asiatice. Aflai io din cartzi ca Buda, dupa ce le-a povestit unor gighimei cum e cu abstinentza, a mers la un kef unde a mancat pana a facut incurcatura de matze aka hernie shi a crapat pe loc. Gurile rele zic ca avea shi ciroza. Diferentza intre religiile asiatice shi creshtinism e ca primele nu au fost capabile sa dea un exemplu. Nu consider totushi ca asta le desfiintzeaza morala, asha cum nici un preot pedofil, ori chiar un labagiu nevinovat in sutana nu desfiintzeaza creshtinismul. Alta diferentza e ca libertatea spirituala asiatica se obtzine prin restrangerea cumplita a nevoilor fiziologice. Pune-o pe Dana sa nu bea bere o saptamana intreaga, shi o sa vezi daca spiritul incepe sa falfaie din coaie. Creshtinismul realizeaza ca nu potzi pretinde de la un purtator de ficat sa nu manance slanina shi se straduie cu timiditate sa ofere o minima disciplina digestiva. Sunt curios catzi dintre tinerii care cocheteaza cu teologia asiatica (o alta moda prin partzile noastre) sunt capabili sa urmeze disciplina impusa de aceasta. Nu cred ca are rost sa ne gandim la libertatea spirituala asiatica inainte sa fim capabili sa-i facem fatza celei creshtine. In plus, ierbivorele deshi traiesc mai mult, sunt, de regula mai proaste decat carnivorele. Cred ca e destul sa ne uitam la nivelul tehnologic, educatzional shi cultural al indiei, ceylonului, etc., ca sa ne lamurim unde i-a dus "libertatea spiritului". Nu-mi argumenta cu poezia shi pictura asiatica, pentru ca cele cateva milioane de cershetori ai Indiei habar n-au cine e Tagore. Japonia e o exceptzie atat de evidenta, incat regula mi se pare ca sare in ochi. Iar Japonia e tzara care a inglobat cele mai multe idei nonasiatice.

cat despre teflon shi spatziu/timp, mi se pare perfect dezirabil ca biserica sa se adreseze maselor. Nu potzi pretinde de la Mosh Ion Roata sa se apuce de facultate. Exista oameni care se nasc in conditzii shi intr-un mediu din care nu-i potzi scoate nici cu macaraua. Sunt tzarani care, ca mentalitate, nu sunt departe de o vaca. Ce facem cu aceshtia? Sunt ei vinovatzi ca nu au educatzia necesara sa priceapa ce e teflonu shi spatziutimpu? Shtiintza costa bani. Un om care traieshte din muls vaci nu o sa adune in viatza lui bani de un televizor. Biserica vine in casa la el shi ii ofera cateva principii dupa care sa-shi ghideze viatza. Nu conteaza ca el nu pricepe simbolistica. Daca el shi-l inkipuie pe dumnezeu un mosh cu toiag din care ies fulgere daca fura, foarte bine. Probabil e shocant faptul ca, la mine la tzara, nimeni nu ishi inkuie casa, nici macar cand pleaca de acasa. E drept, nu e mare lucru de furat, dar sunt totushi persoane care au mai mult decat altele. Ceea ce ii opreshte pe aceshti oameni simpli sa dea buzna in casa vecinului nu e nicidecum postul de politzie de la 20 de km distantza, ci biserica shi frica de un dumnezeu foarte vag definit in mintea lor. Aceshti tzarani sunt animale tzinute in frau de biserica shi canalizate pe domeniile pe care sunt capabili sa devina constructivi. Intre shtiintza shi aceshti oameni sunt ani lumina. In acest sens, religia cu shtiintza mi se par perfect complementare, nu cred ca vreuna ar functziona fara cealalta. Evident, ambele pot scapa de sub control shi sa creeze efecte dezastruoase. Dar nicidecum nu e una mai predispusa decat cealalta.

in final, Dana, da, sunt mercantil shi ma vand scump. Dar sunt scutit de TVA ca painea calda.

[aphextwinz]

dintr-un anumit punct de vedere, un preot este ca un cershetor care canta in metrou, el imi ofera o urare de anu' nou / craciun / pashti / luni dimineatza cand merg la serviciu pentru infima suma de 1000 de lei. dpdv creshtin, stimez mult mai mult oameni religioshi care construiesc (in timpul lor liber, shi fara nici-un ban!) o shcoala, un adapost un stuff ptr copchii decat preotzii. shtiu shi preotzi care au astfel de initziative dar sunt rari. eu vorbesc de invatzatura aia din noul testament, shi care acum avem un neologism pentu ea: filantropie, sau sa-tz dau cu un aforism citat aproximativ din nice care nu suna a aforism nicean: cel mai inaltzator sentiment care il poate avea omul este sa-i iubeasca pe oameni de dragul lui dumnezeu. adica, sa rezum, nu ma impresioneaza argumentul "trebuie sa cashtige shi ei un ban" caci posibilitatzi de cashtig exista, ma dezgusta faptul ca pana shi mantuirea poate ajunge de vanzare atunci cand e simplu (nu neaparat shi comod) sa cultivi un cartof in curtea manastirii sau sa-tz iei actziuni la microsoft.

creshtinismul ca orice religie care se respecta are nevoie de o cosmogonie care sa il defineasca pe dumnezeu shi pe noi ca creatzie a sa, daca nu are una proprie, trebuie sa preia una, ashadar gresheshti reducand creshtinismul la noul testament. nu cred ca vreo biserica creshtina neaga vechiul testament, dimpotriva il apara, ashadar vechiul testament este o carte sfanta shi a creshtinismului (cele zece porunci sunt enuntzate in vechiul testament), deci creatzionismul nu este doar o nascocire a evreilor. imi aduc aminte de perioade din evul mediu (creshtin) in care data era ceva de genul: anul 5xyz de la facerea lumii. de asemenea galilei, bruno, leibniz shi altzii shi-au confruntat opinile eretice cu dogmele creshtine nu cu cele iudaice. iar daca tot vorbeshti de creshtinism shi in ce consta teoria sa, imi repet o idee pe care am postat-o mai demult: multe din conceptele fundamentale creshtine: satana, rai, iad etc provin din zoroastrism shi au fost "insamantzate" intai in iudaism cu ocazia "eliberarii" evreilor de sub babilonieni de catre persanii lui cyrus (mi se pare ca e shi pomenita shi in vechiul testament faza asta), shi dupa aia preluata in creshtinism.

evolutzionismul cum il descrii tu este cel persiflat, nu cel real. ideile de baza ale evolutzionismului sunt: a) indivizii au un pattern genetic persistent in timp b) mutatziile genetice sunt produse ca urmare a adaptarii indivizilor. gresheshti daca priveshti evolutzia ca un progres (de ex: salamandra -> om), ea este doar un proces de adaptare. singura scartzaiala evolutzionista este lipsa fosilelor. legatura dintre miller shi controversele dintre shtiintza shi biserica o pun pe seama unei frustrari, dar sa nu divagam.

libertatea spirituala nu se poate obtzine altfel decat prin abstinentza la nivel fiziologic (in creshtinism shi in mahomedanism exista conceptul de post). tu vorbeshti de orientalismele aplicate in occident shi consumate ca nishte exotisme, eu vorbesc de cele autentice, locale, la cele la care nu avem acces datorita structurii noastre psihice. fii serios, un occidental nu va putea sa renuntze la individualismul shi nihilismul atat de comod, nu va reushi sa renuntze la eul sau, la material (sau la bere) pentru mantuirea sa spirituala. creshtinismul nu te face mai deshtept, daca occidentalii sunt mai dezvoltatzi decat orientalii este pentru ca aici conflictele au fost mai dese, shi a existat interes pentru productzie/research. eventual potzi lauda creshtinismul pentru ca provocat atatea disensiuni shi astfel a adus progresul tehnologic care ii separa pe europeni de marea majoritatate a asiaticilor. cum nici indienii nu shtiu cine e tagore, nici romanii de pe strada nu au auzit de vulcanescu sau de alte personaje care nu sunt mediatizate. cultura shi deshtepaciunea occidentalului de rand tzin de mass-media nicidecum de iq, shcoala sau altceva. dupa cum vezi shcoala in occident tzine sa sa transforme in ceva de genul: sport+aritmetica+cultura civica. in rest, god is in the tv.

exact, biserica se adreseaza maselor, shtiintza nu. ashadar nu vad de ce se revolta oamenii religioshi impotriva "dogmelor shtiintzei", nu este acelashi target, iar "dogmele shtiintzei" apar asha cum sunt datorita diletantismului cu care shtiintza este privita de catre a) popii shi teologii care n-au altceva mai bun de facut decat sa-shi atace ideologic inamicu #1 b) copchii shi adolescentzii care au citit mai mult sf decat poveshti nemuritoare shi joaca tot felu de jocuri video shi au vazut de 16 ori star wars shi de 8 ori indiana jones.

btw, shi pe mine ma tzine warcraftu ocupat destul de mult timp, dar mai mult shi mai captivant mi se pare morrowind: daca-l joci e shi acolo o poveste religioasa

[manelesux]

dintr-un alt anumit punct de vedere, un preot este ca un cantaretz sau un actor. Care e diferentza intre cershetori shi cantaretzi? Ca cantaretzii au contracte legale shi efecte speciale pe scena. Deci i-ash baga pe preotzi in categoria cataretzilor, nicidecum a cershetorilor. Eu nu am intalnit in viatza mea un preot care sa imi ceara bani....ba, am vazut la emisiunea lui Isopescu un tzigan care shi-a facut haine de preot shi un afish pe care scria ca vrea fonduri pentru construirea unei manastiri care nu exista. Bani am dat de cate ori am avut kef de dat shi nu i-am dat ca sa am garantzia mantuirii. I-am dat cred din acelashi motiv pentru care l-ai bagat tu pe Frozen la concert. Repet, ma limitez la mediul catolic cu care sunt familiar. la voi la bukale multe lucruri sunt strambe shi cred ca e vina bucureshtenilor nu a religiei.

kestia cu atacul e perfect reciproca. Popii ataca "dogma shtiintzifica", shtiintza ataca "dogma religioasa". ambii pentru ca nu au altceva mai bun de facut decat sa-shi atace ideologic inamicu. Asha cum shtiintza e vazuta din plop de cei care joaca star wars, asha religia este vazuta din plop, culmea, poate chiar de aceiashi. Shtiintza a cazut in penibil macar de atatea ori de cate ori a cazut shi religia. Nici una nu e mai breaza decat cealalta shi ceea ce propuneam eu e singura stare in care cele doua au functzionat: complementaritatea in adresabilitatea la public, plus unele idei de inalt abstractism care tind sa convearga(infinitu, etc.)

pai io ce dracu ziceam de cei care cocheteaza cu religiile asiatice? Tocma faptul ca structura psihica nu le permite sa puna degetu pe ideologia cu pricina in primul rand pentru ca o neaga pe cea creshtina, mult mai toleranta shi mai putzin restrictiva. Un om care nu e in stare sa tzina un post nu o sa fie in stare nici sa se hraneasca o viatza cu boabe de grau shi frunza de brusture.
Creshtinismu itzi spune ce nu ai voie sa faci shi in rest potzi face orice. Religiile asiatice itzi spun ce anume trebuie sa faci shi nu ai voie sa faci nimic altceva. Insa tre sa recunoshti ca prin partzile noastre sunt o gramada de putzoi (nu numai de la bivolaru incoace), care au prins pe Buda de **** shi urla sus shi tare ca creshtinismul le reteaza din "libertatea spiritului". Mass-media nu a coborat din ceruri. O societate care a fost capabila sa implementeze un sistem de informare in masa, fie el internet sau televiziune consider ca este superioara uneia care nu a fost capabila sa asigure un dram de serviciu educatzional. In romania orice roman care a facut 12 clase a auzit de vulcanescu, chiar daca-shi aminteshte prin ceatza.Aproape jumatate din populatzia Indiei traieshte aproape din cershit, iar la analfabetzi cred ca e cea mai mare densitate din lume. ei nu au NICI O SHANSA sa shtie cum se scrie macar numele lui Tagore.

adaptarea indivizilor nu a fost definita. Adica daca io locuiesc la munte o sa-mi creasca aripi? Mutatzia genetica / adaptarea genetica are o cauzalitate care nu tzine de dorintza indivizilor. mutatzie, adaptare, evolutzie...ajungi destul de repede sa remarci circularitatea definitziilor. Toate se definesc una pe alta, nu a fost insa definit un concept primordial de la care sa porneasca deductzia.
legatura cu miller o potzi pune pe seama unei frustrari. a lui miller.

cosmogoniile nu sunt inventzia religiilor. E nevoia logica a oricarei filozofii, a oricarui sistem formal cu pretentzii logice, de a preciza AXIOMA. Evolutzionismul a fugit ca de dracu de definirea unei axiome....aici intra shi problema cu fosilele shi multe altele. Creatzionismul nu este apanajul creshtinismului. El a fost folosit de creshtinismu in aceeashi masura in care a fost folosit shi de alte religii. Scandalurile cu galilei et co. sunt doar cele dupa care s-au facut mai multe filme, pentru ca a fost mai degraba un scandal politic decat o demonstratzie religioasa. A trecut vremea de cand cosmogoniile sunt luate mot-a-mot de religiile care le-au construit. In ziua de azi cele 7 zile sunt ere geologice, lutul reprezinta hidrocarburile, Diavolul reprezinta entropia, etc. Trebuie sa avem totushi bunul simtz sa remarcam ca cosmogoniile au fost definite acum cateva mii de ani, in care in ruptul capului nu se putea scrie in Biblie cuvinte ca "entropie, hidrocarburi". Acu o sa zicem ca Isus avea ceva impotriva shtiintzei pentru ca nu le-a dat evreilor avionu?

creshtinismu nu neaga ca exista mari opozitzii de idei intre Noul shi Vechiul Testament. E universal acceptata diferentza de atitudine intre legea lui Moise shi invatzatura lui Isus. Se accentueaza chiar rolul de revolutzie al nashterii lui Isus. Vechiul Testament este doar un capitol dintr-o carte de istorie. Biblia prezinta o evolutzie de mentalitatzi sociale, nu un set consistent deductiv. In final, principiile propuse pentru timpurile noi raman cele "revizuite" in Noul Testament.


morrowindu il joc dupa ce termin serious sam.

[gaga]

scuze de intarziere, o sa-mi iau net acas pt. robi special.

Manelos:

Infieram mercantilismul dumitale tocmai datorita nemercantilismului, trist dar adevarat, care ma caracterizeaza, comparatia dumitale cu mos ion roata ti-as zice unde sa ti-o introduci daca respectivul nu ar fi fost un dragalash visator. Si daca iei ca atare ceea ce am spus, adica “you believeâ€Â

[aphextwinz]

msux,

cantaretzu' spre deosebire de preot (pretinde ca) vinde arta. prea putzini popi chiar fac o arta din predica/rugaciunea lor. sunt cershetorii care nu cer bani, ishi atarna un carton pe ei shi merg prin orash sa smulga o lacrima, un leu. la fel, daca te vei plimba (cel putzin prin bucureshti) ai sa vezi calugari cu cartonu' cerand (nu verbal!) un ban ptr nush' ce manastire. vorbind acum de mediu catolic, nu shtiu conditziile actuale, dar din istorie shtiu ca unul din motivele ptr care evul mediu era cunoscut ca "dark age" au fost abuzurile bisericii catolice. clerul constituia autoritatea, shi pe langa faptul ca vindeau relicve false shi oase de animale pe post de oase de sfintzi, aveau taxe pentru inmormantari shi datorita pozitziei lor, mareau taxa existenta pe care oamenii o plateau nobilimii cu catziva ducatzi. papa clement al VI-lea traia in lux princiar shi nu cred ca a fost singurul. shi aici este vorba de frantza, germania, italia shi de biserica catolica shi nu de bucureshti shi de biserica ortodoxa, shi am pomenit doar de aspecte strict financiare, caci altfel popii in evul mediu (fie ei shi catolici) erau coruptzi din orice punct de vedere, de altfel erau oameni obishnuitzi imbracatzi ca popi.

cred ca atacul nu este reciproc, savantzii au ce face: shtiintza progreseaza (incet ce-i drept, dar o face), teologia nu prea progreseaza decat adaptandu-shi valorile cu descoperirile shtiintzifice shi desacralizandu-shi miturile fundamentale. asha ca sincer cred ca teologii sunt ai mai frecatori de menta. exista o complementaritate a lor, dar de obicei echilibrul se clatina cand se mai zdruncina cate un canon/dogma bisericeasca (vezi problema clonarii).

te insheli, religiile asiatice nu te obliga cu mult mai mult decat o face creshtinismul. diferentza e ca la noi (occidentalii), sunt mult prea terfelite valorile bisericeshti ca sa-i mai pese cuiva de ele. nu cred ca a existat creshtin pe lumea asta sa respecte macar alea zece porunci, ca sa nu pomenesc toate pacatele capitale shi necapitale care le gaseshti in canoanele bisericii ortodoxe. tzi-am explicat de unde a provenit superioritatea (la nivel tehnologic, caci mass-media e o gaselnitza tehnologica, dpdv spiritual ea reprezinta un declin - inseamna un mod oficial de dominare shi manipulare a maselor), dpdv tehnologic suntem mai avansatzi ca indienii, dpdv spiritual ne depashesc. in india, oamenii obishnuitzi nu au 12 clase, un roman analfabet = un indian analfabet dpdv al culturii, inteligentzei etc, diferentza este ca intre cei doi dpdv spiritual indianul este deasupra. dar chiar shi cu shcoala pe care o facem, tot proshti suntem. am vazut intr-o seara la andrei gheorghe nishte fifi de pe la trupele romaneshti de dance. erau intrebari la care shi un indian ar fi putut raspunde, shi fufele tot au dat-o in bara. in plus, sunt deja celebrele interviurile luate la oameni pe strazi referitoare la libidoul lui iliescu sau origami shi care sunt hilare dar shi triste.

daca stai la munte nu o sa-tz creasca aripi, dar de exemplu, in timp, ai sa capetzi o conditzie fizica mai buna decat daca ai fi trait la campie, shi in timp de generatzii, acest fapt s-ar putea sa fie transmis genetic shi nu dobandit. daca reusheshti sa convingi natura (pe dumenezeu ) ca ai nevoie de aripi, arunca-te de la balcon, din pacate nu prea ai shanse de supravietzuire :j

ca exista pattern genetic shi ca exista adaptare sunt axiomele evolutzioniste. creatzionismul creshtin difera de alte variante de creatzionism prin imbecilitatea cu care este adaptat. la alte religii de exemplu, pamanul era o farfurie sprijinita de patru elefantzi care la randul lor stateau pe broasca tzestoasa. acest model a fost abandonat ca probabil era mult prea greu sa fie adaptat shi sincronizat cu modelul shtiintzific. fac o mica analiza a genezei (deshi nu sunt o autoritate in materie). cuvantul in ebraica pentru zi este yom. itzi voi da trei argumente pentru faptul ca acest cuvant s-ar putea sa nu insemne perioada geologica (cum pretind creatzionishtii). a) cuvantul opus este lilith (noapte) dar care in timp s-a consacrat ca fiind o entitate/spirit nocturn/saturnian. b) in gnostica cuvantul aeon desemna la origine tot o entitate (care probabil avea un timp lung de viatza), ulterior a ramas doar semnificatzie de perioada lunga de timp, deci se pare ca este obishnuit faptul ca entitatzile nu sunt intzelese ca entitatzi ci doar ca consecintze/atribute c) in cazul in care biblia a fost scrisa in intregime de mana omului (care dupa parerea mea este cel mai probabil), nu cred ca un individ paros, pitic shi negricios ar fi avut vreo revelatzie cu privire la paleozoic shi supa primordiala sa o ashtearna apoi scrijelind un bolovan.
cred ca vechiul testament este obligatoriu in creshtinism shi dpdv moral. altfel dupa cum ai afirmat tu, creshtinismul itzi spune ce sa nu faci shi nu ce sa faci, iisus nu pomeneshte nimic de respectul fatza de parintzi, ashadar daca ash rupe noul testament de vechiul testament, este moral dpdv al creshtinismului sa ma duc acasa shi sa-i dau lu' tata cu toporu'n cap (probabil aia de la shtirile de ora 5 au citit doar noul testament ). eu cred ca contradictziile apar numai din faptul ca biblia a fost scrisa de mana omului, iar marile probleme morale au tzinut ocupatzi mari filosofi timp de mii de ani, imi inchipui ce haos putea sa fie in capul unui biet iudeu care voia sa-shi domoleasca semenii.


dana,

eshti vehementa shi fara substantza, nea msux nu cred sa sprijine mercantilitatea, dimpotriva incerca sa ma (ne) convinga de contrariu. dar o sa te clarifice el cand o sa aiba timp sa-tz raspunda.

[gaga]

afex

n-ai inteles nimic.
nu te obliga nimeni sa citesti posturi fara substantza.
m-sux a devenit mercantil.
m-sux vb despre religie aducand argumente ca miller si stan si bran.
stai linistit ca iti raspund si tie, sa nu zici ca nu te baga nimeni in seama, timp sa fie.

[gaga]

Afex

Tu faci o discriminare spunand ca abstinenta la nivel fiziologic poate fi atinsa decat de o anumita rasa/cultura/whatever. Este evidenta inclinarea mai mare a unor popoare catre ascetism, dar asta nu te indreptateste a spune ca daca-s european nu pot face una sau alta. Sunt european, nu olog, nu ma aflu in imposibilitatea mentala de a intelege (decat daca as fi manelesux)
Desigur ca educatia joaca un rol important, dar a afirma vehement ca occidemtalul nu poate iesi din ciunga si mtv inseamna sa negi existenta oamenilor cu o curiozitate sanatos indreptata catre satisfactii spirituale.
Eu sunt convinsa (chiar sunt) ca tu crezi ca oamenii se pot schimba, de ma insel ata ete, tu incerci sa-l convingi pe robi cu armele tale. Eu il conving (pe naiba) cu a mea: bunul simtz al ratiunii.

Btw, la mine in cartier popii cershetori bat la usa. Uitasei varianta asta

Ce nu inteleg eu din ultimul tau expozeu este:

teologia nu prea progreseaza decat adaptandu-shi valorile cu descoperirile shtiintzifice shi desacralizandu-shi miturile fundamentale

Cum progreseaza teologia? In ce sens? Fii mai explicit pt. ca din cat am inteles eu ca ii dai dreptate lui robi cu marketingizarea bisericii, adic se foloseste de descoperirile stiintei pt. a avansa = are nevoie de bani = m-sux are dreptate?

Plus ca in ultima parte a ultimului tau mesaj te repetzi

[aphextwinz]

libertatea spirituala nu se poate obtzine altfel decat prin abstinentza la nivel fiziologic

asta am spus.
ceea ce msux shi altzii proclama ca fiind superioritatea occidentalului fatza de indian se reduce la ciunga shi mtv, din acest punct de vedere discutam shi nu generalizam

s-a aratat cum progreseaza teologia. reiau (repet :o ): zilele genezei = ere geologice, diavolul = entropie etc, aceste asociatzii s-au facut dupa ce shtiintza a zguduit canoanele religioase, este vorba de o adaptare a teoriei pentru a o mentzine moderna shi valabila

repetitzia e mama invatzaturii :p

[gaga]

nenea afex. am inteles io aia, va multumesc pentru rabdare si nedare, dar eu credeam ca ne referim in acest frumos thread de dumnezeul lui manelos, ala mercantil si dumnezeul nostru (al fiecaruia dintre noi), si anume la cel absolut, la divin.
de aia nu facusem legatura, aparent evidenta.
intre noi fie vorba asta subliniaza oarecum si ceea ce am incercat sa subliniez, la cat de "umanizata" este institutia bisericii (care o fi aia) care se leagana in bataia vantului.
ca nu cauta spiritualitate ci e un instrument de indoctrinare in mana unor gigei.

multumesc frumos, asa e unele mai proaste, tre sa scrii de trei ori pe tabla pana se face shantzu' pe creier.

[manelesux]

afex>

1.shtiintza a evoluat exact la fel cu teologia. A venit x-ulescu, a zguduit un postulat shi s-au apucat sa-l repaducheasca ca sa-l potriveasca cu contextu. Mai mult, la modul cel mai general asha evolueaza orice sistem de axiome/teoreme. Prin descoperirea inconsistentzelor shi retusharea lor. Mi se pare de bun simtz ca teologia evolueaza in acest fel, din motivul pe care l-am mai spus odata: Biblia a fost scrisa acu cateva mii de ani, pentru oameni cu mentalitatzi de acu 2000 de ani. Potzi sa itzi inchipui un sistem "shtiintzific"(in cazul dat probabil psihosociologic) prin care oamenii de acu 2000 de ani sa fie convinshi ca sclavagismul e o aberatzie shi ca nici un om nu are dreptul de proprietate asupra vietzii unui alt om? Te asigur ca evreul care a scris yom nu avea disponibil in ebraica veche un corespondent pentru "era geologica". Era doar o intuitzie a periodicitatzii, in contextul unei temporalitatzi divine. Fazele cu elefantzii shi farfuria au aparut la triburile care ishi inventau religii personale pe langa cort shi erau divagatzii pe marginea unor cosmogonii fundamentale. Este shi motivul pentru care cosmogonia creshtina a rezistat in timp ce la poveshtile cu elefantzi s-a renuntzat. Individului paros nu i-a aparut cuvantul "paleozoic" in cap, ci a avut o intuitzie a ciclicitatzii aparitziei Universului, a relatziei intre lut shi materia organica, a echilibrului intre creatzie(organizare) shi haos(entropie). Aceeashi intuitzie s-a manifestat la diverse popoare in forme diferite, s-au dat nume diferite zeilor. Mai departe s-a divagat shi au aparut telenovelele politeiste de tipul celor romane, greci, vikinge. Credintzele monoteiste au venit apoi sa spele religia de atributele umane puse in carca zeilor, proces care are loc shi astazi. Asha cum terminologia shi conceptele shtiintzifice nu mai sunt la fel ca acu cateva mii de ani, mi se pare ca teologia a suferit o evolutzie normala.

2.Cei care au acuzat primii abuzurile bisericii din dark ages au fost tocmai creshtinii. Inchizitzia avea ca scop declarat inabushirea reformei religioase, shi 3 sferturi din cei arshi pe rug erau creshtini care sustzineau ca biserica nu trebuie sa ramana blocata pe conceptzia sa originara. Biserica catolica a dat inapoi nu pentru ca i s-a demonstrat inutilitatea (caz in care ar fi disparut) shi nici faptul ca a supravietzuit nu arata ca, de fapt, avea dreptate (cum mai ziceam, problema ereticilor shtiintzei era o problema politica, nu era disperarea unor popi care ishi vedeau zguduita conceptzia despre Univers). Practic, conflictul cu shtiintza a fost supralicitat, se shtie ca multzi dintre oamenii de shtiintza aveau legaturi cu biserica sau chiar proveneau din sanul ei, ori macar incercau sa gaseasca explicatzii shtiintzifice pentru ceea ce, cu mii de ani in urma, s-a oferit doar o simbolistica intuitiva. Sa nu uitam ca Descartes a fost, cred, primul care a dat o definitzie unificanta a lui Dumnezeu. Revenind, marele conflict al care a facut reclama inchizitziei nu a fost conflictul cu shtiintza, ci conflictul cu oameni din sanul bisericii, care au propus reforma de pe urma careia au aparut protestantzii, calvinishtii, luteranii, etc. Catolicii au dat inapoi nu in fatza shtiintzei, ci in fatza evolutziei teologice careia nu i-au putut face fatza. Asta explica shi de ce biserica catolica nici nu a sucombat in penibil, nici nu a ramas factorul dominant de putere, ea s-a salvat in momentul in care a fost capabila sa ishi mute fundu de pe scaunul comod pe care statea in evul mediu. Pana la urma, expresia cea mai cunoscuta legata de inchizitzie este "vanatoarea de vrajitoare". Ori aceste vrajitoare, fiind in majoritate femei, in nici un caz nu erau oameni de shtiintza. In mare, erau femei care luptau pentru emanciparea femeii in biserica, ori femei care shantajau preotzii catolici dupa ce se futusera cu ei.

3.nu am spus ca superioritatea occidentalilor sta in mtv shi ciunga. ci am zis clar ca sta in capacitatea de a pune la punct un sistem de informare in masa+educatzie care atinge chiar shi cele mai sarace paturi sociale. Shi consider un semn de inferioritate incapacitatea majoritatzii tzarilor asiatice de a pune la punct un astfel de sistem functzional. Nu cred ca indienii au ales sa nu invetze sa citeasca de dragul "libertatzii spiritului", ci pentru ca habar nu au ce inseamna sa citeasca. In cel mai bun caz au auzit despre citit, dar strugurele e acru shi nici nu ajung la el. Pana la urma totul se reduce la a considera dezirabil sa stam in palmier, sa ne scarpinam la coaie pentru "relaxarea spiritului", ori sa ne ancoram intr-un set de dependentze, dogme de pe urma carora sa realizam ceva. Daca eshti dintre cei care considera ca Internetul shi ciunga sunt semne ale involutziei umane shi ca ar trebui sa ne intoarcem in copacu din care ne-a pus dracu sa coboram, atunci nu are rost sa argumentez nimic. Deshi tre sa atrag atentzia ca intr-un sistem de tip asiatic, shtiintza chiar nu ar face doi bani. Crezi ca hinduishtii ar fi de acord cu problema clonarii? Chiar daca la coada unei vaci am atinge cu totzii fericirea de pe urma, tind sa consider fericirea un sentiment plictisitor. Shi tind sa consider dependentzele in care au fost prinshi occidentalii un mecanism de pe urma caruia omul poate evolua, in functzie de natura dependentzelor (unele dependentze sunt pur consumatoare, neconstructive). E motivul pentru care prefer sa joc warcraft decat sa ma dau la intrecere cu gazelele.(btw, cum dracu se face misiunea aia in care tre sa il tzii pe loc pe Archimonde timp de 45 de minute?)

4.cantaretzu nu face neaparat arta. clopotu lu Gauss mi se pare perfect aplicabil: majoritatea artishtilor sunt proshti. foarte putzini sunt geniali, foarte putzini sunt imbecili. La preotzi proportziile sunt la fel. In plus, insashi bisericile, picturile din ele sau muzica religioasa sunt forme de arta care intregesc show-ul pe care il ofera un preot. Raman la ideea ca problema cershitului in numele biserici e o problema a bucureshtiului.

5.popii sunt shi astazi tot oameni obishnuitzi imbracatzi in popi. Nu sunt nici mai deshteptzi, nici mai proshti decat restu lumii. popii nu sunt "trimishii Domnului pe Pamant" shi nu sufera nici o transformare morala in timpul facultatzii de teologie. popii sunt oameni care ajung popi din diverse motive:1.mama l-a obligat dar lui nu-i place;2.a auzit ca se fac bani frumoshi;3.a fost educat intr-un spirit religios pe care shi l-a asumat ca filozofie de viatza.etc. asha cum 100 de jurishti coruptzi nu inseamna ca sistemul juridic modern e aberant, asha cum 100 de medici care cer shpaga ca sa te opereze nu inseamna ca medicina e o prostie, tot asha 100 de popi coruptzi sau pedofili nu sunt un argument impotriva religiei. shi aici totul se intoarce la ce ziceam inainte cu teoria shi aplicatzia.

6.Isus a pomenit shi de respectul de parintzi shi l-a inglobat de conceptul generalizat de "dragoste de aproape". Vechiul Testament e cel care permite sa tai capul celui care te-a enervat, shi e teologia care a incurajat spiritul razboinic al evreilor in razboaiele din vremea lui Moise. Noul TEstament a venit cu o viziune radical modernizata, fiind primul set de principii care denigra oranduirea sclavagista shi cauza de baza a trecerii la oranduirea feudala shi, mai tarziu, la capitalism (Max Weber arata ca protestantismul shi calvinismul contzin germenii principiilor capitaliste). Noul Testament este cel care i-a servit lui Locke in definirea "drepturilor oferite de Dumnezeu omului", iar teoria lui Locke a fost sursa a ceea ce azi numim Carta Drepturilor Omului. Pana la creshtinism, nu a existat un sistem de principii care sa defineasca egalitatea juridica intre oameni (romanii au definit pana shi dreptul la viatza diferentziat, hinduismul a pus bazele sistemului de caste care a dus la prapastia care exista azi intre paturile sociale din tzarile din zona Indiei), rezolvarea conflictelor prin compromis(nu prin legea celui mai tare), aplicarea conceptului de iertare in contextul potentzialitatzii pedepsei.

7.imi mentzin ideea ca atacurile teologie-shtiintza sunt reciproce. Atacurile au loc la nivelul la care nici una nu evolueaza. Oamenii de shtiintza care lucreaza in cercetare nu stau sa se ia in gura cu teologii, iar oamenii de teologie care lucreaza la simbolistica teologica nu stau sa se ia de gura cu oamenii de shtiintza. Atacurile au loc la nivelul chibitzarilor shi a celor care practica marketingul shtiintzei, respectiv al teologiei. Daca evul mediu a insemnat supralicitarea religiei, cred ca de vreo suta de ani incoace avem de a face cu o supralicitare a shtiintzei. Ambele cazuri de supralicitare au aparut odata cu mercantilishtii celor doua domenii. PRocesoarele superrapide de astazi nu sunt un semn de ritm alert al progresului tehnic. Ele au fost inventate toate odata, dar sunt comercializate intr-un ritm conform cu regulile de marketing. Shtiintza evolueaza fie de pe urma unor eshecuri, fie de pe urma unor interese mercantile, iar cand o da in bara poate avea efecte mai dezastruoase decat toate inchizitziile care au fost vreodata pe pamant. Deci raman la ideea ca teologia shi shtiintza pot avea efecte dezastruoase sau benefice in aceeashi masura. echilibrul se clatina in ambele sensuri. Uneori e atins cate un canon biserices, alteori shtiintza pune pe piatza un produs care incalca drepturile omului. Daca vrei shi un exemplu, am vazut un album cu material publicitar din SUA anilor 40, in care bebelushi fumau Camel shi ziceau "tutunul ma energizeaza shi ma ajuta sa traiesc 100 de ani" sau "Medicii recomanda Lucky Strike", plus reclame la medicamentul ala (am uitat cum ii zicea) care a avut efecte secundare dupa 15 ani, la copii femeilor care au luat medicamentu.

[manelesux]

tot afex>

8.Mass-media nu e un declin spiritual, e o scurtare a distantzelor,o eficientizare a procesului de acumulare a cunoashterii. Nu e nimic spiritual in "a te pastra dezinformat". Ca el poate fi folosit shi ca instrument de manipulare, e exact ca problema furculitzei: mananci cu ea sau o bagi in ochiul vecinului.

9.Terfelirea valorilor creshtine nu are a face cu permisivitatea. Principial, regulile creshtine sunt mai permisive decat cele asiatice. postul creshtin versus disciplina digestiva asiatica e doar un exemplu. Iar postul creshtin are aceleashi reglementari ca acu 2000 de ani, nu s-a terfelit intre timp. La capitolul asta, a nu se confunda regulile biblice cu regulile bisericeshti. Biserica, in calitate de organizatzie, impune membrilor sai anumite restrictzii, taxe, etc., care difera de la biserica la biserica shi nu sunt inspirate din vreun sistem de restrictzii propovaduite biblic.

10.Kestiile transmise genetic trebuie sa fie dobandite la un anumit punct initzial, avand in vedere ca materialul genetic e definit ca discret, adica nu o zeama de gene, ci un set functzional de componente. Adaptarea nu inseamna chircirea sau decolorarea unei gene ci aparitzia sau disparitzia din sistem a unei componente genetice. Indiferent pe cate generatzii se transmite modificarea, la un anumit punct avem de a face cu o DOBANDIRE. Evolutzionismul pune dobandirea de noi patternuri genetice pe seama unor definitzii circulare. Pana la urma, totul se poate reduce la ceva de genul "daca ai noroc, o sa-i creasca aripi la urmashul tau, daca ai ghinion, o sa-i creasca coarne", ceea ce nu difera prea mult de "asha sa-tzi ajute Dumnezeu". In final, diferentza de baza intre shtiintza shi religie e ca adeptzii shtiintzei pretind ca SHTIU, in timp ce religioshii CRED. Cand, de fapt, cu totzii CRED, "a shti" se aplica in shtiintza doar prin consistentza aparatului logic deductiv, abia dupa ce s-a formulat setul in care, de fapt, se CREDE. Daca in urma cu cateva mii de ani, diverse religii de pe fatza Pamantului au dat numele lui Dumnezeu, ori statutul de zeu, cauzalitatzii primordiale in care CREDEAU, in shtiintza s-a intamplat exact la fel, doar ca terminologia pare mai "cool". Pana la urma asta a stat shi la baza definitziei lui Descartes care atragea atentzia asupra perfectziunii legilor obiective shi le punea pe seama a ceea ce fiecare religie, la origini, a definit ca "entitate perfecta, superioara (factor care ne afecteaza dar pe care nu il putem afecta), infinita". Pacatul chibitzilor shtiintzei mai sta shi in faptul ca considera pe Dumnezeu ABSURD, in timp ce infinitul este INCOMPREHENSIBIL. Nu se definesc niciodata criteriile de diferentziere intre ABSURD shi INCOMPREHENSIBIL. Pana la urma imi miroase a "de gustibus" sau ce se vinde mai bine. Adevarul e ca in secolul 21 argumentul shtiintzific al cremei cu orizomi se vinde ca painea calda, asha cum in evul mediu clementza papala se vindea de minune.

[manelesux]

Dano, mama, ce vrau io sa-tzi bag in par, intuitzia promitzandu-mi ca dincolo va gasi creer, e ca TOTUL devine o AFACERE. Shi ca, daca acuzi mercantilismul, te acuzi pe tine, acuzi mashina pe care o conduci, muzica pe care o ascultzi, berea pe care o bei. Mercantilismul exista in aceeashi masura in biserica, in shtiintza, in industria berii, etc. Ori le acuzi pe toate, ori le acceptzi pe toate. Nimeni nu traieshte cu aer, iar in conditziile capitalismului cam toata lumea traieshte cu bani. Orice fenomen are parte de

1.o faza intuitiva (iudaismul primitiv),
2.o faza organizatorica (creshtinismul timpuriu in care popii, departe de a face bani, erau datzi de mancare la animale, shi asta a durat o perioada luuuuuuunga)
3.o faza mercantila, cand oamenii sunt platitzi sa ia parte la fenomen, pentru unii devine un mod de subzistentza, pentru altzii o sursa de venit auxiliara, pentru altzii un scop in viatza.

in muzica e la fel, in pictura e la fel. Daca dali era putred de bogat nu inseamna ca a pictat prost. Daca biserica are bani nu inseamna ca trebuie desfiintzata.

Problema apare abia la mercantilismul daunator, atunci cand shtiintza vinde medicamente daunatoare, cand biserica shantajeaza sau cand Metallica vinde coveruri.

Deci nimic nu se leagana in bataia vantului sau totul se leagana. Decuparea bisericii shi aruncarea ei la gunoi de dragul infloririi shtiintzei nu ishi are rostul.
Gigei care folosesc un fenomen ca instrument de indoctrinare sunt peste tot. Problema se pune: este sau nu daunatoare indoctrinarea? Daca Dana e indoctrinata cu Megadeth sau cu bere, e sau nu mai nashpa decat tzaranul care merge in fiecare duminica la biserica? Care are "spiritul mai liber"? Eu zic ca nici unul. Cine e indoctrinat cu dogma bisericeasca, va gasi ca are nevoie de acea dogma pentru a da un sens vietzii. Dana are nevoie de MEgadeth shi de bere, eu shi afex avem nevoie de warcraft....okei, nu chiar pentru a da un sens vietzii, ci pentru a obtzine una din multele satisfactzii care dau sens vietzii. Mass-media a aparut dintr-o nevoie. Nimanui nu i-a fost spalat creierul la aparitzia televizorului, pur shi simplu oamenii occidentali opteaza pentru DEPENDENTZE. Nimeni nu se apuca de fumat pentru ca il obliga cineva. Libertatea spirituala asiatica se bazeaza pe renuntzarea la orice dependentze, dar asta duce de regula la o renuntzare la informare shi, deci, la o incapacitate de actziune. Libertatea spirituala se gaseshte abia acolo unde sute de generatzii vor pashte oile pe aceeashi pashune, fara sa-shi puna problema ca exista shi altceva. Mercantilismul inseamna doar promovarea shi comercializarea de dependentze. Mercantilismul devine daunator abia cand are ca scop crearea unor false dependentze, cand atenteaza la perceptzie pentru a crea iluzia unor nevoi. Nevoia de Dumnezeu nu e o iluzie. Nevoia de mass-media nu e o iluzie. Nevoia de orizomi sau de medicamente daunatoare sau de clementza papala sunt exemple de iluzii.

Nu exista post negru de 40 de zile in creshtinism. Exista posturi lungi, in care nu ai voie sa mananci ANUMITE kestii, dar ai voie orice altceva. De asemenea, ai ramane surprinsa ca, dupa un post de 40 de zile, eu ash arata tot ca acuma, in timp ce organismul lui vlad ar claca din pricina aritmiei digestive, care s-ar extinde rapid in cardiac shi respirator. Disciplina digestiva creshtina, ca shi cea asiatica (la un nivel mai drastic), atrag atentzia asupra faptului real ca ierbivorele traiesc mai mult decat carnivorele shi ca, de regula, mancarurile gustoase nu-s totuna cu cele sanatoase. Altfel spus, postul nu face decat sa-tzi ajute la sanatate, nicidecum nu te impinge sa mori de foame. Colesterolul, tutunul shi alcoolul etilic nu sunt alimente vitale, noteaza-tzi asta de la mine. Shi nu cred ca tzi-ar place sa crapi inainte de reformarea Megadeth.

Creshtinismul stabileshte relatzii intre indivizi, in cadrul societatzii. Imi pare rau sa te anuntz, dar un om care traieshte azi in afara societatzii se cheama Tarzan. Turmismul e o nevoie care te incearca shi pe tine. Turmismul este inevitabil. Daca vrei individualitate absoluta, da fuga in Tibet, renuntza la tot ce ai acumulat in viatza asta shi nu mai da un semn de viatza nimanui cate zile-i avea. Abia atunci ai dreptul sa acuzi turmismul, shi o vei face doar in capul tau, pentru ca nu va fi nimeni sa te auda. Cine nu e cu noi nu se va duce dracului, il ashteptam oricand opteaza pentru noi, asta e pozitzia bisericii.

Deci probabil sunt mercantil shi ieftin. Insa nici de dragul afisharii pe forum nu ash sustzine ca sunt altceva.

kestia cu nimfomana e o aluzie tetris de-a dreptu.

P.S.Despre Isus se shtie ca murit pe cruce. La fel, despre Buda se shtie ca a murit de incurcatura de matze. Sunt evenimente prea istorice ca sa nu fie cunoscute.
P.S.2. Nu mai aduce ca argument pita saracului. Dali e un om de cacat ca a stat shi a pierdut vremea cu pictatu in loc sa se faca brutar?

[gaga]

Uite ca mai este si gri, ai sa razi matale da' acuzi circumstantele. Poti acuza matizu daca as fi avut un scop in a-l avea. Daca asa s-a intamplat, ata ete, cand o sa fiu ferm convinsa de ceea ce afex aparent este, purificarea prin ascetizare, o sa ti-o fac tie cadou.
Asa ca nu e nici alba nici neagra, e rotunda... iar ceea ce aduci ca "argument" nu e decat o mostra de sofism maiastru:

. Daca dali era putred de bogat nu inseamna ca a pictat prost

asta asa ca exemplificare, and your point is???

Plus ca esti foarte radical, nu tin minte sa fi vorbit de "eradicarea" bisericii pe altarul stiintei deoarece bunul simtz imi spune ca nu poti eradica un instrument de indoctrinare atat de puternic cum este biserica, nici macar de dragul ratiunii.
Cat de atee pot fi, tot nu folosesc cuvinte urate in biserica => indoctrinarea a folosit.
Si inca ceva, eu nu-s indoctrinata cu Megadeth sau bere, acele exemple, asemeni celor trei lucruri care te caracterizeaza pe matale (ia sa vaz de mai stiu: gothic, gothic si gothic) sunt niste mici aducatoare de placere. Si nici pe departe atat de intense si de nedizolvat ca fanatismul religios al tzatzei floarea care isi arunca fiica in strada fiindca a ramas grea fara cununie. Sofismele matale nu-s nici macar corecte, raportat la balanzta bunului simtz.

Despre mass-media stii bine ce cred, este un rahat, lumea ar fi mai fericita neinformata in anumite domenii, cum zicea un bun prieten de-al meu “e mai bine sa nu stiiâ€Â

[aphextwinz]

1. einstein te contrazice cel mai bine, el nu s-a potrivit cu nici-un context, el a plecat de la un context (newtonian) shi l-a zguduit. ulterior teoria sa nu s-a mai supus nici-unui canon shtiintzific existent. nu este singurul exemplu, dar fiind de notorietate l-am numit pe acesta. la modul general iar nu ai dreptate, in epistemologie exista cel putzin patru modele de evolutzie. nu le shtiu pe toate (o sa ma informez, shtiu ca sunt intr-un manual de filosofie a pedagogiei), unul il tzin minte totushi, e modelul heisenberg-bohr care prezinta evolutzia teoriilor printr-un ciclu nashtere-apogeu-moarte (ceva asemanator cu ce ai prezentat tu danei cu creshtinismul dar te insheli, iudaismul este o religie/teorie in sine, nashterea creshtinismului coincide cu crucificarea lui iisus), cu precizarea cu moartea unei teorii coincide cu nashterea alteia. evreul care a scris yom nu conshtientiza era geologica, de aceea nu avea cuvant pentru ea. este nu argument absurd sa spui ca s-au folosit metafore pentru ca nu existau cuvinte. nu exista pricepere! pana acum 200 de ani, nu exista conshtiintza timpului geologic. era geologica a aparut odata cu arheologia, paleontologia, evolutzionismul. fazele cu elefantzi au aparut chiar la religiile orientale, care erau triburi mai mari decat cele mai multe triburi europene din perioada aceea. daca vrei o alta imagine hilara a lumii, o gaseshti in biblie prin vechiul testament, in care pamantul e prezentat sub forma de cerc (farfurie) shi cu raiul spanzurand ca o panza de cort deasupra lui. o imagine falsa shi in totala discordantza cu adevarul shtiintzific cu privire la pamant shi cer. nu incerca sa ma convingi ca un salbatic de acum 3000 de ani (evreii erau nomazi shi mult mai involuatzi ca vecinii lor, egiptenii, babilonienii sau persanii) conshtientiza haosul shi creatzia. telenovelele politziste politeiste au mult mai multa valoare dpdv al intzelegerii universului decat minimalizezi tu, ptr ca zeii nu erau asignatzi aleatoriu unor anumite domenii pe care le patronau, relatziile din zei reprezinta relatziile dintre elementele universului. teologia nu evolueaza de mult timp incoace, pentru simplu motiv ca a evolua inseamna a contrazice cartzile sfiinte. ori asta este o blasfemie shi nu se va intampla, nu in sanul unei religii. in teologie doar se interpreteaza shi se rasinterpreteaza acelashi material ajunganu-se pana la tzuguisme (vezi steiner)

2. cei care au acuzat abuzurile bisericii au fost ereticii! creshtini erau (poate) doar prin botez. aceshtia nu erau numai savantzi, erau orice, erau evrei, erau tzarani care injurau de cadelnitza shi se trezeau cu inchizitzia in casa. daca biserica catolica ar fi fost atat de buna, nu cred ca s-ar fi format jdemii de schizme in sanul ei. majoritatea sectelor de astazi provin din biserica catolica. sectarismul, creatzionismul shi alte deviatzii au aparut cu preponderentza in aceasta biserica. reforma nu a fost numai propusa, ci a fost facuta shi cu fortza (vezi istoria angliei). biserica a fost orice in afara de o instituzie intzelegatoare, vizionara shi progresista (spre deosebire de cercurile shiintzifice)

3. tu demonstrezi doar progres tehnologic. nu este vorba de incapacitate (in calculatoare de exemplu, indienii nu sunt privitzi numai ca fortza de munca ieftina, ci shi buna!). tu ai vreo idee despre catzi shtiau sa citeasca in romania in sa zicem 1700 ? mai putzini (procentual vorbind) decat indieni in ziua de azi. revenind la comparatzia intre orientali shi occidentali, nu intzelegi (sau ai sarit randurile) ca vb de progres tehnologic shi progres spiritual. exista savantzi indieni (poate mai mari decat cei romani). btw, am cunoscut o tipa din india, acum e la master in computer science. iar la warcraft, am jucat doar campania de la umani, in restu' multiplayer la munca. cand te fac un mp?

4. cantaretzul intentzioneaza sa faca arta. dar cum de gustibus, tu ai sa zici ca nu face. popii nu fac arta prin definitzie. pentru arta religioasa exista pictori, sculptori, artishti care sunt platitzi daca cer asta. dar pentru faptul ca michelangelo shi-a petrecut o viatza pe schele, trebuie sa recunosc ca papa-i un artist?

5. popii fac o facultate de teologie, trebuie sa aiba nishte aptitudini (teoretic) shi o daruire (har). altfel nu e popa, e altceva. un popa wannabe :p

6. iisus pomeneshte de respect shi iubire de aproape in general. nu defineshte aproapele, nu defineshte iubirea. fara vechiul testament nu ai definitzii. unii omoara din dragoste, altzii se omoara pe ei etc. nu este primul set de principii (citeshte filosofie greaca, indiana etc). cauza de baza a schimbarii de oranduire au fost migratziile shi formarea unor statuletze prin spania, frantza, italia, germania, care nu erau deloc creshtine. creshtinismul in evul mediu timpuriu a existat doar in imperiul roman de rasarit. creshtinarea europei s-a facut in a doua jumatate a mileniului I, dupa crearea primelor formatziuni statale feudale.
pornind de la egalitatea juridica au aparut utopii precum comunismul sau political corectness-u' din ziua de azi. in nici-o specie, indivizii nu sunt egali. daca tu crezi ca la oameni e altfel, eshti un visator. nici in capitalism nu exista egalitate juridica (asta e doar o aparentza), castele in loc sa fie determinate pe linie genealogica, sunt determinate de puterea de cumparare. america creshtina shi capitalista de astazi ishi rezolva conflictele prin compromis? fii serios, tu eshti adeptul unui idealism care nu se aplica nicaieri in lume. nu exista aplicat creshtinismul asha cum l-ai definit tu.

7. faptul ca ai impresia ca toate sunt inventate de mai demult shi sunt comercializate in timp face parte din teoria conspiratziei. produsele cu reclame defectuoase nu se datoreaza shtiintzei. sunt convins ca marile companii nu ishi testeaza produsele asha cum scrie pe ambalaj ca sunt testate. nu arunca vina marketingului salbatic al capitalishtilor in spatele shtiintzei. shtiintza nu inseamna procesoare superrapide. hai sa-tz dau exemple: in ziarul de azi am citit ca echipe de cercetare nasa , vor folosi o retzea vlba pentru a efectua nishte masuratori prin noiembrie cu privire la interactzia gravitatzionala dintre jupiter shi nishte quasari foarte indepartatzi pentru verifica teoria generalizata a lui einstein. mai demult, tot pentru demonstrarea unei aceleashi teorii am citit de proiectul lisa. sa vorbim shi de calculatoare: exista echipe de savantzi care incearca sa realizeaza calculatoare quantice (quantum computers). un astfel de calculator odata ajuns ca produs de piatza, ar darama toata criptologia, totushi acest lucru se cerceteaza. exemple gasesc multe shi nu au legatura cu marketingul. cu marketingul au legatura doar acei chibitzi de care spuneai. chiar daca ash accepta argumentele tale referitoare la acest conflict intre shtiintza shi religie, nu s-au mai "descoperit" de mult chestii revolutzionare in religie care sa-i alerteze pe savantzi, in shtiintza, descoperiri sunt la tot pasul (parca tzi-am mai dat exemplul clonarii, nu?). asha ca chiar shi in contextul dat de tine, e mult mai probabil ca atacurile sa se desfashoare religie -> shtiintza.

8. din cunoshtiintze elementare de filosofie, sociologie, psihologie, antropologie shi chiar etologie => mass-media dpdv uman e un declin spiritual. tu crezi ca daca ai acces la mass-media eshti informat? hi hi. parca imi amintesc ca totushi in septembrie nu erai asha de pro-america, aa, sau nu aveai televizor . comparatzia e deplasata, furculitza e preponderent utilizata pentru mancare, precum shi mass-media e preponderent utilizata pentru dezinformare. nu vorbesc de accidente, ci de modul lor natural de utilizare. pentru informare consultzi cartzi de specialitate, nicidecum mass-media, daca mass-media ar fi fost un mijloc atat de bun de informare s-ar fi renuntzat de mult la relatzii de tip profesor-elev. totushi exista un curent constructivist in psihologie/pedagogie care sprijina self-steering-ul in invatzare, daca te intereseaza dezbatem shi problema aceasta

9. shtii istoria religiilor? a calendarului? cum potzi sa afirmi ca postul e acelashi. multzi din sfintzii din calendar, regulile cu miercuri shi vineri cred ca abia au 1000 de ani!! care-i diferentza intre reguli biblice shi bisericeshti? nu potzi sa fii creshtin pur shi simplu, eshti ori ortodox, ori catolic, ori luteran, ori adventist, deci trebuie sa aplici shi regulile bisericeshti in modus-vivendi.

10. te insheli, nu este vorba de noroc, ci de context. in shtiintza, norocul, aleatoriul, randomul = context. in acelashi context, se produce o aceeashi mutatzie. pentru o discutzie despre obiectiv vs subiectiv, mai degraba ash face referire la kant, sau relativismul fenomenologic al neo-kantienilor, descartes a fost inocent in multe privintze, el e luat ca referintza pentru pionierat nu shi pentru valabilitatea ratzionamentelor sale. evolutzionismul spre deosebire de creatzionism nu este numai apanajul unor chibitzi, exista shi nishte savantzi.
link-uri:
http://www.bakkster.com/evolcrea.htm
http://www.talkorigins.org/

edit:
link pentru proiectul ala bazat pe vlba:
http://spaceflightnow.com/news/n0209/04gravity/?from=astrowire

[manelesux]

1.ce anume contrazice einstein? Pai io nu itzi ziceam de zguduirea canoanelor shtiintzifice ca metoda de evolutzie a shtiintzei? creshtinismul s-a nascut ca forma la vremea lui Isus, ca contzinut s-a nascut pe vremea inventarii vechiului testament, adicatelea, iudaismu primitiv. Ceea ce n-are nici o treaba cu faptul ca iudaismu e o religie in sine. Or fi existand 100 de modele de evolutzie, io l-am dat pe ala ca exemplu valabil in contextu in care imi bateam degetele de taste. evreul care a scris yom nu avea geologie, asta nu inseamna ca nu putea intui fenomenu. Daca citeshti mai atent, nu am zis ca ii suna in cap ceva de genul ....zoic...zoic....zoic...., ci ca avea o intuitzie a ciclicitatzii universului, a naturii organice a lutului, a infinitului shi a relatziilor cauza-efect. Nu e deloc absurd sa se foloseasca metafore in lipsa terminologiei. PE acelashi gen de argumente Schliemann a descoperit Troia, pornind de la metaforele dintr-o opera considerata literara. Pe acelashi gen de metafore intuitive s-a bazat astronomia aztecilor. Mi se pare ridicol sa reproshezi evreului de acu cateva mii de ani ca nu shtia ce e aia paleozoic. Cunoashterea nu inseamna numai pricepere, inseamna shi intuitzie. De fapt cam orice set axiomatic se construieshte inductiv, deductzia intra in functziune abia dupa aia. Aceeashi intuitzie a servit shi la definirea moderna a erelor geologice. Cuvantul "paleozoic" e inventat de om, shi potzi sa te gandeshti la ea ca la o metafora mai precisa, mai moderna. Mi se pare de bun simtz ca definirea simbolisticii cosmogoniilor sa tzina cont de un minim de circumstantze, altfel e ca shi cum i-ai reprosha lui DaVinci ca nu a inventat avionu daca tot ii statea capu la zburat.

Or fi fost triburile orientale mai mari decat cele europene dar nu vad ce treaba are marimea unui trib cu simbolistica unei cosmogonii. Probabil erau multzi shi proshti. In Biblie nu exista poze shi desene cu farfurii , raiuri care atarna ca perdele, etc. Ele au aparut prin evul mediu shi au fost rodul imaginatziei a divershi artishti. La fel de hilara e shi imaginea lui Dumnezeu care umbla pe nori. Probabil itzi vine sa faci pe tine de ras uitandu-te la ce e pictat prin Capela Sixtina. Hai totushi sa nu amestecam viziunea artistica. Daca te referi la faptul ca Pamantul a fost considerat plat o groaza de vreme, aia nu e o problema a religiei, e problema intregii umanitatzi pana la un anumit punct, a fost shi problema oamenilor de shtiintza antici. Prima idee despre rotunjimea Pamantului a fost tot o intuitzie in cadrul unor cosmogonii religioase, ma refer la incashi shi, discutabil, la vikingi.

nu doar "salbaticii" de acu 3000 de ani conshtientizau ideea de creatzie shi haos. In majoritatea cosmogoniilor exista aceasta intuitzie, prezentata in diferite forme. Daca tot batzi apa in piua pe religiile asiatice, trage un ochi pe-acolo shi o sa intalneshti simboluri similare a caror aparitzie e datata cu mult mai demult decat acu 3000 de ani. Personal cred ca ideea creatzie-haos a fost conshtientizata imediat ce a aparut organizarea tribala la oameni. POate sa fie rezultatul unui minim efort de observare a realitatzii micro, cu extrapolare la intreg universul. Ori poate tzine de o memorie genetica ancestrala. Aici nu pot shti, insa tu pari sa vezi evolutzia umana ca un shir discret de hopuri, in timp ce eu o vad ca pe un efort colectiv continuu, chiar daca nedeclarat la vremea respectiva. Eu nu incerc sa te conving de nimic dar nu are rost ca tu sa te autoconvingi ca nomadul de acu 3000 de ani avea creierul subdezvoltat shi nu era capabil de inductzie shi deductzie. Homo sapiens nu e o inventzie recenta.

telenovelele politeiste erau, in majoritate covarshitoare, aberatzii care nu aveau nimic a face cu relatzia intre elementele universului.
Asta din cauza ca zeii cu pricina capatau atribute umane. Degeaba patronau ei cate un domeniu, relatziile dintre ei se reduceau la gelozii ieftine, invidii, dorintza de putere, adica atribute preluate din universul uman shi puse in carca zeilor pentru a speria supushii cu "furia" cate unui zeu. La capitolul asta tre sa precizez ca nu vorbesc de politeismul sistemic de tip asiatic, unde Shiva shi colegii lui nu sunt vazutzi ca zei individuali, ci ca componente ale unui sistem de zeitatzi cu roluri complementare. Cu aceasta exceptzie, relatziile dintre zei in religiile politeiste NU AU NICI O LEGATURA cu relatziile dintre domeniile pentru care erau asignate zeitatzile.

te repetzi shi ma vad silit sa ma repet la randul meu. Teologia, ca shi shtiintza, evoueaza prin rastalmaciri periodice. Tzuguismele tzin in aceeashi masura de ambele domenii. Parerea ta ca evolutzia teologica e o blasfemie arata ca nu prea ai habar ce scrie in cartzile alea sfinte.

2.Probabil nu prea eshti la curent nici cu rolul inchizitziei. Da, erau eretici, dar nu erau oameni care se revoltau fatza de faptul ca erau creshtini prin botezul fortzat. Spre exemplu, unul din valurile inchizitoriale a aparut ca replica la initziativa de reforma religioasa a protestantzilor. Protestantzii nu erau oameni care injurau cadelnitza din frustrari ieftine, ci oameni care au pretins Papei ca Biblia sa fie tradusa in orice limba, ca Biblia sa fie accesibila in popor, avand in vedere ca toate Bibliile erau, la vremea respectiva in biserici shi nimeni din afara nu avea acces la ele. De asemenea, protestantzii incurajau relatzia individuala cu Dumnezeu, ceea ce era un pericol pentru papalitatea care detzinea apanajul "convorbirilor divine". Pe scurt, cam asta erau ereticii cu care se lupta Inchizitzia, shi doar intr-o mica masura oameni de shtiintza cu gura mare sau tzarani care refuzau sa plateasca darile. Schizme exista shi in shtiintza, shi in orice domeniu care evolueaza. Faptul ca au existat schizme fara ca biserica catolica sa dispara, demonstreaza inca o data ca a fost capabila sa se supuna unei evolutzii. Exprimari de genul "daca biserica catolica a fost atat de buna de ce...?" sunt de domeniul shcolii gimnaziale. Creshtinismul nu a suferit cele mai multe schizme, doar e mai aproape de tine shi le vezi mai bine. Ai stat vreodata sa numeri cate ramuri s-au desprins din brahmanism? Ai stat vreodata sa numeri in cate feluri a fost luat in shuturi Newton? Cercurile shtiintzifice shi biserica au fost atat de progresiste pe cat au fost mentalitatzile oamenilor care le-au condus la anumite momente din istorie. Afirmatziile tale categorice par sa fie rupte din Dana. Daca vrei sa itzi dau un exemplu de religie neintzelegatoare, trage cu ochiul la islamism shi abia apoi o sa pricepi ce inseamna tolerantza religioasa. Insa, traind in contextul actual, probabil nu vei fi in stare niciodata sa o apreciezi.

3. Sunt convins ca exista indieni care fac masteratul. Asta nu arata nimic. Nu are rost sa-i numaram, populatzia Indiei fiind drastic mai mare decat cea a Romaniei. Ceea ce se cere de la orice masurare obiectiva statistica este proportzionalitatea. Proportzional, India era recent shi cred ca inca este, campioana analfabetismului, alaturi de cateva tzari africane. In india sunt, probabil, mai multzi analfabetzi decat cata populatzie are Romania in total. Nu shtiu catzi shtiau sa citeasca in 1700, dar atunci shtiau datorita sistemului britanic. savantzi indieni mai mari decat cei romani? cu ce e un savant mai MARE decat altul? la inaltzime poate. Indienii cu shcoala nu traiesc in India sa se "relaxeze spiritual". Ei fug mancand pamantul spre occidentul "in declin" shi calaresc Internetul cel promiscuu ca sa puna laba pe o bursa de masterat.

4. Asha cum cantaretzul nu e responsabil cu efectele speciale, ci cu cantecul, popa e responsabil cu predica shi cu slujba. Asta e arta pe care o face popa. Daca itzi place sau nu, ca shi la cantaretzi: poate e de gustibus, poate unii-s mercantili, poate altzii o fac in scarba. Doar pentru ca nu-mi place sculptura nu o sa zic ca sculptorii sunt nishte cershetori.

5.Aptitudini, daruire, har? Hai bah afexule, daca am putea trai fara sa facem shkoala, nimeni nu ar mai face-o. Itzi inkipui ca cei care la 14 ani dau la un liceu sanitar au vreun har de vraci, poate? Ori cei care dau la informatica au degetele mai lungi decat restul oamenilor? Oamenii merg la liceu, shi chiar la facultate, cam din motivele pe care le-am enumerat data trecuta. Aptitudinea shi indemanarea shi "harul" vine pre urma. Daca vine. Unii fac o viatza o meserie de medic pe fondul unei crase incompetentze. Dai dovada de un idealism storcator de lacrimi daca crezi ca oamenilor li se pune pata pe meserie din frageda pruncie. Un popa nu mai e wannabe din momentul in care are autorizatzie de popa. Indiferent cum sta cu harul sau aptitudinea. In orice meserie e la fel.

6.Iar te prind cu temele nefacute. Iubirea e definita prin slava divina, samburele divin care sta la originea sufletului fiecarui om. Shtiintza are o definitzie mai buna pentru iubire? Nu mi-l aduce ca argument pe Freud care zicea ca iubirea e o abureala care sa acopere dorintza subconshtienta de a ne fute cu parintzii, ca nu o mushc. Poate ma consideri ipocrit, dar sa mor io daca am visat vreodata ca ma fut cu mama. Cat despre kestiile kimice care se revarsa prin creierele aburite ale indragostitzilor, alea-s efectele iubirii, nicidecum cauze. Aproapele a fost definit ca orice fiintza umana insufletzita.

[manelesux]

Nici unul din statuletzele de care zici tu nu a racnit impotriva oranduirii sclavagiste. Creshtinismul este factorul major care a dus la trecerea la feudalism. Ca mai erau shi altzi factori, poate. Puterea de cumparare e un determinism foarte flexibil. Cel genealogic condamna o istorie intreaga. Puterea de cumparare e doar un atribut variabil care tzine in cea mai mare parte de initziativa individuala. Cam asta e principiul regasit de Weber in calvinism shi recunoscut ca origine a capitalismului. Juridic, oamenii sunt egali. Asta o garanteaza Carta Drepturilor Omului. Inegalitatea se dobandeshte prin interactziuni sociale, prin inegalitatea resurselor pe care fiecare om le ofera. ca multe din sistemele actuale functzioneaza pe baza de shpaga nu e un argument impotriva teoriei drepturilor omului. Tu nu faci decat sa confirmi ce spuneam eu: una e teoria, alta e practica. Eu intzelegeam ca noi faceam aici o discutzie teoretica, nu stateam sa punem la punct o implementare sociala a vreunei "new world order". De asemenea toate demersurile shtiintzei pornesc de la utopii, ceea ce nu le justifica zadarnicia. Nu tre sa imi bagi in cap ideea ca "life sux", am trecut de varsta la care asta e un argument. da, in general, america din ziua de azi ishi rezolva problemele prin compromis, de asta exisat sistemul juratzilor. Daca juratzii sunt uneori shpaguitzi, ce sa zic, viatza e grea shi pe alocuri aspra. pana la urma e o problema de entropie care sfarteca un sistem organizatzional. Din nou, nu se contrazice cu ce ziceam.

7.faptul ca ai impresia ca mass-media shi biserica sunt marii manipulatori tzine de teoria conspiratziei. Procesoare de 2 giga existau prin 95 la ceea ce azi se numesc transputere. Costul producerii lor nu era cu mult mai mare decat sunt astazi. Insa pretzul lor era imens shi erau vandute doar la organizatzii care lucrau in cercetare. Exemplele sunt mult mai multe. Nu e nimic spectaculos in aceasta "teorie a conspiratziei". E doar o minima cultura generala in marketing. Intamplator, am dat shi o licentza in domeniu shi shtiu cum stau lucrurile.
Comercializarea produselor daunatoare s-a facut cu avizul unor centre de cercetare. Nu e permisa comercializarea de medicamente, alimente shi alte kestii, fara un studiu adecvat, fara o garantzie prevazuta de lege pentru sigurantza produsului. In plus, medicamentele alea nu au fost scoase din pamant, ci au fost create de o institutzie shtiintzifica. Medicamentele nu sunt trase la xerox shi legate cu funditza roshie. Din nou, cultura generala in merceologie. In plus, remarc ca eshti de-a dreptul utopic daca crezi ca shtiintza moderna e condusa de altceva decat de principii de marketing. A trecut vremea in care da Vinci ishi lega aripi pe umeri shi sarea de pe stanci. In ziua de azi cercetarea shtiintzifica NU EXISTA in lipsa unei justificari comerciale pe baza careia se aloca cuantumul de buget de la guvern. Noteaza-tzi undeva, daca nu shtiai.
In shtiintza nu se prea descopera demult, in prezent se inventeaza. Postulatele, teoriile lui newton, einstein sau mai shtiu eu care nu sunt decat conventzii simbolice, definiri adaptate necesare gandirii umane, care azi sunt combinate shi rastalmacite pentru a obtzine noi rezultate. Probabil ultima descoperire a fost ca pamantul nu e plat.

8. din cunoshtintze elementare de sociologie, psihologie, blabla, shtiu ca nici una din aceste shtiintze nu are drept de sentintza. Daca unui sociolog nu ii plac telenovelele, nu inseamna ca sociologia condamna mass-media ca fiind un declin spiritual. Ce spui tu e o aberatzie mare cat casa, care mai shi miroase a teoria conspiratziei. In final, e o problema de optziune daca crezi ca vei gasi fericirea mulgand vaci tu shi generatziile ce se trag din samantza ta. cred ca daca ai acces la mass-media POTZI sa fi informat. shi cred ca daca nu ai acces la mass-media NU POTZI sa fi informat. Pana la urma toate argumentele care le aduci tu le shti din mass-media. A, uitasei sa-tzi dau definitzia mass-media, poate asta te confuzeaza: mediu de distributzie a informatziei in masa. problema cu televizorul meu e una personala. Faptul ca ProTVul tampeshte nu contrazice cu nimic rolul social al mass-media. Nu sunt nici proamerica, sunt doar proinformare. Mass-media nu ofera garantzia corectitudinii procesului de informare dar ofera potentzialitatea unei informari eficiente. In ziua de azi nu ne mai putem baza pe porumbei mesageri, scuze daca tzi-am zguduit vreo axioma. informare nu e totuna cu invatzare. Daca la televizor se anuntza data depunerii declaratziilor pe venit, la shkoala nici un profesor nu itzi spune asta. De asemenea putzini sunt acei profesori care sa fie capabili sa itzi prezinte un material gen Discovery. self-steeringul e subiectul lucrarii mele de masterat. daca vrei tzi-o trimit.

9.ba potzi sa fii creshtin fara sa fii ortodox, blabla. Argumentul l-ai dat chiar tu pe vremea cand te certai cu Dana. Reciteshte-tzi posturile vechi. Postul e acelashi in creshtinism dintotdeauna. Ca era miercuri sau vineri nu sta in definitzia postului. Eu vorbeam de semnificatzia shi contzinutul alimentar al postului.

10.daca dai vreo doua pagini mai incolo in siteul din care imi citezi, afli ca, in acelashi context, se pot dobandi mutatzii diferite. creatzionismul, intr-o formula moderna, nu este doar apanajul chibitzilor, ci, surprinzator, al ciberneticii, prin partea care studiaza cauzalitatea informatziei shi definirea ideii de random. Ca un hint care poate o sa-tzi ajute, randomul e definit ca setul de factori cauzali pe care observatorul care foloseshte expresii ca "noroc","ghinion" nu e capabil sa il cuantifice/reprezinte. O moneda nu cade pe o parte sau pe cealalta din intamplare, ci de pe urma actziunii unor curentzi de aer, a punctului de aplicare a impulsului de aruncare, a frecarii cu suprafatza. Cand aceshti factori cauzali sunt prea greu de determinat pentru subiect, acesta afirma ca a fost un proces aleator.

[gaga]

stati linistiti ca nu ma bag intre manelos si afex dar am doua remarci mici:

1. Afirmatziile tale categorice par sa fie rupte din Dana - baaaaaaaa esti bulanjiu...

2. Juridic, oamenii sunt egali. Asta o garanteaza Carta Drepturilor Omului - ai un simtz al umorului foarte bine dezvoltat, eu m-am spart de ras cand am citit fraza asta, sa mori tu ca ai si argumentatzie?????

3. bah era o fraza a ta si n-o mai gasesc, ziceai de ala care nu se duce la scoala ca mulge vaca si nu face bani de scoala. auz mah? da pe totzi copiii astia minune cu mertzane si patru clase cine-i obliga sa nu se duca mah la scoala? nu e numai de bani dar ai cazut tu in sacosha cu mercantilism.

[aphextwinz]

1.

shtiintza a evoluat exact la fel cu teologia. A venit x-ulescu, a zguduit un postulat shi s-au apucat sa-l repaducheasca ca sa-l potriveasca cu contextu.

asta ai spus tu. de aici pana la zguduirea canoanelor (plural, observi?) mai e cale lunga. iar teoriile bune nu trebuie repaducheate. consecventza, my man, altfel ma pomenesc ca vorbesc cu o armata intreaga de opinii. eshti ignorant daca crezi ca vechiul testament a fost inventat intr-un moment anume, este un colaj de legende, credintze etc al culturilor shi civilizatziilor dintr-o zona shi o perioada de timp. exemplu valabil in context? te pomeneshti ca itzi dai shi masterul in teologie shi nu shtiu eu. despre evrei itzi dai cu parerea, totzi cei (inclusiv teologii) care studiaza civilizatziile antice considera faptul ca exista o putere diferita de intzelegere. daca tu nu ai shtii ca exista america dincolo de ocean, fara vreo informatzie, ai putea conshtientiza existentza ei? eu cred ca nu. la fel cum nu conshtientizezi energia fermi sau undele gravitatzionale. comparatziile fortzate ca de obicei.

in biblie nu exista poze, exista cuvinte. cum te prind ca nu shtii biblia, ar trebui sa o am o mare indoiala la tot ce spui tu referitor la creshtinism. in isaia gaseshti termenul "cercul pamantului", in iov gaseshti imaginea pamantului ca suprafatza pe nishte stalpi iar deasupra atarna raiul ca o panza (chestile astea le gaseshti shi pe unul din site-uri). ironiile sunt gratuite shi nu sprinijina nici-un argument. prima idee despre rotunjimea pamantului eu o shtiu din grecia antica, cu vreo 1000-1500 de ani inainte de civilizatzia incasha. dar nu dau mare crezare interpretarilor, pentru motivele descrise in paragraful anterior.

religiile asiatice sunt un mare cui pentru tine. eu am batut piua in mod constant pe religii orientale, mahomedanism, shi politeismul greciei antice. faptul ca ai ratziune nu implica faptul ca ai cunoshtiintze. nu am precizat ca evolutzia umana e in hopuri, dar daca tu crezi ca omul de acum 3-4000 de ani este identic cu cel de azi, nu shtii nici macar istoria de liceu.

hmm, singura religie politeista pe care cred ca o iei in seama este cea greco-romana, unde probabil ca singurul mod prin care ai cunoscut-o sunt legendele olimpului popularizate (nu mai shtiu cine a scris cartea), nu ai habar de politeismul persan, mesopotamian (probabil doar ca ai auzit de o trupa tiamat), egiptean, precolumbian. nici macar pe cel grecesc nu-l cunoshti din texte shi il cunoshti doar din poveshti pentru copii. te rog sa studiezi inainte sa tzipi.

habarul tau despre cartzi sfinte l-am demonstrat mai sus, cand o sa termini macar evangheliile din noul testament, mai stam de vorba. sa nu vorbim de alte cartzi bisericeshti in afara de biblie, ca mi-e ca ai sa aduci argumente din marketing shi managament sau mai rau contabilitate.

2. intrebarile citate sunt rupte din context. nu gaseshti alte schizme care sa produca cu efecte de tipul noptzii sf bartolomeu sau torturilor inchizitziei. inchizitzia te condamna shi daca afirmai public diverse despre moralitatea shi integritatea fetzelor bisericeshti (care cum am aratat cu cateva posturi mai sus, era discutabila). ceea ce nu se intampla in shtiintza (omul != teoria sa) shi nici in alte religii. nu te mai agatza de exemple de extremism, vreau generalitatzi nu exceptzii.

3. crezi ca totzi oamenii au provenit de la adam shi eva, crezi ca totzi oamenii (popoarele, civilizatziile) au shanse egale de evolutzie? eu zic ca nu, shi de aceea te simtzi bine ca roman ca eshti probabilistic mai deshtept decat unul din vanuatu. savantzii se pot separa prin genialitate, einstein e un savant mai mare decat tine. vrei argumentatzie?

4. am acasa istoria universala a artei. de altfel putem consulta orice carte vrei tu despre arta shi ash vrea sa gasesc predica popii pe acolo (sa nu te aud cu deviatzii de tip cantece gregoriene). daca tzie nu-tz place sculptura eshti o exceptzie. arta nu o judeci tu, din punctul tau de vedere poate o fi arta sa te scarpini in ureche, dar asta e doar punctul tau de vedere.

5. din cate imi spui, dumnezeul tau este cel mult unul panteistic de tipul celui descris de ratzionalishti. chestii precum filantropia, rabdarea, capacitatea de a ierta etc, nu se invatza la shcoala. la fel precum shi spiritualitatea orientala nu se invatza la shcoala. este o chestie de modelare psihica care cel putzin cu shtiintza existenta astazi nu se poate efectua fortzat.

6. nu vorbeam de shtiintza paranoia, ci de vechiul testament. shtiu ca nu l-ai citit, go for it, vorbim dupa aceea. n-am pomenit nimic nici de freud nici de chimie. obsesii din copilarie?

statuletzele nu au racnit (cum era cu istoria in hopuri). au trecut treptat in oranduire feudala. inainte de a afirma ca creshtinismul a fost un factor major, poate eshti bun shi studiaza formarea statelor in europa occidentala. potzi sa incepi cu dramba.

inegalitatea indivizilor este de la nashtere. daca tu shi costas avetzi (prin absurd) o aceeashi evolutzie in lumea asta (sociala, intelectuala etc), nu o sa fitzi persoane identice. nici gemenii nu sunt identici (ca psihic). una din persoane o sa aiba capacitatzi mai dezvoltate decat cealalta intr-o serie de domenii shi viceversa. indiferent de sistem, chiar daca acesta in teorie afirma egalitatea, in practica dupa cum bine ai observat nu o va putea garanta. aici e shi problema, nu cred ca o teorie e pur shi simplu buna dar oamenii sunt proshti shi nu o pot aplica. o teorie neaplicabila la oameni (demonstratzia poate fi teoretica sau empirica) nu este buna!
argumentul cu entropia e unul de diletant. acest lucru este valabil doar intr-un sistem inchis. singurul sistem inchis cunoscut este insushi universul.

7. nu am afirmat ca biserica manipuleaza. nu mai mult decat un cershetor, anyway. faptul ca tu ai o frustrare vis-a-vis de puterea procesorului tau te face sa generalizezi. itzi dau zeci de exemple de experimente shtiintzifice care nu aduc beneficii directe. intamplator, nu dau doi bani pe orice facultate de economie din tzara. daca ai fi avut experientza in marketing, ar fi fost un argument, ca ai luat licentza e doar o potentzialitate.
ce shtii tu de comercializare? sau mai bine zis de shpagi. exista principii de marketing care nu functioneaza ca in teoria pe care ai dat-o tu la licentza. dovada? vino in bucureshti, cumpara produse de alimentara sau shamponuri sau ce vrei tu shi o sa intzelegi. sunt curios cum de subventzioneaza guvernul statzii spatziale sau pe chiorii aia care se uita pe cer sa mai descopere o radiosursa la nshpe miliarde de ani lumina. spera sa cashtige bani din turism interplanetar? de la extratereshtii? nu-mi notez afirmatzii dubioase shi neargumentate. asha se face la ase?

faptul ca nu ai facut o facultate tehnica shi nu ai habar de concepte shi experimente de fizica atat moderne cat shi din istorie nu scuza ineptzia pe care ai spus-o. precum am spus, deshi ai ratziune, nu inseamna ca ai cunoshtiintze. potzi sa fie un maestru al logicii dar ai sa clachezi lamentabil fara o baza elementara de cunoshtiintze. care se pot capata doar experimental.

8. teoria conspiratziei e un alt lait-motiv al copilariei tale, huh? hai sa-tz dau un exemplu, daca eu raspandesc o shtire in toate ziarele ca am descoperit viatza la 1000 de ani lumina shi sa zicem ca am bani sa mituiesc toate cercurile shiintzifice cu credibilitate din lume (americane majoritate), crezi ca tu POTZI avea acces la informatzie? care informatzie? ziua de votare shi valoarea taxelor (in acest caz ai facut o mare gresheala aruncadu-tz tv-ul). eu ma refeream la shtiintza/adevar, nu la cotidiene. ceea ce inseamna shtiintza (realista sau umanista) se afla scrisa in cartzi, tratate, studii nu in ziare, nu pe forumuri, news-group-uri sau la tv. probabil ca tu preferi mult shi superficial (shi eventual fals) decat putzin shi temeinic (nu neaparat adevarat, dar macar pe o pista). dpdv spiritual mass-media e responsabila de multe fobii, de panica shi de turmisme. toata lumea foloseshte pasta colgate. de ce? ca e reclama mishto, ca zice ca are aviz. o mare parte din neincrederea in mass-media shi in produse avizate o am datorita unui grup de amici care au terminat medicina (nu incerca sa-i discreditezi ca nu ai absolut nici-un argument). nu vrei sa shtii ce e in jurul tau.
ai licentza in marketing shi masterat in self-steering. ce urmeaza doctorat in hidrologie? self-steering-ul este subiectul de licentza al cuiva din jurul meu care termina, intamplator, facultatea de pedagogie. adica profil. avand internet shi buna-dispozitzie m-am documentat suficient in domeniu, asha ca lasa lauda.

9. noi vb de creshtinism dpdv bisericesc. toata discutzia despre creshtinism a fost facuta dpdv bisericesc. adica al dogmelor (parca asha a inceput, nu?). biserica nu accepta creshtinii independentzi.

10. asta inseamna sa fii chibitz. daca voiai o discutzie interesanta, ma intrebai, ce intzelegi tu prin context?, sau il intrebai pe ala, ce intzelegi tu prin context? nefacand acest pas shi citind doar cateva pagini, te-ai discreditat shi pe acest subiect. totushi itzi mai dau o shansa pentru ca pari sa intzelegi conceptul de aleator. afla totushi ca moleculele au anumite afinitatzi de "acuplare", ashadar asocierea lor nu se face aleator, dupa cum bate vantul, precum shi fizica cuantica, in ciuda unei probabilistici nu defineshte mishcarile ca fiind aleatoare. despre contexte, itzi recomand sa citeshti mai mult din site.

[gaga]

legendele olimpului popularizate (nu mai shtiu cine a scris cartea),

De alexandru mitru... am dat search pe google

Nice kick afex... good job, desi la asta:

arta nu o judeci tu, din punctul tau de vedere poate o fi arta sa te scarpini in ureche, dar asta e doar punctul tau de vedere.

nu-s de acord, da nu e locul aici sa discutam despre laptele cel negru, iar si iar si iar si iar...

[aphextwinz]

dana, chestia aia (o activitate fara apreciere exterioara, nici macar post-mortem) se numeshte hobby, cel mult pasiune. a-tz fi singurul tau laudator mi se mare o masturbare crunta.

[gaga]

Nu e vorba de a te lauda pe tine insutzi ci de libertatea de a aprecia ceea ce altora le pare banal (estetica uratului, de exemplu). Si ma mir ca nu pricepi, tu, un sustinator acerb al libertatzilor (de tot felul).
La asta ma refeream, daca eu vad un rahat frumos dar toti zic ca e urat... u got the ideea...

Sigur, nu ridic la nivel de arta acel ceva ci la nivel de (nush cum sa-i zic) proprie satisfactie spirituala, intelectuala, mentala...

[aphextwinz]

dana, exact asta voiam sa spun shi eu, dar tu o iei cam personal. anyway, you got the idea

msux, pentru a mentzine discutzia la un nivel cat de cat ridicat dpdv argumentativ shi a nu cadea prada tentatziei speculatziilor shi ironizarilor imi completez postul de mai sus cu cateva spicuiri din cartzile lui dramba privitor biserica catolica, evul mediu shi progresul dinspre sclavagism spre feudalism.

1) la inceputul vol II, gasim justificarea numelui de ev mediu. e dat prin sec XV-XVI shi specifica a) perioada de tranzitzie culturala de la civilizatzia romana la renashtere b) dominatzia bisericii catolice !

2) tot in vol II, citind despre sclavi aflam ca la sf sec II, inceputul sec III, sclavia in lumea romana se cam sfarsea datorita pax romana, nemaiavand razboaie de cucerire, nu mai aveau nevoie de fortza de munca in cantitatzi mari, iar in locul sclaviei a aparut colonatul, o perioada de timp au coexistat, iar inspre secolul IX sclavii s-au transformat in iobagi. acum casca ochii: biserica creshtina considera sclavia institutzie legitima, mai mult chiar temelia societatzii. insushi nea augustin (sa nu-mi zici ca n-ai auzit de el) sprijinea sclavia!!! in special daca era vorba de evrei sau de eretici :j. dupa cum shtii nea augustin nu era catolic (ca inca nu se infaptuiese marea schizma), deci iata o atitudine pur creshtina ash putea spune.

3) feudalismul shi-a facut aparitzia in mod vizibil concomitent cu imperiul carolingian (sec VIII-IX) ca faza: vikingii (necreshtini) din secolelele IV-V aveau o institutzie similara parlamentului (primul considerat din istorie)

4) in vol III aflam despre mentalitatea religioasa: biserica catolica era extrem de slaba pana in sec XI-XII. credintzele diverselor popoare se bazau pe propriile zeitatzi shi eresuri, singura influentza a creshtinismului era ca intr-un mod aproape ilogic, toate se subordonau unui dumnezeu unic.

concluzionand, in evul mediu timpuriu, shi mai mult in destramarea sclavagismului, shi in stabilirea oranduirilor feudale, biserica a avut un rol insignifiant, daca nu chiar a fost o stavila. in principal oranduirea feudala s-a datorat ramashitzelor imperiului roman (care in ciuda a ce shtii tu, la acea perioada avea spiritualitatea suficient de dezvoltata pentru a trece la feudalism, de exemplu faza cu colonatul) peste care s-au ashezat barbarii, fiecare aducand moduri noi de organizare sociala, inventzii tehnologice etc etc.

ashadar citeshte naibii istoria shi lasa speculatziile iehoviste!