Exista prieteni adevarati, insa sunt cam rari.
Oricum, cea mai buna prietena a mea este mama. Fiind singura la parinti, intotdeauna mii-a trebuit o persoana in fata careia sa ma pot destainui, si in care sa pot avea incredere , care sa stiu ca o sa ma ajute la bine si la greu. Chiar daca uneori ma mai ciondanesc eu cu ea, pana la urma imi dau seama ca ea nu o sa ma tradeze niciodata. Intre prieteni mai exista invidia, barfa, minciuna...
Am avut si eu o prietena foarte buna. O cunoasteam de 8 ani, eram nedespartite, si mi-a facut niste faze foarte aiurea cu care m-a dezamagit total.
Momentan mi-am dat seama ca am o prietena pe care o cunoasc de 8 ani, insa in generala nu prea am avut tangente cu ea, insa dat fiind faptul ca am intrat la acelasi liceu, suntem in aceeasi clasa, si stam si in aceeasi banca, ne-am apropiat mai mult si am devenit chiar f bune prietene. Partea buna e ca nu e genul cu barfe,parsivitate si asa mai departe. Si la liceu mi-am facut niste prietene, insa le cunosc de destul de putin timp ca sa-mi dau seama daca imi sunt prietene cu adevarat.
O alta prietena e K@tzy, pe care am cunoscut-o de curand, dar cu care am fost f apropiata inca de la inceput, mai ales ca ne-am facut noi "destainuirile" noastre pe net.
In general ma inteleg foarte bine cu baietii. Si in generala stateam numai cu baietii, chiar imi povesteam unele probleme lor. In rest...am foarte multi amici.
In concluzie, prietenii adevarati exista, insa sunt cam rari, si iti ia ceva timp sa ajungi sa-i cunosti si sa-ti dai seama daca poti sa ai sau nu incredere in ei.