Compozitorii rusi

[Oribilul Mosh]

o alta lucrare superba,este cantata(?) ioan din damasc a lui sergei taneyev.ultima parte e de o tristete sfasietoare!

te rog sa imi trimiti si mie aceasta piesa.
oribilul.mosh@gmail.com

Iti multumesc anticipat !

[ghionoiul]

Daca veni vorba de Shostakovici, trebuie sa remarc o rara avis in viata muzicala autohtona: de curand s-a cantat la Ateneu a 5-a, cu Misha Katz. Dincolo de stilul ieftin-spectacular al gesticii dirijorului, am apreciat interpretarea profesionista, de mare cunoscator al lui Shostakovici, precum si prestatia de exceptie a Filarmonicii. Nu cunosc interpretarea lui Rojdestvenski ca sa pot compara, dar voi prefera oricand o interpretare buna live in sala de concert.

[AlexN]

Ce mi se pare absolut incredibil la Scheherazada lui Korsakov este faptul ca intreaga suita are la baza doar doua teme muzicale!!! Este vorba de tema sahului (nu mai stiu cum il cheama) care se aude chiar la inceputul primei parti si tema suava a Seherezadei (interpretata la vioara, urmeaza temei sahului). Toata suita nu reprezinta altceva decat reluarea si imbinarea maiastra a acestor doua teme... O capodopera, intr-adevar!!! Mai exista asa ceva in istoria muzicii in afara de Bolero-ul lui Ravel?

[Oribilul Mosh]

pai cum doar tema sahului si tema seherezadei ? eu am deslusit si tema marinarilor de pe mari. aia unde o includem ?

[colegu]

oribile mosh>nu o s-o trimit pe meil ca are 34 de megi parca
ftp://colegu.no-ip.org:9991
incearca aici

[AlexN]

Am impresia ca si tema marii este derivata tot de acolo. Recunosc, eu nu am reusit sa confirm in totalitate aceasta teorie, dar daca muzicologii spun ca asa e, probabil ca au studiat ei bine problema! Oricum, daca asculti atent, e usor sa iti dai seama ca cel putin jumatate din suita este formata astfel. Cealalta jumatate e mai dificil de identificat fara o partitura si o analiza atenta... Iar cum eu la partituri nu ma pricep, o sa-i cred pe muzicologi pe cuvant...

[ghionoiul]

Alex, cred totusi ca Seherezada nu sufera comparatie cu Boleroul, care e construit pe o singura tema, repetata de nu mai stiu cate ori, si care nu evolueaza altfel decat ca orchestratie.

[AlexN]

De acord cu tine, Bolero-ul e magnific! Dar Seherezada aduce ceva, o anume vraja... Din punct de vedere melodic, prefer totusi prima parte din suita lui Korsakov. Bolero-ul e obsedant, Seherezada e vrajita...

[ghionoiul]

Pai si atunci de unde ai scos comparatia intre cele 2 lucrari ? Singura asemanare este aceea ca ambii compozitori sunt niste orchestratori de geniu

[sol]

Tema marii e in ghiocul urechii, i.e. latenta, i.i.e. ascunsa de Sindbad in lampa lui Aladin, trebuie doar facut un pic fitilul mai mare.

[Oribilul Mosh]

colegule, nu merge conexiunea lu matale. vezi in atasament ce zice ~(

[AlexN]

Ghionoiule, comparatia intre Seherezada si Bolero am facut-o simplu: Seherezada izvoraste din doua teme, Bolero-ul din una singura. Ambele se aseamana, caci poseda aceasta constructie interesanta: desi asculti mereu aceasi chestie, nu te plictisesti deloc!

Seherezada este o treapta mai sus caci, asa cum ai subliniat si tu, Bolero-ul "nu evolueaza altfel decat ca orchestratie", pe cand in lucrarea lui Korsakov au loc metamorfoze muzicale multiple.

[ghionoiul]

Suntem deja off-topic discutand aici despre Bolero. Oricum, pe scurt: Boleroul nu trebuie comparat cu absolut nimic, pentru ca e unic ! Este ca si cum ai vrea sa compari un diamant bine slefuit cu Acropolele.

[AlexN]

Am dat putin cu nasul prin simfoniile lui Sostakovici si pot spune ca mi-a placut! E interesant tipul, chiar merita atentie.

[ghionoiul]

'Opaaaa ! Sa vezi ca incet-incet ne schimbam parerea despre modernisti !
Aici e o suprapunere de teme, ca vorbim si de rusi si de modernisti.
Am ascultat din intamplare pe Romania Muzical, sambata, o sonata pentru violoncel si pian de Stravinski. A fost o surpriza placuta, pentru ca, dupa ce am dat cu nasul de "Sacree du Printemps", nu prea mi-a mai trebuit Stravinski, limitandu-ma doar la Pasarea de foc. In schimb sonata mi-a placut, desi nu pot spune ca m-a dat pe spate.

[AlexN]

Hm... greu de spus daca imi voi schimba prea curand parerea despre modernisti. Depinde, iarasi, cum ii definim. De exemplu, compozitorul care a compus muzica din Razboiul Stelelor este un geniu pe placul meu si cu toate astea a trait in sec. XX.

Stravinski m-a inspaimantat de cate ori l-am ascultat. Nu stiu prea multe detalii despre Stravinski si Sostakovici, dar nu cred ca pot fi comparati. Stravinski are o muzica absurda. La Sostakovici insa putem vorbi de muzica.

[colegu]

corect,din punctul de vedere al wagnerianului inrait,stravinski e de 3 lei...poate si pentru ca acesta din urma l-a negat pe marele wagner..de parca era singurul..
neoclasicismul lui prokofiev e mai abordabil decat cel al lui stravinski.
la stravinski m-a impresionat enorm le sacre du printemps! seamana putin cu invocarea lui veles si ala de prokofiev dintr-o oarecare suita(nu pot traduce )

mie la stravinski imi place enorm simfonia psalmilor!cred ca am zis-o de 20 de ori,dar lucrarea e superba

[Xplor3r]

Compozitorii rusi au un numitor comun, este aproape imposibil sa confund o melodie compusa de un rus. Mie imi place foarte mult Ceaikovski, Rachmaninov (in special concertele pentru pian). Prokofiev mi se pare destul de obositor, este frumos dar nu se poate asculta oricand la fel ca si Bach. Moszkowki l-am descoperit de curand pe un site interesant: http://www.pianosociety.com si mi se pare deosebit. Un compozitor despre care nu am auzit nimic aici este Kabalevski, nu am nici o melodie de-a lui dar am partitura unui vals pe care o cant cu mare placere la pian. Stie cineva unde pot sa gasesc muzica free de-a lui Kabalevski?

[colegu]

moszkowski sau miaskovski?
moszkowski parca era neamt...il chema moritz..
kabalevski e superb - concertele pt violoncel sunt extrem de reusite.
prokofiev este total neplictisitor!simfoniile lui sunt cam plictisitoare..dar concertele pt pian,pt vioara,sonatele,cantatele si suitele sunt dementiale!
de fapt nici simfoniile nu sunt plictisitoare,sunt plictisitoare la o auditie neatenta,sau la prima auditie..a 3-a simfonie o gasesc fascinanta in orice moment al zilei,chiar cand lucrez intens si sunt concentrat asupra unui lucru,cand aud ultima parte parca ma pierd,nu ma pot concentra si sunt atent numai la simfonie...

dar ma rog,gusturile nu se discuta

[Xplor3r]

Colegu n-am studiat despre Moritz Moszkowski deci nu stiu daca este neamt... este posibil, doar numele -wski m-a dus cu gandul la un rus, si parca si stilul este de rus, poate este un german de nationalitate rusa . Aici este pagina unde gasesti un concert pentru pian in Mi minor http://www.pianosociety.com/index.php?id=282 poate o sa-ti placa, pe mine m-a surprins prima data intr-un mod placut si am ascultat de mai multe ori.

[AlexN]

Boris Godunov: ei da, asa mai merge! Muscalul il ia pe "regele" operei (Verdi) dintr-o singura lucrare, fara sa stea prea mult la discutii! Un sentiment grandios strabate intreaga lucrare, combinat cu melodia atat de dulce uneori, atat de melancolica alteori a spatiului slav. O stepa fara de sfarsit din care a izvorat aceasta muzica sublima!...

Desigur insa, pe alocuri parca se putea face mai mult. Cum destui si-au bagat nasul in partitura neterminata a lui Mussorgski, evident ca "teoria nu este consistenta cu ea insasi". In orice caz, iarasi, n-am avut nici o clipa senzatia ca ascult Wagner, dar am putut remarca unele leit-motive. Nu stiu ce sunt, inca n-am nici libretul. O sa ma interesez, oricum.

Comparand Otello - Godunov, in mod evident, lucrarea italiana n-are nici o sansa!... Probabil e chestie de gusturi, dar se pare ca mie spiritul italian n-are ce sa-mi transmita. Poate doar in pictura si stiinta...

[ghionoiul]

Ai perfecta dreptate. Iti dai seama ce putea sa fie Mussorgski asta - mama lui de betivan ordinar, putoarea dracului - daca era om serios si nu ajungea amantul lui Madame de la Bouteille ?
Dramatic, adica dpdv al coerentei punerii in scena a actiunii, Boris are minusuri clare. Pana si Othello e mai coerent (Verdi ajunsese, prin studiu si perseverenta, la un grad superior de intelegere a dramei, in plus libretul lui Boito l-a ajutat foarte mult). Insa Mussorgski are o intelegere instinctuala a dramaticului (Ceaikovski de exemplu nu a avut asa ceva), probabil data tot de aburii de vodca ca si "clatinarile" de care ziceam. In plus, muzica e absolut sublima. Tot instinctual, cred. Nu mai vorbesc de faptul ca spiritul traditional rus ce sustine atatea capodopere muzicale, literare, dramatice (chiar Boris Godunovul lui Puskin !) ii da din start un avantaj lui Mussorgski, iar acesta profita din plin.
De remarcat tema muzicala care apare in scena incoronarii - o melodie traditionala rusa, pe care o mai regasim in Uvertura Festiva a lui Glazunov (compusa cu ocazia celei de-a 50-a aniversari a lui Stasov, pare-mi-se) precum si intr-unul din Cvartetele Razumovski ale lui Beethoven.

[AlexN]

Nu stiu cum o fi cu partea dramatica, n-am citit libretul nici la una, nici la cealalta. Sper sa remediez problema zilele astea Dar fac o comparatie din punctul de vedere al nestiutorului.

Deci, Wagner - Verdi - Mussorgski fara sa cunosc libretele (desigur, la Wagner nu se mai aplica presupunerea, dar a fost o vreme cand habar n-aveam despre ce e vorba. Cam la fel cum ii incurca Colegu pe Parsifal si Gurnemanz =)) ). Vorbim doar despre muzica.

Wagner - cea mai puternica, pregnanta impresie. Melodii pe care nu le poti scoate din cap, care te obsedeaza, chiar daca le auzi o singura data. Ghionoiule, nu sari sa spui ca melodia infinita nu poate fi fredonata. Am zis eu ca trebuie fredonata? Iti ramane in cap, play si replay in strafundurile creierului... Auzi toata orchestra, o dai mai tare, o dai mai incet, mai rapid sau mai lent, asa cum te face exalteaza pe tine... Plus firescul acestor melodii, culmea, firesti chiar si daca nu stii despre ce e vorba!!! Pur si simplu te intrebi de ce nu ti-a trecut si tie prin cap acelasi lucru?!...

Mussorgski - Pacat ca n-a muncit, ca-i putea sta alaturi lui Wagner, inconjurat de glorie. Si cel mai bun comentariu: atunci cand am ascultat fragmentele puse la dispozitie de Basso, multe nopti m-am culcat tarziu pentru ca le ascultam si ras-ascultam, sau pentru ca ma obsedau... In afara de aria aia cu "atotputernic sunt", unde am inteles si eu despre ce e vorba, restul nici nu conta ce se canta. Era vorba de muzica... si pentru mine e suficient.

Verdi (Otello) - impresie suficient de stearsa ca sa mai trebuiasca sa mai ascult o data... Cine stie, poate se intampla o minune si-mi ramane ceva in cap. Pur si simplu nu suna asa cum consider eu ca trebuie o muzica sa sune. E parerea mea subiectiva, desigur...

Vad pe diverse site-uri in care se spune ca diversi flasnetari italieni n-au atins grandoarea lui Verdi. Dupa aia stau si meditez: ce naiba inseamna grandoare la Verdi? N-am gasit-o nicaieri cand am ascultat Otello sau alte lucrari penibile de-ale lui. Si Alina spune ca Verdi are pe alocuri o orchestratie grandioasa. Si cu toate astea mie nu-mi creaza aceasta impresie! Intr-adevar, muzica poate fi tare, cu multe instrumente, dar totusi nu ma misca deloc. In schimb, cele 2 note care formeaza motivul trezirii Bruennhildei, interpretate la un numar insignifiant de instrumente, ma cutremura! Si sunt doar 2 note, dar de o frumusete si perfectiune antica!... Heil dir, Sonne! Heil dir, Licht! Heil dir, leuchtender Tag!...

[colegu]

Cam la fel cum ii incurca Colegu pe Parsifal si Gurnemanz =))

le incurci mataluta nu eu,imi place mai mult gurnemanz ca parsifal si-l incurcam pe tristan cu kurwenal tocmai pt ca lui tristan ii este data o partitura predominant grava.
la fel cum ii e data brünhildei una mai spre alto in valchirie..exceptie facand doar hoihourile acelea de copchil prost(ca in fond asta si e brünhilde in valchirie...ea se trezeste abia dupa ce moare siegfried,de-aia si motivul trezirii,pt ca trezirea fizica din siegfried actul 3 nu coincide cu venirea mintii la cap....poate ca si de aia brünhilde e o soprana autentica in gí¶tterdí¤mmerung)

Iti ramane in cap, play si replay in strafundurile creierului... Auzi toata orchestra, o dai mai tare, o dai mai incet, mai rapid sau mai lent, asa cum te face exalteaza pe tine...

ce-ti ramana in cap nu e partitura ci o anume interpretare care-ti place.sunt unii care numai cititnd o partitura aud muzica in cap asa cum tre ea sa sune...sau cum isi imagineaza ei ca suna..pt ca numai cel ce a compus muzica poate spune cu adevarat ca muzica i-a ramas in cap....tot ce nu e al autorului e interpretare..d-aia richter e diferit de andsnes sau de austbí¸,sau de gilels samd...

iar la partea cu o dai mai rapid sau mai lent,dupa bunul plac nu mai are legatura cu muzica in sine ci cu viziunea ta asupra lucrarii.
dar sigur asta n-are nici o treaba cu compozitorii rusi.
numa bine ca mi-am adus aminte de minunatele simfonii ale lui scriabin.

[AlexN]

Asa e, Brünnhildei ii vine mintea la cap de-abia la final, sunt de acord. Doar de aia si spune "a trebuit sa ma tradeze cel mai curat, pentru ca o femeie sa devina atotstiutoare".

Nu stiu cum e cu cititul partiturilor, n-am practicat niciodata acest "sport". Iar ceea ce imi ramane mie in cap nu e atat interpretarea cuiva, cat contopirea diverselor interpretari pe care le-am auzit cu ceea ce as vrea eu sa aud, deci viziunea proprie, asa cum ai spus.

Desigur ca n-are nici o legatura directa cu rusii, faceam doar conversatie cu Ghionoiul

[baba.yaga]

cateva mici comentarii, ca tot am citi tot threadu:

1. mussorgski n-a lasat tablourile, sau boris godunov, sau etc. neorchestrate de "lene" sau de "alcoolemie ridicata" - pur si simplu era absolut netalentat ca orchestrator!

2. ca tablourile au devenit cunoscute abia dupa ce le-a orchestrat ravel e perfect adevarat, din pacate. dar cele doua - varianta de pian a lui mussorgski si cea orchestrala a lui ravel - sunt lucrari diferite, nicidecum "doua versiuni" ale aceleiasi istorii. intre altele, daca vezi lucrarile lui hartmann (alea care mai exista) si asculti, o sa vezi ca mussorgski e mult mai fidel imaginilor vizuale, in timp ce ravel (folosind ca punct de plecare tablourile lui mussorgski, si nu cele ale lui hartmann) se indeparteaza mai mult de imaginea de start. a, si pentru un hai complet, ascultati versiunea lui horowitz - i won't even comment on that, tre sa auzi ca sa crezi

[baba.yaga]

a, si era sa uit: pentru amatorii de rachmaninov:

http://classic.manual.ru/Rachmaninov/

(tre sa poti sa citesti ca sa te descurci, ca e site rusesc).

anyway, pentru concerte, recomandarea mea calduroasa:

concert 1 - ashkenazy; 2 - richter, gavrilov; 3 - volodos, horowitz (aia din '30, nu si pentru colegu alergic la interpretari exceptionale in inregistrari de calitate tehnica proasta ); 4 - rachmaninov; rapsodia paganini - lugansky, ashkenazy; sonata 2 - horowitz.

enjoy!

[colegu]

nu sunt alergic la inregistrarile de calitate proasta,ci execrabila..
calitate proasta mi se par inregistrarile dintre anii 50-60,care totusi sunt ascultabile...sau inregistrarile aad autohtone din anii 80.
despre rachmaninov - concertul 1 cu ashkenazy il am e fain
al 2-lea cu richter il am,si desi e superb prefer mai degraba varianta cu julius katchen.
desi calitatea sunetului e mai nasoala(de fapt doar orchestra,pt ca pianul e un instrument care se aude destul de bine)
totusi mi-ar fi placut sa aud concertele cu martha argerich,intrucat imi place stilul ei de interpretare rapida. mai ales in al 3-lea de prokofiev.

la sonata a 2-a n-am nimic de adaugat,horowitz fara doar si poate.
totusi nu pot spune ca sunt fanul acestui stil romantic intarziat...mai ales din perspectiva contemporanilor lui rachmaninov - scriabin,miaskovski si prokofiev,ca sa nu zic nimic de dsch.
meritul lui rachmaninov e ca prinde la publicul larg.e un compozitor abordabil,dar e pacat pt ca preludiile(piese care sunt adevarate capodopere - exploatate la maxim de cliburn,richter,ashkenazy etc..)nu sunt incluse pe sidiurile tipice "best of......crap"

[AlexN]

Am ascultat "Tablourile" in versiunea Kubelik (aia de pe Karadar). Pentru mine a fost o dezamagire totala, mi s-a parut foarte grabit dirijat, n-avea nimic din maretia cu care eram eu obisnuit pana acum sa ascult Tablourile... Plus ca orchestra suna ciudat rau de tot si nu cred ca e din cauza inregistrarii proaste. Oricum ar fi, Kubelik a dat doar o raita prin expozitia lui Viktor Hartmann.

Baba-Yaga, nu cred ca asta e o scuza pentru Mussorgski. N-o fi fost el talentat la orchestratie, dar cu toate astea orchestra lui este geniala. Doar n-o fi tot Boris Godunov-ul creatia lui Korsakov si a altora... Daca lui ii venea greu sa orchestreze, sunt convins ca prin munca multa ar fi reusit sa le termine pe toate. Dar cum munca era cu siguranta intrerupta de licoarea magica ruseasca, uite ce a iesit... Uita-te la poza lui si iti dai singur seama ca talentul fugise de frica...

[ghionoiul]

Boris Godunov n-are nimic genial in materie de orchestratie. E o orchestratie pur si simplu. Exista varianta Korsakov, exista si varianta Sostakovici. Eu unul nu le deosebesc, genialitatea operei rezida in altceva decat in orchestratie.
Orchestratia lui Ravel, asta da, e geniala. N-am ascultat si alte variante de orchestratie, dar mi-e greu sa cred ca poate fi vreuna mai reusita. Mostre de maiestrie: scheunatul evreului sarac din "Goldenberg si Schmuyle", imitat de trompeta cu surdina, Dansul puilor in gaoace, Targul din Limoges. Cat despre versiunea originala pentru pian, raman la parerea mea ca nu se compara cu varianta orchestrala, cu sau fara Horowitz. Ideea e ca Mussorgski a avut el ceva in cap cand a asternut notele pentru pian, dar ceea ce a avut el in cap se aude ca lumea abia in versiunea orchestrala. Aici meritul lui Ravel e dublu: pe de-o parte a intuit exact ce-a avut Mussorgski in cap, pe de alta parte a reusit sa creeze exact nuantele trebuincioase.